Intr-o economie de schimb,
moneda reprezinta instrumentul unic
al tranzactiilor, unicul mijloc folosit pentru achizitionarea de
bunuri si servicii. Moneda joaca astfel un al doilea rol care
consta in a furniza o contrapartida fluxului de marfuri. Ea, sub
diferitele forme pe care le poate imbraca, serveste la reglarea
schimbului. Recurgerea la moneda
permite simplificarea si inmultirea schimburilor. Operatiunile
de vanzare si cumparare sunt desincronizate: putem vinde
fara a cumpara si putem cumpara fara a
vinde. Schimbul dintre marfuri poate avea loc, chiar daca valorile
schimbate nu sunt identice, cu conditia ca "diferenta" in bani
sa permita reglarea soldului. In plus, schimburile nu au deloc nevoie
sa fie simultane. Agentii economici ofera moneda atunci
cand cer bunuri, si cer moneda atunci cand ofera bunuri. Moneda permite un calcul economic
simplificat datorat utilizarii unei marimi omogene.
Datorita lichiditatii sale, moneda
poate fi folosita nu doar ca instrument de schimb (pentru achitarea
imediata a contravalorii unei marfi) ci si ca instrument de
plata folosit pentru stingerea unor obligatii (plata impozitelor, taxelor,etc.).
Functionarea monedei ca instrument de plata presupune exercitarea
simultana a functiilor de instrument de schimb si etalon al
valorii. In sfera schimbului de marfuri M-B-M, banii ca mijloc de
circulatie asigura executarea platilor pentru
cumpararea materiei prime si a materialelor si achitarea cu
producatorii de marfuri pentru productia finita. De aici
rezulta ca, in acest proces, banii joaca rolul de factor
intermediar in schimbul de marfuri si indeplinesc functia de
mijloc de circulatie.
Circulatia de marfuri, intermediata
de bani, are o seama de avantaje comparativ cu schimbul de marfa pe
marfa, fiindca nu necesita:
corespunderea
reciproca a necesitatilor celor doi producatori de
marfuri;
coincidenta
in timp si spatiu a actelor de vanzare si cumparare.
Dupa cum se poate vedea, circulatia de
marfuri este deservita de bani, datorita carui fapt pot fi
depasite hotarele spatiului, timpului si
particularitatilor acestui proces, care sunt caracteristice
schimbului direct de marfuri. Prin urmare, depasind cadrul
schimbului de marfuri, banii, ca mijloc de circulatie contribuie la
dezvoltarea si perfectionarea sferei operatiilor comerciale
(aceluiasi schimb de marfuri).
Dupa aparitia banilor, caracterul
contradictoriu al procesului de schimb nu dispare, ci dimpotriva - se
amplifica. Circulatia marfurilor se separa in doua
procese de metamorfoza: M-B si B-M, adica vanzare si
cumparare, intre care se poate produce un decalaj. Totodata se
modifica formele valorii: la vanzarea marfii, valoarea acesteia se
transforma din marfara in monetara, iar in urma
cumpararii pe banii castigati a altei marfi, forma
monetara a valorii devine marfara.
In felul acesta, actele de cumparare si
de vanzare se separa, devenind independente. Fiecare producator de
marfa, fiind totodata proprietarul marfii sale, are dreptul
sa o vanda, apoi sa cumpere in schimb noi materii prime si
materiale, conducandu-se dupa interesele economice personale.
Miscarea marfurilor este initiala, determinata, iar
circulatia banilor derivata, fiind insa totodata
necesara pentru asigurarea continuitatii circulatiei de
marfuri si procesului de reproductie. Astfel, de exemplu,
marfurile, dupa vanzarea lor, dispar din circulatie, iar banii
nu pleaca din aceasta sfera, ramanand pentru deservirea
perpetua a schimbului de marfuri. Totusi, dupa ce-si
vinde marfa, proprietarul marfii s-ar putea sa nu cumpere o alta
marfa - in asemenea caz, un alt proprietar va ramane cu marfa
nevanduta, neputand, la randul sau, cumpara marfa unui al
treilea proprietar de marfuri s.a.m.d. Eventualitatea unei
discordante (rupturi) in procesul de cumparare si vanzare,
conditionata de functia banilor ca mijloc de circulatie,
este una din premisele declinului economic, caci anume schimbarile
structurale in procesul de producere si vanzare a produsului social sunt
cauzele initiale ale situatiilor de criza.
Functia banilor ca mijloc de circulatie o
indeplinesc banii reali, nu banii ideali, care nu trebuie neaparat sa
aiba valoare deplina. Indeplinind rolul de intermediar efemer la
cumparare-vanzare, banii efectivi (cu valoare deplina) pot fi
inlocuiti cu bani semne ale valorii. In prezent, cand aurul se
demonetizeaza, functia de mijloc de circulatie o indeplinesc
banii de credit si banii de hartie. In plus, daca procesul de
metamorfoza M-B-M nu se intrerupe, circulatia banilor se produce pe
baza banilor cu functia de mijloc de cumparare. Aceasta
deductie rezulta, in primul rand, din faptul prevalarii
cantitative a tranzactiilor in care banii sunt folositi tocmai in
calitatea respectiva.
