Evolutia pietelor financiare - piata monetara

Pietele financiare au cunoscut in 2001 a relativa ameliorare. Eficienta acestora a sporit semnificativ, desi nu au fost inregistrate performante la fel de natabile si din punct de vedere al adancimii lor; de asemenea, gradul de interconectare intre segmentele pietelor financiare a crscut, exceptie facand piata de capital. Astfel, an 2001, pietele financiare au contribuit in mare masura la distribuirea lichiditatii in economie si au asigurat o mai buna transmisie a impulsurilor politicii monetare.

In cursul anului 2000, activitatea pietelor financiare a fost in general calma, in contextul persistentei excesului de lichiditate pe piata monetara si al unei oferte excedentare pe piata valutara. Cu exceptia pietei de capital, care nu a reusit sa ajunga la un nivel de maturitate corespunzator unei economii de piata, gradul de integrare a pietei financiare a sporit; operatorii au devenit tot mai sensibili la caracterul si intensitatea semnalelor bancii centrale si ale Ministerului Finantelor, penalizand prin operatiunile derulate fie prin inconsecventa, fie caracterul conflictual al unora dintre actiunile celor doua institutii.

A Piata monetara

Funtionarea pietei monetare interbancare a cunoscut o relativa ameliorare in anul 2000, in special la nivelul parametrilor sai calitativi; evolutia lipsita de tensiuni si de fluctuatii majore a acestora a avut ca premise favorabile :

- degrevarea pietei de actiunea celor doua banci cu capital de stat, a caror cerere de lichiditate a distorsionat funtionarea ei in anii anteriori;

- relativa insanatosire a sistemului bancar si cresterea gradului de asimilare a principiilor pietei la nivelul acestuia;

- manifestarea unui excedent cvasipermanent de oferta pe piata valutara, care a inhibat tendintele speculative pe acest segment de tranzactionare;

- aplicarea noului Regulament al operatiunilor de piata monetara, prin care s-a realizat o crestere a transparentei si a predictibilitatii operatiunilor desfasurate de banca centrala.

Contextul in care a evoluat piata monetara in anul 2001 a fost marcat si de :

- consolidarea stabilitatii sistemului bancar si in primul rand a celui bancar;

- functionarea relativ calma a pietei valutare, pe fondul excedentului de valuta si al temperarii anticipatiilor privind deprecierea leului fata de dolarul SUA;

- amplificarea excesului structural de lichiditate din sistemul bancar;

- majorarea plasamentelor realizate de publicul nebancar in titluri de stat;

Volumul tranzactiilor interbanci a inregistrat a comprimare in termeni reali, ca urmare a cresterii excedentului de lichiditate de care au dispus aproape in permanenta bancile. Astfel, din perspectiva volumului mediu de lichiditate tranzactionat zilnic, segmentul interbanci al pietei nu si-a amplificat in 2001 rolul in alocarea resurselor in economie.

Parametrii calitativi la care Ministerul Finantelor a reusit sa mobilizeze volumul necesar de resurse au devenit in perioada ianuarie-iulie tot mai favorabili autoritatii publice, ratele medii lunare ale dobanzilor la emisiunile noi de titluri de stat coborand in decursul a sapte luni cu circa 32 de puncte procentuale. Consecventa miscarii descendente a beneficiat de suportul unui control monetar relativ relaxat, precum si de un volum important de resurse atrase de la publicul nebancar. Reconsiderarea conduitei politicii monetare in semestrul al doilea a marcat un punct de inflexiune si in evolutiile acestei piete; incepand cu luna august, ratele dobanzilor emisiunilor de titluri de stat s-au repozitionat pe un trend constant ascendent, in decursul a patru luni acesta urcand cu aproape 10 puncte procentuale.

Cresterea scadentei medii a operatiunilor la nivelul pietei depozitelor s-a datorat in acest an exclusiv scadentelor practicate la depozitele atrase de banca centrala. Pe segmentul interbanci, scadenta medie a tranzactiilor s-a restrans, raportul dintre depozitele overnight si operatiunile pe termen de o saptamana crescand de la 3:1 in anul 2000, la 7:1 in perioada de referinta; cele doua scadente au fost practicate pentru cel putin 95 la suta dintre tranzactiile interbanci.

