Riscul falimentului bancar in Romania

Problemele generate de falimentul Lehman Brothers pe pietele internationale s-a apropiat si de Romania iar expunerile pe care Societe Generale, care detine BRD-Groupe Societe Generale si Raiffeisen Zentralbank le au pe falimentul bancii americane au amplificat temerile legate de siguranta sistemului bancar romanesc.

Unii analisti financiari considera ca exista riscul ca unele banci de talie mica, orientate cu precadere pe retail, sa devina vulnerabile in fata unei lipse de lichiditati.

Opinia BNR este insa ca situatia este sub control, ca masurile luate pana in prezent de banca centrala sunt suficiente pentru a face fata oricaror probleme. Un efect asupra clientilor bancilor din Romania il va avea scumpirea creditelor pe fondul lipsei de lichiditati la nivel global.

Circa trei sferturi dintre institutiile de credit din Romania sunt sustinute de banci din Europa iar in conditiile in care, o parte dintre bancile europene au declarat pierderi din cauza crizei americane sau expuneri pe marile falimente, s-au inmultit temerile ca nici sistemul bancar romanesc nu ar mai putea fi ocolit multa vreme de astfel de situatii limita. Societe Generale a anuntat o expunere pe Lehman Brothers de 479 milioane de euro iar banca austriaca Raiffeisen Zentralbank anunta suma de 252 milioane de Euro. Pe acest fond actiunile BRD tranzanctionate la BVB s-au prabusit in patru sedinte cu peste (www.blombiz:ro)

Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a declarat ca totalul liniilor de creditare atrase de bancile romanesti din strainatate este de 23 miliarde de euro si este imposibil ca acesti bani sa fie retrasi in cazul unor probleme majore ale bancilor-mama care au un control limitat asupra bancilor din Romania, care se afla sub reglementarile BNR.

In studiul intitulat Banca Nationala a Romaniei Gestionarea riscurilor bancare, se arata ca riscul bancar este probabilitatea ca intr-o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si chiar sa apara o pierdere. Riscurile bancare se clasifica in riscuri financiare, ricuri legate de parteneri, riscul comercial, riscuri legate de forta de munca, riscuri operationale si tehnice si riscul gestiunii inteme. In studiu sunt analizate riscul de lichiditate, riscul ratei dobanzii, riscul de capiatl, riscul valutar, riscul de tara, riscul de banca.

La inceputul anului s-a demarat de catre BNR un program de restructurare a sistemului bancar, destinat prevenirii riscului de sistem.(Academia de Studii Economice Bucuresti)

La 30 iunie sistemul bancar romanesc numara 22 de societati bancare, persoane juridice romane si sucursale ale unor banci straine iar la 31 decembrie existau banci cu capital majoritar strain. In prezent in Romania exista 40 de banci.

Prima banca care a dat faliment in Romania dupa 1990 a fost Credit Bank iar cea mai rasunatoare prabusire bancara este Bancorex. A urmat apoi Banca Columna, Banca Albina, Bankoop, Banca Internationala a Religiilor.

In mai pagubitii, persoane fizice sau juridice, au avut o pierdere de 3550 miliarde lei din falimentele bancare iar varful de criza al sistemului bancar romanesc din perioada 2000 a costat miliarde lei, aceasta find suma creantelor preluate de lichidatori de la cele banci intrate in faliment, inclusiv Banca Populara Romana, suma la care se adauga si suma preluata de fostul AVAB de la debitorii bancilor comerciale de 76.690 miliarde lei.

A devenit celebru cazul Bancii Turco-Romane care a fost mentinuta ani de zile timp in care sediile bancii au fost vandute si o parte din active au disparut.

Un alt caz este al Bancii Romane de Scont in falimentul careia s-au inscris creante de 1.200 miliarde lei.

In Romania falimentul bancar este reglementat de O.G. Sunt analisti financiari care considera ca politica BNR nu a favorizat

activitatea bancilor romanesti, bancile aflate in situatii financiare precare faceau eforturi disperate pentru a obtine bani jar criza de lichiditati prin care treceau le-a facut sa se indrepte catre bancile comerciale de unde obtineau imprumuturi la o dobanda ce depasea posibilitatile de supravietuire, in conditiile refuzului BNR de a le credita.

O alta cauza a falimentelor bancare romanesti a reprezentat-o fraudele unor persoane aflate la conducerea acestora.

Falimentele bancare postdecembriste sunt urmatoarele: Societe Generale Paris-Sucursala Bucuresti, radiata la 13.12.1999; Bankoop-Banca Generala de Credit si Promovare SA, radiata la 27.09.2000; BANCOREX SA, radiata la 12.11.1999; Renasterea Creditului Romanesc SA- CREDIT BANK, radiata la 23.04.1999; The Chase Manhattan Bank NA, New York, Sucursala Bucuresti, radiata la 23.06.1999; Banca Internationala a Religiilor SA, radiata la 18.06.2001; Banca Turco-Romana SA, radiata la 15.05.2002; Banca COLUMNA SA, radiata la 18.06.2001; Banca Comerciala ALBINA SA, radiata la 18.05.1999; Banca Romana de Scont SA, radiata la

In anul Comitetul de la Basel privind supravegherea bancara a lansat un standard global de evaluare a soliditatii financiare a bancilor aplicat astazi in majoritatea tarilor lumii. Acest acord a fost urmat de un nou acord denumit Basel II potrivit caruia noul cadru de adecvare a capitalului se bazeaza pe trei piloni: Pilonul I referitor la cerintele minime de capital, Pilonul II referitor la procesul individualizat de control si Pilonul III ce vizeaza disciplina de piata.

Numarul falimentelor din economia romaneasca s-a majorat cu 83% in primul semestru fata de numai 1.904 din aceiasi perioada a anului comertul si sectorul de constructii situindu-se pe primele locuri in clasamentul falimentelor, un faliment rasunator din acest an fiind cel al companiei Teknosa -Primex, din domeniul pietei de electronice si electrocasnice, potrivit unui studiu Coface.

Rezulta ca la nivelul Romaniei putem vorbi de falimentul societatilor mici sau medii spre deosebire de situatia din SUA sau din tarile Europei de vest.

In raportul de analiza Coface se arata ca cele mai afectate de faliment sunt comertul si constructiile, dependente de lichiditati, unde vor apare cateva falimente spectaculoase, inclusiv mall-uri, retaileri si dezvoltatori imobiliari. Coface a atribuit Romaniei ratingul A4 pentru mediul de afaceri si 1-a mentinut pe cel de tara A4-, ce denota o evolutie mediocra a platilor care insa se poate inrautati.