Institutia controlului financiar - necesitatea si rolul garzii financiare

REPERE ISTORICE

Institutia controlului financiar pentru combaterea evaziunii fiscale in tara noastra, formele si metodele sale de organizare si exercitare au fost determinate de oranduirea social-economica si statala prin care a trecut Romania in decursul timpului.

Unul dintre organele chemate pentru combaterea evaziunii fiscale este Garda Financiara.

Garda Financiara a fost infiintata imediat dupa Marea Unire de la 1918, fiind preluata de la regimul austro-ungar din Transilvania deoarece, prin functionalitatea ei, a generat un randament considerabil al impozitelor indirecte fata de cele directe. Despre Garda Financiara se spunea ca este " un corp de control fiscal, organizat militareste, care face parte din administratia centrala a Ministerului de Finante".

Organizatii similare au existat in Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Italia etc. iar atributiile Garzii Financiare din aceste state variau foarte putin, in special avand in supraveghere aplicarea legilor vizand contributiile indirecte, taxele de consumatie, productia si circulatia bauturilor spirtoase, vamile, monopolurile.

In anul 1924 Ministerul de Finante incerca o organizare mai buna a Garzii Financiare  atat sub aspect structural cat si de competenta teritoriala, extinzand-o in toata tara. Cu toate eforturile de organizare facute, Garda Financiara a functionat mai mult si mai eficient in Transilvania, Banat si Bucovina si mai putin in Regat, pana in anul 1927 cand a fost desfiintata.

In anul 1932 Garda Financiara si-a reluat activitatea in baza legii privind monopolul alcoolului, iar in anul 1935 a intrat in vigoare Regulamentul de servicii si organizare al Garzii Financiare. Organizata ca un corp de control militarizat, avea atributii in prevenirea fraudelor, abuzurilor si abaterilor fiscale, fiind imputernicita sa confiste obiectele si marfurile sustrase de la plata impozitelor si taxelor. De asemenea, "culegea" informatii si probe privitoare la aplicarea reglementarilor fiscale.

Pusa sub comanda unui inspector general din Ministerul Finantelor, Garda Financiara indeplinea toate conditiile pentru a fi considerata o unitate speciala de "mercenari", a carei misiune era sa reprime evaziunea fiscala:

Comisarii "locuiau" in cazarmi, atat timp cat aveau aceasta calitate (casatoria era incompatibila cu functia de comisar);

Armamentul, uniforma si insemnele erau purtate tot timpul de catre personalul institutiei;

La recrutarea personalului nu se facea rabat in ceea ce priveste sanatatea, rezistenta fizica, baremul de varsta (maxim 30 ani) si rezultatele absolvirii anumitor scoli superioare (comerciale sau juridice);

Serviciul specific (ordinar si extraordinar) consta in patrulare, posturi de paza -la vedere sau ascunse (panda)- si  verificarea la fata locului;

Armele din dotare se puteau utiliza in afara legitimei aparari si contra celor care dupa somatie se sustrageau sau se opuneau controlului, impiedicand realizarea atributiilor legale de catre comisari;

Functionarul de grad inferior era obligat sa execute ordinul superiorului, iar acesta din urma raspundea de legalitatea ordinului dat;

"soldele" erau dintre cele mai motivante.

Garda Financiara era o institutie puternica in toate statele dezvoltate. In Romania, Garda Financiara controla orice mijloc de transport cu produse de orice fel, de la petrol pana la tuica, precum si unitatile de productie. Controlul era legiferat, deci nu era nevoie de aprobari speciale. Printre atributiile sale, cele mai importante erau: controlul bilanturilor contabile, descarcarea gestiunii si controlul veniturilor statului. Actele emise pentru constatarile facute aveau putere de lege.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

La cativa ani dupa cel de-al doilea razboi mondial, prin Decretul nr. 352/1948, Garda Financiara a fost desfiintata iar atributiile sale au fost preluate de Militia Economica.

Epoca postdecembrista a marcat reinfiintarea Garzii Financiare in anul 1991, fapt reglementat prin Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea Controlului financiar si a Garzii Financiare.

Reinfiintarea Garzii Financiare in tara noastra are semnificatia restabilirii unei traditii, dar si a infaptuirii unui act de justitie morala, daca ar fi sa ne raportam fie si numai la principalele trasaturi specifice ale acestei institutii de elita a controlului financiar, care ii confera un rol si un loc special in randul organismelor de control din Romania.

