Finante publice - grile

a.

statul isi instituie o forta publica ce consta nu numai din oameni inarmati, ci si din accesorii materiale si institutii de constrangere care au solicitat mijloace financiare destinate intretinerii acestora;

b.

functiile publice erau ocupate de oameni alesi de catre comunitate;

c.

statul sclavagist foloseste si resursele banesti pentru acoperirea cheltuielilor publice;

d.

statul isi instituie o forta publica ce consta nu numai din oameni inarmati, ci si din accesorii materiale si institutii de constrangere care au solicitat mijloace financiare destinate intretinerii acestora;

e.

se poate vorbi despre aparitia primelor elemente de finante destinate acoperirii cheltuielilor statului, respectiv resurse financiare dobandite prin impozite, taxe si imprumuturi.

a.

relatia marfa-bani nu a devenit inca predominanta;

b.

resursele financiare ale statului se confundau, de regula, cu camara personala a conducatorului si erau compuse din impozite in bani, daruri, imprumuturi, tributuri, etc.;

c.

in multe state au predominat prestatiile in munca si darile in natura;

d.

sporirea necesitatilor de resurse banesti destinate mentinerii ordinii interne, stimularii dezvoltarii anumitor sectoare, redistribuirii de catre stat a unei parti tot mai mari a venitului national;

e.

cucerirea de noi piete ori mentinerea celor existente.

a.

statul mobilizeaza o parte importanta din resursele aflate la dispozitia sa si le utilizeaza in scopul indeplinirii functiilor si sarcinilor sale;

b.

in multe state au predominat prestatiile in munca si darile in natura;

c.

functiile publice erau ocupate de oameni alesi de catre comunitate;

d.

statul isi instituie o forta publica ce consta nu numai din oameni inarmati, ci si din accesorii materiale si institutii de constrangere care au solicitat mijloace financiare destinate intretinerii acestora;

e.

statul isi organizeaza propria structura de aplicare a fiscalitatii.

a.

foloseste instrumente financiare specifice;

b.

mobilizeaza resursele si le redistribuie;

c.

aparitia pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice a societatii;

d.

acopera cheltuielile publice;

e.

asigura distribuirea si redistribuirea PIB.

a.

fonduri banesti aflate la dispozitia statului;

b.

bani si bunuri utilizate pentru functionarea institutiilor publice;

c.

totalitatea resurselor si a sarcinilor care se refera la activitatea institutiilor publice, precum si regulile care determina regimul acestora;

d.

gospodarirea statului si a altor organizatii politice, precum si regulile si principiile ce stau la baza administrarii bunurilor economice si a banilor;

e.

relatii de natura interpersonala intre membrii unei colectivitati.

a.

1+2;

b.

2+3;

c.

2+4;

d.

4+5;

e.

3+4.

a.

metodele de gestionare folosite in sectorul public;

b.

metode de rationalizare a optiunilor bugetare;

c.

metode de planificare, proiectare si prognoza financiara;

d.

totalitatea resurselor si a sarcinilor ce se refera la activitatea institutiilor publice;

e.

plasarea si rambursarea imprumuturilor de stat, gestionarea datoriei publice.

a.

prelevarile de resurse banesti de la persoane juridice si fizice la fondurile publice se fac, in majoritatea cazurilor, prin constrangere, fara contraprestatie si cu titlu nerambursabil;

b.

aceste sume banesti se stabilesc de catre autoritatile publice competente si imbraca o forma juridica adecvata - lege, decret - opozabila tuturor membrilor societatii;

c.

repartizarea unor sume de bani de la fondurile publice se face in scopuri bine determinate si in conditii precise, stabilite prin acte ale puterii legiuitoare sau executive, dupa caz;

d.

metodele de gestionare aplicate in sectorul public, raspunderile persoanelor care manuiesc bani si alte valori publice, raporturile dintre unitatile publice si dintre acestea si cele private se reglementeaza prin acte ale autoritatilor publice;

e.

partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de guvernare, iar puterile legiuitoare si executive vegheaza la aplicarea lor.

a.

stiinta finantelor apartine stiintelor politice intrucat ea este teoria economiei financiare a statului, luand in consideratie principii si teorii specifice stiintelor politice;

b.

autoritatile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni nu numai in domeniul economic, ci si in cel social si politic;

c.

partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de guvernare, iar puterile legiuitoare si executive vegheaza la aplicarea lor;

d.

pot fi considerate o ramura a dreptului public, ele putand fi studiate si tratate atat din punct de vedere economic cat si juridic.

e.

finantele publice sunt o disciplina de granita care se interfereaza puternic cu disciplinele care trateaza probleme sociale si politice.

a.

procurarea resurselor necesare desfasurarii activitatii statului si institutiilor publice;

b.

satisfacerea nevoilor generale ale societatii;

c.

satisfacerea nevoilor altor categorii de personal din cadrul agentilor economici;

d.

intrari de resurse catre vistieria statului ce provin de la diversi contribuabili persoane fizice si juridice ce sunt stabilite de autoritati prin legi, decrete, hotarari si au caracter obligatoriu;

e.

iesiri de resurse de la fondurile bugetare catre diversi beneficiari realizate in baza unor acte normative in scopuri, cuantumuri si termene determinate.

a.

procurarea resurselor financiare din activitatea si resursele economice proprii si de pe piata financiara, pe baza de contract;

b.