In anul 2001, piata interbancara a inregistrat un progres evident in ceea ce priveste comportamentul ratelor dobanzilor. Randamentele operatiunilor intrebanci au devenit mult mai sensibile la miscarile ratelor dobanzilor bancii centrale, corelatia dintre cele doua variabile intarindu-se substantial. De asemenea, volatilitatea acestor randamente s-a atenuat, reducandu-se amplirudinea maxima a intervalului de variatie zilnica a ratelor dobanzilor interbancare. Ameliorarea comportamentului retelor dobazilor a avut ca suport inbunanatatirea activitatii de gestionare a lichgiditatii la nivelul bancilor, restangerea apelului MFP la resursele bancilor si cresterea concurentei pe piata interbancara.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

B Piata valutara

Piata valutara s-a dovedit a fi si in anul 2001 cel mai activ segment al pietei financiare. Reconfirmand senzitivitatea ridicata fata de impulsurile economiei reale si ale pietei monetare, evolutiile de pe piata valutara au reflectat cu precadere accleerarea ritmului cresterii economice si orientarea politicii monetare.

Atenuarea usoara a gradului de concetrare a pietei valutare interbancare. Desi a continuat sa depaseasca usor pragul de 50 la suta, ponderea detinuta in rulajul pietei interbancare de operetiunile derulate de cele mai active cinci banci s-a redus in 2001 cu aproximativ 8 puncte procentuale. Totodata, numarul de banci care au descoperit peste 90 la suta din totalul tranzactiilor valutare s-a majorat. Scaderea gradului de concentrare a pietei valutare a fost insotita si chiar potentata de consolidarea pozitiei societatilor bancare cu capital strain, care au derulat in acest an 71 la suta din operatiunile in devize ale segmentului interbancar.

Temperatura ritmului de depreciere a leului in raport cu dolarul SUA. Atat contextul macroeconomic, cat si conditiile pietei valutare au permis reducerea la 22 lei a ritmului mediu zilnic de depreciere a leului fata de dolar. La nivelul intregului an, leul a consemnat fata de moneda americana o apreciere in termeni reali de 5,7 la suta, foarte apropiata ca valoare de aprecierea in termeni reali pe care a inregistrat-o moneda nationala in raport cu euro; fata de cosul format din cele doua valute, leul s-a apreciat cu 6 la suta.

Conjunctura economica a fost favorabila ampificarii rolului pietei valutare in mecanismul de funtionare a economiei. Receptand intens interactiunea dintre factorii interni si externi cu impact economic major, piata valutara a contituit un vehicul al politicii economice destinat sprijinirii exporturilor si, implicit, reluarii in acest an a crsterii economice.

Cursul de schimb practicat la casele de schimb particulare a urmat indeaproape traiectoria cursului de schimb al pietei valutare comunicat de BNR; cu totul sporadic, in ultimile zile ale lunii mai (in zilele de 30 si 31 ecartul dintre cele doua a depasit nivelul de 8 la suta) si in ultimele zile ale lunii decembrie (incepand cu 22 decembrie ecartul dintre cele doua cursuri a depasit nivelul de 4 la suta) pe piata caselor de schimb s-au consemnat usoare tensiuni.

C Piata de capital

Actionand ca un barometru al gradului de incredere a investitorilor in mediul economic romanesc, piata de capital nu a dat nici in acest an semne certe de inviorare. Dimensiunea ei redusa si persistenta cauzelor care-l impiedica expansiunea, au facut acest segment al pietei financiare sa reactioneze intr-o masura redusa la evenimentele economice, sociale si politice ale acestui an. Astfel, reluarea cresterii economice nu s-a reflectat in fubtionarea pietei de capital, profund afectata de incertitudinea indusa de perpetuarea instabilitatii macroeconomice, precum si de insuficientul progre al reformelor structurale, in special al procesului de privatizare.