Regulamentul de organizare si functionare a Garzii Financiare, de aceasta data, nu mai este atat de drastic:

Candidatii din randul carora sunt selectionati viitorii comisari pot avea varsta pana la 45 ani;

Se pot inscrie la concurs si absolventii de liceu economic, in proportie de 20% din efectiv;

Personalul militarizat nu mai este incazarmat;

Daca la inceput comisarul general avea rang de subsecretar de stat,din 1993 acesta este "doar" de director general in Ministerul Finantelor;

La infiintare (1991), sectiile judetene ale Garzii Financiare erau integrate numai administrativ in cadrul Directiilor Generale ale Finantelor Publice, pentru ca, ulterior, subordonarea sa nu mai fie unica (in fata Garzii Financiare Centrale si Comisarului General), ci dubla, adica si fata de conducerea DGFPCFS din judet.

In mare, actualele atributii legale ale Garzii Financiare sunt aceleasi cu cele indeplinite in perioada interbelica, respectiv exercita controlul operativ si inopinat in legatura cu:

Aplicarea si executarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale, urmarind impiedicarea oricarei sustrageri sau eschivari de la plata impozitelor si taxelor;

Respectarea normelor de comert, urmarind sa impiedice activitatile de contrabanda si procedeele interzise de lege.

NECESITATEA SI ROLUL GARZII FINANCIARE

Teoria si practica economiei de piata releva faptul ca statul se retrage treptat din postura de proprietar si administrator concomitent cu sporirea competentelor sale de agent regulator si de arbitru al multiplelor fenomene si procese din economie. Caracterul regulator al actiunilor sale nu imbraca forma unor interventii in deciziile companiilor ci reprezinta un ansamblu de masuri de natura sa asigure instaurarea unui climat de ordine si disciplina si de protejare a interesului public.

Rolul de "arbitru" al statului consta in supravegherea permanenta a respectarii legilor in toate tranzactiile economice, iar unul din instrumentele de baza prin care se realizeaza acest obiectiv fiind controlul financiar al statului.

Liberalizarea actiunilor agentilor economici, pe fondul implementarii cadrului legislativ specific economiei de piata, impune in mod obiectiv infiintarea si functionarea unor institutii de stat adecvate. In cadrul acestora, in conditiile economiei de piata, Garda Financiara isi are locul sau bine definit avand un profund rol de protectie sociala.

Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata se face obligatoriu printr-un sistem de relatii extrem de complicate. Apar astfel tendinte de imbogatire atat pe spatele consumatorului, cat mai ales prin folosirea mijloacelor de evaziune fiscala si contrabanda. Exista un numar suficient de mare de agenti economici care inteleg democratia economica numai sub aspectul libertatii de actiune si decizie, dar nu si al obligativitatii respectarii stricte a relatiilor economice, care cuprind si obligatiile achitarii la termen catre stat a impozitelor si taxelor legal datorate. Prin aparitia unor situatii noi se impune si folosirea unor sisteme si tehnici noi de control. Din acest punct de vedere, un rol deosebit de important revine Garzii Financiare, care pe langa aceasta are si o importanta sarcina de prevenire.

Prin competentele legale de care dispune, prin dotarea si mobilitatea ce-i sunt specifice, Garda Financiara isi orienteaza si concretizeaza activitatea in punctele "calde" ale tranzactiilor comerciale, acoperind indeosebi segmentul parcurs de marfuri si servicii in etape anterioare ajungerii lor in locurile de desfacere finala, respectiv fazele de prelucrare, depozitare (en gross, en detail), transport, precum si in timpul comercializarii bunurilor si serviciilor care fac obiectul impozitarii. Totodata, Garda Financiara controleaza corecta aplicare a reglementarilor vamale.

Dintre multiplele sarcini ale Garzii Financiare un loc important il ocupa activitatea de prevenire si de popularizare a combaterii infractiunilor si contraventiilor la legislatia economica actuala, precum si activitatea de constatare a incalcarii legilor fiscale, a reglementarilor vamale, a normelor de comert si de circulatie a bunurilor si serviciilor. Astfel, activitatea de prevenire este la fel de importanta ca si cea de depistare a abaterilor. Deoarece sunt multe cazuri in care intreprinzatorii particulari nu cunosc legea sau cazuri in care, desi se cunoaste bine legea, abaterile se comit totusi din dorinta obtinerii unor profituri pe cai necinstite.

Din cele prezentate anterior rezulta necesitatea si rolul important pe care il are activitatea de prevenire prin intermediul popularizarii actelor normative legate de activitatea comerciala, financiara si contabila precum si a unor cazuri depistate de comisarii Garzii Financiare, cazuri in care s-au constatat incalcari ale legii. Lucratorii din domeniul economic vor fi astfel avertizati atat asupra riscului incalcarii legii, cat si asupra consecintelor ce trebuie sa le suporte in cazul savarsirii unor abateri.