repartizarea disponibilitatilor ca profituri pentru cerinte de crestere economica, remunerarea actionarilor, efectuarea de diverse plasamente, stingerea obligatiilor fata de terti;

c.

intrari de resurse in cadrul firmei ce provin de la angajati, parteneri contractuali, persoane fizice sau juridice; ele nu sufera nici o ingerinta din partea statului;

d.

procurarea resurselor necesare desfasurarii activitatii statului si institutiilor publice;

e.

iesiri de resurse catre diversi beneficiari in scopuri, cuantumuri si la termenele determinate de adunarile generale ale actionarilor, consiliilor de administratie, contracte economice sau financiare incheiate cu terti.

a.

relatiile economice, exprimate valoric ce apar in procesul repartitiei produsului intern brut in legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale societatii, sunt relatii financiare, respectiv finante;

b.

finantele sunt doar relatiile banesti ce exprima un transfer de valoare;

c.

organizarea circulatiei banesti, formarea preturilor, operatiunile de vanzare-cumparare, prestarile de servicii, salarizarea personalului, alte relatii banesti;

d.

sunt relatii ce exprima un imprumut de resurse banesti, relatii de transfer de resurse banesti in schimbul unei contraprestatii care depinde de producerea unui eveniment si relatii de formare si repartizare de fonduri la nivelul firmei;

e.

relatii financiare clasice, respectiv veniturile si cheltuielile bugetare.

a.

sustinerea financiara a actiunilor publice;

b.

de redistribuire a veniturilor si averii in randurile populatiei si intreprinzatorilor;

c.

sprijinirea cu precadere a celor lipsiti de posibilitati materiale sau cu un potential economic redus prin acordarea de ajutoare, indemnizatii, pensii, burse, subventii etc.;

d.

influentarea proceselor economice prin corectarea ciclului economic si inlaturarea dezechilibrelor prin stimularea activitatilor economice, finantarea unor activitati de  cercetare-dezvoltare s.a.;

e.

constituirea fondurilor la dispozitia autoritatii publice si distribuirea (repartizarea) lor.

Identificati in cadrul textelor de mai sus pe cel care nu reprezinta rol al finantelor.

a.

1+2;

b.

2+3;

c.

3+4;

d.

4+5;

e.

2+4.

a.

agentii economici indiferent de forma de proprietate si de organizare a acestora;

b.

persoanele fizice nerezidente;

c.

institutiile publice si unitatile din subordinea acestora;

d.

populatia;

e.

persoane juridice si fizice rezidente in strainatate.

a.

impozite, taxe, contributii pentru asigurari sociale de stat;

b.

amenzi, penalitati;

c.

varsaminte din veniturile institutiilor publice;

d.

redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat;

e.

primirea sau acordarea de ajutoare externe pentru inlaturarea efectelor unor calamitati.

Identificati formularea care nu reprezinta o forma de participare la constituirea fondurilor publice de resurse financiare.

a.

invatamant, sanatate, cultura;

b.

silvicultura si gospodarirea apelor;

c.

asigurari sociale si protectie sociala;

d.

gospodarire comunala si locuinte;

e.

aparare nationala.

a.

primirea de imprumuturi externe in completarea resurselor financiare interne, ce antreneaza cheltuieli publice ocazionate si de rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor si comisioanelor aferente;

b.

acordarea de imprumuturi externe antreneaza plati din resursele financiare interne, dar genereaza si incasari de resurse la rambursarea de catre debitor a ratelor scadente si la plata dobanzilor aferente;

c.

primirea sau acordarea de ajutoare externe pentru inlaturarea efectelor unor calamitati;

d.

achitarea cotizatiilor si contributiilor datorate organismelor internationale;

e.

primirea sau acordarea de ajutoare externe pentru inlaturarea efectelor unor calamitati.

a.

caracterul obiectiv al constituirii unor fonduri de resurse financiare la dispozitia statului;

b.

caracterul subiectiv al procesului de redistribuire a resurselor datorita capacitatilor diferite de a se putea percepe nevoile;

c.

caracter descentralizator al activitatilor;

d.

fluxuri multiple realizate ca urmare a procesului de constituire si dirijare a fondurilor de resurse financiare publice;

e.

fondurile de resurse financiare sunt in continua modificare ca dimensiune, provenienta si destinatie.

a.

activitatea economica;

b.

activitatea cultural-educativa;

c.

activitatea de evaluare a resurselor;

d.

activitatile de ocrotire medicala si protectie sociala;

e.

partea de asigurari sociale de stat.

Precizati care din textele enuntate nu reprezinta domeniu de manifestare a cheltuielilor.

a.

1+2+3;

b.

2+3+4;

c.

3+4+5;

d.

1+4+5;

e.

1+3+5.

a.

cheltuielile publice efectuate de administratiile publice centrale de stat din fondurile bugetare si extrabugetare;

b.

cheltuielile efectuate pentru realizarea de investitii;

c.

cheltuielile colectivitatilor locale, respectiv ale unitatilor administrativ-teritoriale;

d.

cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;

e.

cheltuielile administratiilor internationale finantate din resursele publice prelevate de la membrii acestora;

Precizati care dintre formulari nu reprezinta ce inglobeaza cheltuielile publice.

a.

efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora de catre Parlament sau Consiliile locale;

b.

nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste sume;

c.

cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul institutiilor publice;

d.

efectuarea cheltuielilor este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de constituirea resurselor banesti;

e.

finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu caracter bugetar (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale).

