Necesitatea diversificarii operatiunilor, tehnicilor, produselor si serviciilor bancare

Necesitatea diversificarii operatiunilor, tehnicilor, produselor si serviciilor bancare

[1]Bancile comerciale constituite in Romania dupa 1989 sunt societati pe actiuni si au caracter universal adica realizeaza toate produsele si serviciile bancare pentru toate ramurile, sectoarele si segmentele economiei nationale. Nu mai exista deci banci ingust specializate. Cel putin in aceasta perioada de trenzitie. De exemplu, inainte de cel de-al doilea razboi mondial specializarea ajunsese asa de departe in sectorul bancar incat existau banci organizate special pentru credite ipotecare.

Este necesara in aceasta perioada diversificarea cat mai mare a bancilor, serviciilor si produselor lor din urmatoarele motive:

concurenta altor banci;

nevoia de apropiere a bancilor de agentii economici serviti;

diversificarea atributiilor si rolul bancilor in economia de piata;

gasirea unor noi forme de atragere a resurselor banesti necesare bancilor comerciale;

diversificarea plasamentelor;

constituirea,dezvoltarea si consolidarea bursei de valori;

participarea bancilor comerciale la constituirea capitalului social al unor societati comerciale;

- participarea bancilor comerciale romanesti la circuitul mondial al informatiei bancare(SWIFT banci corespondente,participarea la tranzactii finaciar-valutare internationale);

platile interne si internationale au fost diversificate;

cibernetizarea informatiei;

sporirea participarii bancilor la viata economica si sociala a tarii;

utilizarea publicitatii ca mijloc de promovare a produselor si serviciilor bancare;

alinierea structurii functionale si evidentei bancilor comerciale la standarde internationale;

diferentierea dobanzii;

cumparari-vanzari de aur si alte materiale pretioase;

angajarea unor operatiuni de leasing;

gestionarea unor credite in valuta si alte organisme internationale.

Numai printr-o dezvoltare foarte mare a produselor si serviciilor bancile comerciale pot fi luate in consideratie in competitia pentru ocuparea unui loc in randul bancilor moderne.

Politica de diversificare face parte din politica bancilor comerciale. Ea este inscrisa in deciziile luate la nivelul cel mai inalt al conducerii bancilor comerciale, dar totodata se acorda o larga autonomie unitatilor teritoriale. Este vorba deci de includerea diversificarii produselor si serviciilor bancare in programele strategice ale bancilor comerciale. La cele mai multe din aceste banci, diversificarea produselor si serviciilor este inscrisa ca un obiectiv prioritar.

Prin diversificarea produselor si serviciilor, bancile comerciale contribuie din plin la infaptuirea politicii financiar-monetare si valutare a tarii. Astfel, diversificandu-se instrumentele de plata utilizate la bancile comerciale, poate fi diminuat sau chiar eliminat blocajul financiar. Prin participarea la licitatiile valutare, bancile comerciale contribuie la stabilirea zilnica a raportului dintre moneda nationala si valutele straine (deci a cursului valutar). Temperand cererea de credite (fie macar pentru faptul ca nu exista destule resurse), bancile comerciale contribuie la limitarea inflatiei. La aceasta reducere a inflatiei contribuie si faptul ca bancile acorda diferentiat credite, in functie de gradul de bonitate al agentilor economici. Cooperarea mai mare intre banci faciliteaza operatiunile de investitii si de imprumut, realizandu-se studii de fezabilitate si participand la elaborarea si punerea in aplicare a proiectelor de investitii si de creditare. Tot in cadrul relatiilor de cooperare se poate aprecia ca se va pune un accent mai mare pe problemele de intermediere financiara si bancara.

Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiar-monetara. Sub acest raport se poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii sunt numai 'plamadeala' in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci. Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele.

Actualmente bancile comerciale din tara noastra au caracter universal si resursele de creditare sunt formate din:

1.Pasivele interne, compuse din:

disponibilitati si depozite in lei ale clientilor bancii;

depozite ale persoanleor fizice romane;

sume in tranzit intre unitatile bancilor;

- depozite publice guvernamentale si asimilate acestora(depozite si disponibilitatile persoanelor juridice romane care sunt unitati bugetare);

pasive interbancare care cuprind disponibilitatile(finantarea interbancara)si credite interbancare(refinantare BNR);

fondurile proprii ale bancii(capital social,fondul de rezerva,de risc,alte fonduri);

2.Pasivele externe,concretizate in disponibilitati la vedere si depozitele in valuta ale persoanelor fizice si juridice,nerezidente,reflectate in conturile:

imprumuturi de la bancile externe

depozite ale bancilor externe

depozite ale persoanelor fizice

disponibilitati(in lei) ale nerezidentilor

creditori din operatiuni cu strainatatea

3.Alte passive,inclusiv disponibilitatile si depozitele in valuta ale rezidentilor, persoane fizice si juridice.In principal,constituirea resurselor se face prin centrala,apoi se repartizeaza pe unitati operative ale fiecarei banci.Intrucat este abia in formarea resurselor,este interzisa unitatilor operative.

Planul de creditare este un plan operativ care se intocmeste trimestrial de catre unitatile teritoriale ale bancilor comerciale si de catre departamentele de creditare din centralele acestor banci. Programul se intocmeste pe categorii (tipuri) de credite si sectoare de activitate. Se tine seama de graficele de acordare si rambursare care sunt anexa la contractul de credit. Aceste grafice se intocmesc in functie de cererile agentilor economici si previziunile fiecarei banci..Programul de credite pe centrala bancii comerciale reprezinta, de fapt, suma corectata a necesarului de credite a programelor unitatilor operative. Dupa ce analizeaza necesarul din teritoriu, departamentul (de credite) din centrala stabileste plafoanele care sunt aprobate de comitetul de credite al bancii.