In acest context, ratele inalte ale dobanzilor, asociate cu un risc minim, oferite de Ministerul Finantelor la titlurile de stat, precum si randamentele ridicate ale produselor bancare in lei si in valuta au reprezentat o concurenta serioasa pentru piata de capital in atragerea resurselor financiare. In plus, criza fondurilor de investitii si a cooperativelor de credit au slabit increderea in plasamentele cu un grad mai ridicat de risc.

Anul 2001 a confirmat faptul ca o ameliorare a cadrului macroeconomic este o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru impulsionarea pietei de capital. In absenta unei cresteri relevante a performantelor individuale ale firmelor, increderea investitorilor in mediul economic romanesc a ramas relativ scazuta. In acest context, progresul inregistrat pe piata de capital a fost modest, semnele integrarii ei cu celelalte piete financiare intarziind sa apara.

Activitatea Bursei de Valori Bucuresti a consemnat in ultimii ani un usor reviriment, valoarea nominala a principalelor sai indicatori sitandu-se la cote superioare celor ale anului precedent. Valoarea totala a tranzactiilor a inregistrat o evolutie favorabila, sporind cu 50 la suta fta de ultmii ani. Numarul de actiuni tranzactionate, cat si numarul de tranzactii au sustinut, pe parcursul anului, trendul valorii tranzactiilor, primul indicator dublandu-se, in timp ce urmatorul s-a majorat cu peste 20 la suta. Aproximativ 75 la suta din actiunile tranzactionate au fost transferate direct in piata, diferenta fiind formata din actiunile care au facut obiectul unor oferte publice si plasamente private. Si in ceea ce priveste lichiditatea, BVB a consemnat aspecte pozitive. Valoarea totala a tranzactiilor bursiere s-a dublat, in lunile februarie si mai inregistrandu-se cele mai ample operatiuni derulate pe aceasta piata de la inceputul functionarii ei; aceste valori record s-au obtinut in conditiile tranzactionarii intense a actiunilor "Alro" Slatina. O contributie importanta la rulajul total al anului au avut-o si titlurile SIF, atractivitatea acestora fiind justificata de pretul scazut, lichiditatea ridicata si anticiparea unui nivel inalt al dividendelor aferente. Pozitiile urmatoare au revenit transferurilor care au implicat actiunile "SNP Petrom" (10,1 la suta) si titlurile societatilor bancare (7,8 la suta "Banca Transilvania" si respectiv, 5,7 la suta "BRD-Societe Generale")

Transferurile bursiere s-au efectuat in anul 2001 in pachete mari de actiuni, astfel ca numarul tranzactiilor a scazut cu aproape 28 la suta, desi numarul de titluri transferate s-a majorat cu 24 la suta. Aceasta situatie conduce la concluzia ca participarea pe piata a micilor intreprinzatori continua sa fie redusa. Aceasta situatie conduce la concluzia ca participarea pe piata a micilor investitori continua sa fie redusa. In anul 2001, ofertele publice nu au mai fost folosite pentru preluarea unor pachete mari, actiunile care au facut obiectul acestor oferte detinand un procent mai mic de 1 la suta din valoarea totala a tranzactiilor derulate.

Societatea de Bursa Rasdaq a inregistrat in perioada analizata un recul la nivelul indicatorilor sai. Nivelul valorii tranzactiilor a oscilat, situandu-se cu 20 la suta sub cel consemnat an anul precedent. Din totalul transferurilor, 25,4 procente au fost realizate pe seama decontirii ofertelor publice, 7,6 procente au provenit din operatiuni de privatizare ale FPS, iar 67 procente au reprezentat tranzactii spot. Fata de anul anterior, numarul de tranzactii, cat si numarul de actiuni tranzactionate, s-au redus la aproximativ jumatate. Dupa o scadere considerabila la inceputul intervalului, indicele Rasdaq Compozit s-a mentinut pe o traiectorie descendenta pana in luna iunie, cand a inregistrat valoarea minima anuala; desi, ulterior, traiectoria lui s-a inversat devenind lent ascendenta, acest indice a incheiat anul cu 182,2 puncte sub nivelul consemnat la sfarsitul anului anterior.