Precizati care dintre formulari nu reprezinta element de delimitare a cheltuielile bugetare in cadrul cheltuielilor publice.

a.

administrativa;

b.

economica;

c.

functionala;

d.

sociala;

e.

financiara.

a.

cheltuieli ocazionale;

b.

cheltuieli curente;

c.

cheltuieli de transfer;

d.

cheltuieli de capital;

e.

cheltuieli ale serviciilor publice si administrative.

a.

domeniul;

b.

ramura;

c.

subramura;

d.

sectorul;

e.

fondul.

a.

1+2+3;

b.

1+3+5;

c.

2+3+4;

d.

3+4+5;

e.

1+4+5.

a.

cheltuieli reale; cheltuieli economice;

b.

cheltuieli definitive; cheltuieli provizorii;

c.

cheltuieli reale; cheltuieli speciale;

d.

cheltuieli economice; cheltuieli fara contraprestatie;

e.

cheltuieli virtuale; cheltuieli de transfer.

a.

intretinerea aparatului de stat dobanzilor si comisioanelor la creditele de stat; intretinerea si dotarea armatei;

b.

cheltuielile serviciilor publice; cheltuielile de transfer;

c.

cheltuieli cu prospectiuni geologice; cheltuieli cu impozite si taxe;

d.

cheltuieli cu donatii si ajutoare; cheltuieli cu redevente si chirii;

e.

cheltuieli cu dobanzi; cheltuieli cu amenzi si penalitati.

a.

constructia, mentinerea si modernizarea drumurilor si podurilor; cheltuieli pentru transporturi aeriene;

b.

constructia, mentinerea si modernizarea cailor ferate si navigabile; prospectiuni geologice;

c.

investitii efectuate de stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, constructia de drumuri si poduri etc.;

d.

cheltuieli de personal; cheltuieli pentru calamitati naturale;

e.

de sprijinire a celor aflati in dificultate; irigatii in sisteme mari.

a.

administrativa; financiara;

b.

functionala; economica;

c.

rolul avut in procesul reproductiei sociale; administrativa;

d.

administrativa; functionala;

e.

financiara; economica.

a.

cheltuieli de personal;

b.

cheltuieli materiale;

c.

cheltuieli pentru prestari de servicii;

d.

cheltuieli pentru subventii;

e.

investitii la unitati economice.

a.

4500 uv;

b.

6500 uv;

c.

5500 uv;

d.

5000 uv;

e.

6000 uv.

a.

1+2+3;

b.

2+3+4;

c.

3+4+5;

d.

2+4+5;

e.

1+3+5.

a.

cresterea nominala si cresterea reala a cheltuielilor publice;

b.

modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB;

c.

modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor;

d.

volumul cheltuielilor publice medii pe un locuitor;

e.

modificarea structurii cheltuielilor publice.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu reprezinta indicatori specifici dinamicii cheltuielilor publice.

a.

factorul demografic;

b.

factorul economic;

c.

factorul social;

d.

factorul geospatial;

e.

factorul politic.

a.

exprima o realitate obiectiva;

b.

reprezinta o parghie utilizata de politica guvernamentala;

c.

determina amploarea cheltuielilor efectuate;

d.

reprezinta un element de previziune fiscala;

e.

exprima o dimensiune optima  a unui raport determinat intre eforturile financiare si efectele comensurabile estimativ obtenabile pe seama obiectivelor finantate de catre stat.

a.

trebuinta individuala ca urmare a sporirii bunastarii;

b.

este posibila alegerea alternativei celei mai putin costisitoare in raport cu rezultatul final al serviciului public pentru care se doreste cresterea cantitativa a serviciului public;

c.

modernizarea din punct de vedere al producerii serviciului public in vederea maximizarii utilitatii la consumator data de satisfactia performantelor;

d.

maximizarea utilitatii la consumator comportand si latura economica;

e.

puterea de previziune in cadrul unui orizont de timp stabilit.

a.

preocupare pentru bunastarea tuturor indivizilor din societate luati in mod separat;

b.

unii factori neeconomici ce afecteaza bunastarea indivizilor pot fi ignorati;

c.

exista un consumator complet si suveranitatea producatorului;

d.

maximizarea utilitatii la consumator la cel mai mic cost de utilizare;

e.

o anumita schimbare in alocarea resurselor sporeste bunastarea la o ultima persoana, fara sa o reduca la alta persoana.

a.

este posibila alegerea alternativei celei mai putin costisitoare in raport cu rezultatul final al serviciului public, pentru care se doreste cresterea cantitativa a serviciului public;

b.

are loc modernizarea, din punct de vedere al producerii serviciului public, in vederea maximizarii utilitatilor la consumator, data de satisfactia performantelor;

c.

se antreneaza resurse financiare publice destinate crearii si dezvoltarii centrelor urbane, finantarii unor utilitati publice etc.;

d.

are loc maximizarea utilitatii la consumator, comportand si latura economica;

e.

se manifesta puterea de previziune in cadrul unui orizont de timp stabilit.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in contextul de realizare a cheltuielilor publice.

a.

