Renta - renta absoluta si diferentiala

Astazi, renta este considerata a fi venitul pe care il aduce in mod regulat un bun imobiliar (teren agricol sau de constructii, cladiri etc.) sau mobiliar (hartii de valoare) si care nu este legata de o activitate productiva a proprietarului acestuia.

Initial insa, renta a fost cunoscuta doar ca renta funciara, prin care se desemna venitul platit de arendas proprietarului funciar pentru a primi dreptul de a exploata, pe o perioada determinata de timp, o suprafata de teren. Renta funciara este egala cu diferenta dintre pretul de vanzare al produsului agricol si pretul de productie la care se adauga profitul normal al arendasului. Ea isi are originea in raritatea pamantului fertil (se considera ca oferta de pamant este inelastica sau perfect inelastica), in insuficienta productiei agricole.

R = V - (C + Pr)

unde:

R - renta

V - venitul total

C - costul de productie

Pr - profitul

La nivelul unei economii se pot intalni mai multe forme de renta:

Renta absoluta - este insusita de proprietarii de pe toate terenurile, indiferent de fertilitate si pozitia fata de centrele de consum si aprovizionare.

Renta diferentiala - este generata tocmai de aceste diferente de fertilitate care apar intre parcelele de pamant, precum si pozitionarea diferita a acestora fata de piata (de desfacere sau de aprovizionare). Atunci cand este rezultatul diferentelor de fertilitate naturala si a pozitiei diferite a terenurilor fata de piata poarta denumirea de renta diferentiala I, iar in cazul in care aceste diferente se datoreaza investitiilor suplimentare succesive de capital pe una si aceeasi suprafata de teren, se numeste renta diferentiala II.

Renta de monopol - este incasata de intreprinzatorii care dispun si folosesc factori de productie cu insusiri exceptionale, rari si nesubstituibili, de la utilizarea carora sunt exclusi ceilalti.

Renta se intalneste nu doar in agricultura, ci oriunde factorul pamant participa la activitatea economica (de exemplu in constructii, in industria extractiva).

Marimea si evolutia pretului pamantului depinde de o serie de factori, dintre care amintim:

a)      Cererea si oferta de terenuri agricole - oferta de terenuri fiind rigida, influenta cererii de terenuri agricole este determinanta pentru pretul pamantului.

b)      Cererea si oferta de produse agricole - sporirea cererii de produse agricole si scumpirea lor stimuleaza cererea de pamant si ridica pretul acestuia, intrucat oferta de pamant este inelastica.

c)      Marimea rentei - cu cat este mai mare, cu atat si pretul pamantului este mai ridicat.

d)      Rata dobanzii bancare - influenteaza negativ pretul pamantului, dobanda fiind considerata o alternativa la cumpararea de terenuri.

e)      Posibilitatea folosintei alternative a terenurilor - suprafetele de tern sunt susceptibile pentru diferite utilizari (agricultura, constructii, asezari urbane sau rurale, realizarea de infrastructuri etc.). Folosinta care asigura pretul cel mai ridicat influenteaza pretul pamantului.