serviciile publice nu trebuie sa fie furnizate intotdeauna in mod liber si cu titlu gratuit;

b.

furnizarea serviciilor publice trebuie sa fie inlocuita cu furnizarea privata;

c.

furnizarea serviciilor publice poate fi restabilita la mecanismele cvasipiata prin utilizarea de cupoane sau bonuri valorice;

d.

furnizarea serviciilor are loc pe timpul rezidentei;

e.

redistribuirea dorita a veniturilor trebuie sa fie implementata prin transferuri in bani, iar nu prin avantaje in natura.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in contextul orientarilor moderne cu privire la eficienta cheltuielilor publice.

a.

definirea clara a metodelor folosite; identificarea resurselor posibile; determinarea costurilor si a avantajelor;

b.

definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea pasilor de urmat; determinarea costurilor si a avantajelor;

c.

definirea clara a obiectivelor ce trebuie atinse; identificarea resurselor posibile si a mijloacelor tehnice susceptibile de a fi luate in considerare in cadrul solutiilor alternative proiectate; determinarea costurilor si a avantajelor pe care le prezinta fiecare din aceste alternative; compararea costurilor si a avantajelor mijloacelor luate in calcul;

d.

definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea resurselor posibile; determinarea costurilor si a avantajelor;

e.

definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea resurselor posibile; determinarea nevoilor de ansamblu si pe etape;

a.

cheltuieli pentru invatamant;

b.

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ;

c.

cheltuieli pentru sanatate;

d.

cheltuieli pentru cultura, culte, actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;

e.

cheltuieli pentru securitatea sociala ce includ cheltuielile cu alocatiile, pensiile, ajutoarele si indemnizatiile.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in structura cheltuielilor social-culturale.

a.

fondurile bugetare;

b.

pensia suplimentara;

c.

cotizatii sau contributii;

d.

fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private;

e.

venituri realizate de institutii social-culturale.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in sursele de finantare a cheltuielilor social-culturale.

a.

asigurarile sociale de stat (pensii, trimiteri la tratamente si odihna, indemnizatii si ajutoare, unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii, ajutorul in caz de somaj, alocatia de sprijin, ajutorul de integrare profesionala);

b.

asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu ateliere proprii;

c.

fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private;

d.

asigurarile sociale din asociatiile agricole (pensii, indemnizatii, ajutoare, alte drepturi de asigurari sociale);

e.

asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in sistemul asigurarilor sociale.

a.

unicitatea;

b.

obligativitatea;

c.

garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale;

d.

cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurile si pentru toata perioada pierderii capacitatii de munca;

e.

necesitatea.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in principiile asigurarilor sociale.

a.

cuprinderea obligatorie a tuturor cetatenilor in cadrul sistemului medico-sanitar coerent de protectie sociala;

b.

solidaritatea sociala cuprinzatoare intre toate categoriile sociale;

c.

prestarea in favoarea asiguratilor a unui pachet definit de servicii medico-sanitare;

d.

finantarea autonoma si echilibrul financiar;

e.

subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in principiile asigurarilor sociale pentru sanatate.

a.

cheltuielile pentru combustibili si energie;

b.

cheltuieli pentru gospodarie comunala si locuinte sociale;

c.

fondurile bugetare;

d.

cheltuieli pentru protectia mediului;

e.

cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria cheltuielilor pentru obiective si actiuni economice.

a.

fondurile bugetare in cazul cand se aloca resurse pentru: investitii in domeniul protectiei mediului; avantaje fiscale; subventionarea dobanzilor bancare; finantarea activitatii de cercetare-dezvoltare in domeniului poluarii mediului;

b.

fonduri speciale constituite din: fondul national de mediu; fonduri in custodie;

c.

credite acordate de Banca Mondiala;

d.

sisteme de garantie-colectare a deseurilor in scopul reciclarii;

e.

persoane fizice autorizate.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria surselor destinate cheltuielilor pentru protectia mediului.

a.

presedintia;

b.

politia;

c.

autoritatile legislative;

d.

autoritati judecatoresti;

e.

autoritati executive si alte organe ale autoritatii publice.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria cheltuielilor publice cu autoritatile.

a.

resursele administratiei de stat centrale;

b.

resursele administratiei locale;

c.

resursele asigurarilor sociale de stat;

d.

resursele provenite din export;

e.

resursele institutiilor publice cu caracter autonom.

a.

1+2+3;

b.

2+3+4;

c.

3+4+5;

d.

1+2+4;

e.

2+3+5.

a.

factorul economic;

b.

factorii monetari;

c.

factorii sociali;

d.

factorul geostrategic;

e.

factorii demografici.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria factorilor ce conduc la cresterea volumului resurselor financiare destinate cheltuielilor publice.

a.

veniturile fiscale ce au un nivel limitat si sunt insuficiente;

b.

resursele de trezorerie asigura acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, a golurilor de casa inregistrate la bugetele locale si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale;

c.

imprumuturile publice interne si externe;

d.

emisiunea de bani de catre banca centrala;

e.

resursele publice ale bugetului central.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in clasificarea din punct de vedere economic a resurselor financiare publice.

a.

resurse financiare ale bugetului de stat;

b.

resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat;

c.

resurse financiare cu destinatie speciala;

d.

resurse de trezorerie;

e.

resurse financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in clasificarea din punct de vedere al bugetului general consolidat a resurselor financiare publice.

a.

impozite;

b.

taxe;

c.

contributii sau varsaminte de la intreprinderile publice;

d.

resursele trezoreriei;

e.

imprumuturile publice interne si externe.

a.

veniturile fiscale;

b.

imprumuturile de stat interne;

c.

emisiunea de bani;

d.

donatii interne;

e.

resurse financiare extraordinare.

a.

modificarea nominala si reala a veniturilor publice;

b.

modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut;

c.

modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor;

d.

modificarea structurii veniturilor publice;

e.

modificarea marimii relative si absolute a veniturilor publice.

a.

neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b.

cadrul legal pentru impozitele si taxele ce constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si plata al acestora;

c.

certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

d.

echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora;

e.

eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice.

Identificati textul care nu se refera la principiile impozitelor si taxelor.

a.

prelevare obligatorie a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii;

b.

este o suma baneasca platita de persoane fizice sau juridice catre stat ori agenti economici/institutii publice in baza unei contraprestatii efectuate de acestea in favoarea platitorului;

c.

nivelul taxei respective depinde de costul serviciului prestat si poate fi negociat, in raport cu mai multe criterii potrivit uzantelor;

d.

plata taxelor se poate face anticipat sau sfarsitul contraprestatiei fara a se percepe penalitati;

e.

plata taxelor este benevola in raport cu optiunile solicitantilor de servicii, respectiv daca acestia vor sau nu serviciul respectiv.

a.

subiectul impozitului;

b.

contraprestatia;

c.

suportatorul impozitului;

d.

obiectul impunerii;

e.

sursa impozitului.

a.

taxa pe valoarea adaugata;

b.

accizele;

c.

taxele vamale;

d.

impozitele reale;

e.

alte impozite indirecte.

a.

cu cat venitul este mai mic, cu atat povara fiscala este mai mare;

b.

conduce la aplicarea progresiva a impozitarii;

c.

conduce la o impunere regresiva astfel incat pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit se reduc;

d.

povara fiscala este invers proportionala cu veniturile;

e.

genereaza cel mai mici cheltuieli ocazionate de stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor;

a.

la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul;

b.

deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului;

c.

retinerea la sursa a impozitului datorat;

d.

perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;

e.

perceperea impozitului in cadrul institutiei unde lucreaza.

a.

scutire totala;

b.

scutirea progresiva;

c.

creditarea ordinara;

d.

creditarea totala;

e.

creditarea temporara.

a.

sistemul financiar;

b.

pirghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice;

c.

metodele administrative de conducere folosite in domeniul finantelor;

d.

sistemul de repartizare a rezultatelor muncii;

e.

cadrul institutional alcatuit din institutii si organe cu atributii in domeniul finantelor.

a.

obiectivele de politica economica urmarite pe termen lung;

b.

relatii ce se reflecta in bugetul de stat si in bugetele locale;

c.

relatiile de credit bancar;

d.

relatii de asigurari si reasigurari de bunuri, persoane si raspundere civila;

e.

relatii generatoare de constituire a fondurilor speciale extrabugetare.

a.

dupa nivelul la care se constituie putem avea fonduri: la nivel macroeconomic; la nivel mediu; la nivel microeconomic;

b.

dupa destinatie se pot regasi fonduri: de inlocuire si dezvoltare; de consum; de rezerva; de asigurare;

c.

relatii care se reflecta in bugetul asigurarilor sociale de stat, asigurarilor de sanatate si in bugetele altor actiuni ce tin de domeniul asigurarilor sociale;

d.

dupa forma de proprietate fondurile sunt ale: proprietatii publice; proprietatii private;

e.

dupa titlul cu care se fac prelevari de fonduri si plati de la acestea putem avea: prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu; prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ si transferuri externe.

a.

Parlament;

b.

Guvern;

c.

Ministerul de Finante;

d.

Trezoreria statului;

e.

Curtea de Conturi.

a.

estimarea necesarului de resurse financiare publice si a posibilitatilor de procurare a acestora la nivelul intregii societati, de autoritatile publice centrale, al unitatilor administrativ-teritoriale si altor entitati publice;

b.

aplicarea de dobanzi majorate de catre bancile creditoare pentru debitele nerambursate la scadenta;

c.

estimarea necesarului de resurse financiare si a posibilitatilor de procurare a acestora la nivel microeconomic;

d.

determinarea efortului financiar reclamat de realizarea unor obiective sau actiuni, a efectelor scontate de pe urma acestora si a raportului dintre efort si efect;

e.

constituirea fondurilor publice de resurse financiare;

a.

intocmirea de prognoze, programe economice si planuri financiare;

b.

perceperea de penalizari pentru nerambursarea la termenele stabilite a sumelor datorate statului;

c.

exercitarea controlului financiar de catre organe specializate;

d.

stabilirea de catre autoritatile publice de preturi si tarife la unele bunuri si prestari de servicii;

e.

reglementarea de catre stat a modului de acordare a imprumuturilor din fondurile publice.

a.

bugetul de stat;

b.

bugetele unitatilor administrativ-teritoriale;

c.

bugetul asigurarilor sociale de stat;

d.

bugetul fondurilor speciale;

e.

bugete de venituri si cheltuieli.

a.

Parlamentul;

b.

Guvernul;

c.

Garda Financiara;

d.

Ministerele;

e.

Prefecturile.

a.

Ministerul Finantelor Publice;

b.

Guvernul;

c.

Bancile;

d.

Societatile de asigurari;

e.

Societatile de reasigurari.

a.

regimul de constituire a fondurilor in unitatile economice de stat;

b.

modul de constituire a societatilor comerciale pe actiuni;

c.

regimul de amortizare a mijloacelor fixe;

d.

operatiile cu valute, aur si alte metale si pietre pretioase;

e.

regimul asigurarilor si protectiei sociale.

a.

politica monetara;

b.

politica bugetara;

c.

politica fiscala;

d.

politica de productie;

e.

politica sociala.

a.

stabilirea volumului si provenientei resurselor ce pot fi colectate de catre stat, in conditii normale;

b.

metodele de prelevare ce urmeaza a fi utilizate;

c.

obiectivele ce vor trebui a fi atinse ;

d.

instrumentele fiscale folosite in procesul de constituire a cestor fonduri ;

e.

activitatea de dezvoltare economica si sociala prin intermediul programelor din domeniul obtinerii veniturilor.

a.

prevenirea declinului economic prin crearea de noi locuri de munca;

b.

scaderea nivelului impozitelor;

c.

cresterea nivelului impozitelor si a altor obligatii de plata bugetare;

d.

echilibru intre toate categoriile de cheltuieli;

e.

sporirea veniturilor bugetului.

a.

stabilirea volumului;

b.

stabilirea cuantumului veniturilor destinate cheltuielilor pe domenii;

c.

stabilirea destinatiei;

d.

stabilirea structurii cheltuielilor respective;

e.

formularea metodele si instrumentele folosite in acest scop.

a.

modalitatea prin care se obtin veniturile bugetare;

b.

modalitatile de cheltuire a resurselor bugetare;

c.

cheltuielile efectuate pentru cumpararea de bunuri si servicii publice;

d.

realizarea principiilor de echitate fiscala si sociala;

e.

modul de stimulare a dezvoltarii activitatii economice si prestarilor de servicii.

a.

performantele economiei statului respectiv;

b.

perceperea presiunii fiscale la nivelul agentilor economici;

c.

structura si formele de proprietate existente;

d.

nevoile publice stabilite prin politica financiara si date de volumul cheltuielilor publice;

e.

eficienta cheltuielilor publice finantate prin resurse interne.

a.

diversitatea prelevarilor;

b.

rata fiscalitatii;

c.

incorporarea impozitelor in preturi;

d.

volumul serviciilor publice de care beneficiaza;

e.

progresivitatea impozitarii.

a.

scaderea/cresterea efortului productiv;

b.

riscul de inflatie prin fiscalitate;

c.

aparitia si/sau dezvoltarea economiei subterane;

d.

scaderea puterii de cumparare a indivizilor;

e.

reducerea competitivitatii internationale.

Identificati formularea ce nu reprezinta efect al cresterii presiunii fiscale.

a.

legala;

b.

temporara;

c.

prin facilitati;

d.

prin fuziune de capital;

e.

prin impozite.

a.

practica unor agenti economici de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit;

b.

scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate;

c.

constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedere economic;

d.

scoaterea de sub incidenta impozitarii a dobanzilor aferente imprumuturilor bancare;

e.

vanzarile nedeclarate.

a.

inregistrarile cu scopul de a micsora rezultatele;

b.

infiintarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;

c.

mascari de parti din beneficiu prin omisiuni;

d.

desfasurarea unor activitati fara autorizatie legala;

e.

trecerea de cifre nereale in registrele comerciale.

a.

dinamica economiei reale;

b.

existenta unei legislatii ce contine mai multe lacune si care prin omisiunile respective permite sustragerea de la plata contributiilor;

c.

dimensiunea legislativa;

d.

nivelul fiscalitatii;

e.

dimensiunea institutionala.

a.

fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta putea sa o faca;

b.

refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale;

c.

impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile prevazute de lege, in sedii, incinte ori terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale;

d.

afectarea echilibrului bugetar prin generarea de deficite bugetare si, respectiv, costuri suplimentare aferente imprumuturilor publice;

e.

retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

a.

unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie;

b.

substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate;

c.

eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitatilor fiscale;

d.

in cadrul legislatiei fiscale sa se regaseasca, pe langa aspecte punitive si cele care sa determine un comportament economic normal;

e.

reorganizarea structurilor teritoriale fiscale astfel incat sa se elimine paralelismele si suprapunerile in privinta controlului fiscal, combaterii evaziunii fiscale, supravegherea fiscala.

a.

1+2;

b.

2+3;

c.

3+4;

d.

4+5;

e.

1+3.

a.

1+2+3;

b.

2+3+4;

c.

3+4+5;

d.

1+4+5;

e.

2+4+5.

a.

durata;

b.

destinatie;

c.

locul de plasare;

d.

cauza de finantare si pozitia statului fata de creditori;

e.

tipul de credit solicitat.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta un criteriu de clasificare a creditelor publice.

a.

1+2;

b.

2+3;

c.

2+4;

d.

3+4;

e.

4+5.

a.

credit de export, destinat finantarii activitatilor de export;

b.

credit de finantare;

c.

credit de documentare, destinat activitatilor de import;

d.

credit pentru obiecte de investitii;

e.

credit de consum.

a.

majorarea impozitelor constituie o masura luata in ultima instanta, cu caracter nepopular, ce genereaza conflicte sociale si economice;

b.

creditele reprezinta, pentru cei cu stare, un plasament sigur si remunerator pentru disponibilitatile lor de capital;

c.

activitatea economica trebuie sa se desfasoare pe baza liberei initiative si a concurentei fara nici un amestec din partea statului;

d.

creditele sunt un mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare necesare decat sistemul de impozite si taxe;

e.

creditul solicitat la banca centrala se acorda mult mai repede decat atunci cand acesta se plaseaza in randurile populatiei sau al persoanelor juridice, altele decat banca centrala.

a.

poate fi un instrument de politica economica in scopul impulsionarii activitatilor economice si restabilirii echilibrului prin orientarea acestuia spre investitii;

b.

contribuie la redistribuirea produsului intern brut intrucat sumele temporar disponibile sunt plasate in hartii de valoare emise de stat si folosite in scopuri neproductive;

c.

constituie o modalitate de procurare rapida a resurselor financiare in raport cu alte mijloace;

d.

asigura sustinerea nevoilor trezoreriei si echilibrarea bugetului de stat;

e.

asigura plata costului creditului prin surplusul de valoare generat de impulsionarea activitatilor productive.

a.

denumirea utilizatorului;

b.

valoarea creditului;

c.

termenul de rambursare;

d.

forma de contractare;

e.

costul platit pentru creditul contractat.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta element al creditului public din punct de vedere juridic.

a.

1+2+3;

b.

2+3+4;

c.

3+4+5;

d.

1+4+5;

e.

2+3+5.

a.

rambursarea obligatorie sau facultativa propriu-zisa a creditului;

b.

reducerea cheltuielilor publice cu rambursarea creditului ajuns la scadenta;

c.

incapacitatea de plata;

d.

deprecierea monedei nationale;

e.

repudierea creditului.

a.

datorie publica de consum;

b.

datorie publica pentru marfuri;

c.

datorie publica de productie;

d.

datorie publica de valori;

e.

datorie publica anticipata.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta mod de manifestare a datoriei publice interne.

a.

titlurile de stat in moneda nationala;

b.

imprumuturile de stat acordate de Banca Nationala a Romaniei in conditiile stabilite de lege;

c.

creditele externe obtinute de la diverse organizatii bancare;

d.

imprumuturile de stat contractate la bancile comerciale din Romania;

e.

imprumuturile de stat contractate la alte institutii de credit din Romania si de la agentii neguvernamentale.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta instrument al datoriei publice interne.

a.

1+2;

b.

2+3;

c.

3+4;

d.

4+5;

e.

2+5.

a.

finantarea deficitului bugetului de stat;

b.

stabilirea si perceperea de noi impozite;

c.

refinantarea datoriei publice;

d.

sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului;

e.

finantarea externa a proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei;

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta scop al datoriei publice externe.

a.

titlurile de stat eliberate in valuta, emise pe pietele financiare internationale si interne;

b.

imprumuturile de la guvernele altor state, agentii neguvernamentale, institutii financiare sau alte organizatii internationale;

c.

finantarea deficitului bugetului de stat;

d.

imprumuturi sindicalizate pe termen scurt, mediu si lung;

e.

imprumuturi directe primite de la investitori privati pe termen scurt, mediu sau lung.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta instrument al datoriei publice externe.

a.

credite comerciale sau de firma;

b.

credite bancare;

c.

credit ipotecar;

d.

credite financiare;

e.

retineri.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta tipologie a datoriei publice externe din punct de vedere al creditorului.

a.

datoria externa bruta in sens larg;

b.

datoria interna neta;

c.

datoria externa bruta in sens restrans;

d.

datoria externa in opinia Bancii Mondiale, Bancii Nationale si a altor institutii din sistemul acestora;

e.

datoria externa neta.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta o forma a datoriei publice externe.

a.

datoria externa totala sau absoluta;

b.

datoria externa medie pe locuitor;

c.

raportul dintre datoria externa si produsul intern brut;

d.

raportul dintre datoria externa si exporturile de bunuri si servicii;

e.

raportul dintre datoria interna si datoria externa.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta indicator al gradului de indatorare al unei tari.

a.

majorarile succesive ale pretului titeiului pe piata mondiala;

b.

existenta dezechilibrelor dintre nivelul resurselor existente si nivelul cheltuielilor productive si neproductive, respectiv consum;

c.

nivelul ridicat al dobanzilor practicate de institutiile bancare la creditele externe;

d.

fluctuatii ale preturilor la unele produse existente pe plan international;

e.

criza energetica mondiala.

Identificati in textele de mai sus pe cel care nu reprezinta un factor extern de influenta a datoriei publice externe.

a.

reesalonarea partiala a datoriilor, cu conditia majorarii ratei dobanzilor;

b.

stergerea partiala sau totala a unor datorii in anumite conditii;

c.

transformarea datoriei in participatii ale bancii creditoare la capitalul unor societati productive din statele debitoare;

d.

nivelul ridicat al dobanzilor practicate de institutiile bancare la creditele externe;

e.

inlocuirea datoriei cu titluri care sa garanteze creditorului o cota din venitul realizat din exportul tarii debitoare.

a.

bugetul administratiei publice centrale;

b.

bugetul agentilor economici cu capital privat;

c.

bugetele locale;

d.

bugetul asigurarilor sociale;

e.

bugetul fondurilor speciale.

a.

bugetul economiei nationale;

b.

bugetul functional;

c.

bugetul social;

d.

bugetul umbra;

e.

bugete de venituri si cheltuieli ale agentilor economici.

Identificati tipul de buget care nu se incadreaza la categoria bugete elaborate de organele statului.

a.

universalitatea;

b.

publicitatea;

c.

unitatea;

d.

anualitatea;

e.

principialitatea.

a.

bugete extraordinare;

b.

bugete anexa;

c.

bugete autonome;

d.

conturile speciale de trezorerie;

e.

conturi speciale ale agentilor economici.

Precizati care dintre formulari nu reprezinta unitatea bugetara.

a.

reexaminarea surselor de venit prin sporirea cuantumului ori a numarului de surse;

b.

actiuni de marire a impozitelor si taxelor;

c.

actiuni de reducere a cheltuielilor;

d.

emisiuni de moneda;

e.

contractarea de noi credite de pe piata interna si/sau externa.

Precizati care dintre formulari nu reprezinta masura destinata echilibrului bugetar.

a.

metoda automata, denumita si a penultimei;

b.

metoda de Planificare, programare, bugetizare (P.P.B.S.=Planned Programmed Budgeting System);

c.

metoda Managementului prin obiective (M.B.O.=Management by objectives);

d.

metoda Baza bugetara zero (Z.B.B.=Zero-Based Budgeting);

e.

metoda rationalizarii optiunilor bugetare (R.C.B.=La Rationalisation des Choix Budgetaires).

Precizati care dintre formulari nu reprezinta metoda moderna.

a.

elaborarea proiectului de buget;

b.

participarea unui grup mare de subiecti ce au interese, nevoi si posibilitati diferite;

c.

aprobarea proiectului de buget;

d.

executia bugetului;

e.

incheierea executiei bugetului are loc in cel de-al treilea an.

Precizati care dintre formulari nu reprezinta etapa a procesului bugetar.

a.

are caracter decizional;

b.

are caracter democratic;

c.

are caracter spontan;

d.

are caracter predominant politic;

e.

are caracter strict reglementat.

Precizati care dintre formulari nu reprezinta trasatura a procesului bugetar.

a.

prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar respectiv si pentru urmatorii 3 ani;

b.

politicilor fiscale si bugetare;

c.

prevederilor memorandumului de finantare, intelegere sau alte acorduri internationale cu organisme si institutii financiare, semnate si/sau ratificate;

d.

politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e.

transmiterea scrisorii-cadru catre Guvern.

a.

elaborarea indicatorilor macroeconomici;

b.

transmiterea scrisorii-cadru;

c.

programelor intocmite de ordonatorii principali de credite;

d.

transmiterea propunerilor bugetare ale ordonatorilor principali de credite;

e.

transmiterea proiectului de buget la Guvern si Parlament/Raportul anual la buget.

a.

creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora se prevad si aproba prin legile bugetare anuale;

b.

fondurile se utilizeaza in conditiile prevederilor prezentei legi si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi;

c.

creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar;

d.

alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, in cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli;

e.

creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite.

a.

stabilirea (asezarea) impozitului;

b.

lichidarea;

c.

emiterea titlului de percepere a impozitului;

d.

perceperea impozitului;

e.

ordonantarea.

Precizati care dintre formulari nu reprezinta faza a executiei partii de venituri din buget.

a.

executia bugetara se incheie la 31 decembrie a fiecarui an;

b.

orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, in cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmator;

c.

virarile de credite se pot efectua incepand cu trimestrul III al anului bugetar;

d.

creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept;

e.

disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se raporteaza in anul urmator.

a.

fondurile se utilizeaza in conditiile prevederilor prezentei legi si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi;

b.

in elaborarea programului de dezvoltare a economiei nationale se tine seama de factorii cu actiune previzibila in perioada considerata; in acest context se au in vedere si resurse destinate unor nevoi neprevazute;

c.

se refera la resursele si necesitatile financiare ale sectorului public;

d.

se sprijina pe resursele financiare mobilizate pe plan national prin diverse metode si tehnici;

e.

necesita determinarea nivelului optim la care se construieste echilibrul bugetar.

a.

partea din produsul intern brut ce foloseste la finantarea consumului social si a formarii brute de capital;

b.

excedentul de resurse destinat nevoilor si deciziilor proprii ale societatilor nefinanciare;

c.

disponibilitatile banesti ale agentilor economici, temporar degajate din circuitul fondurilor de productie si de circulatie si mobilizate de catre banci;

d.

disponibilitatile banesti temporare ale bugetelor administratiei publice, ale altor institutii publice si persoane juridice fara scop lucrativ, colectate de banci sau alte institutii financiare;

e.

resursele aflate la dispozitia agentilor economici de stat.

a.

resursele prelevate la buget;

b.

resursele provenite din valorificarea unor bunuri publice;

c.

resursele fondurilor speciale extrabugetare;

d.

resursele aflate la dispozitia agentilor economici privati;

e.

resursele aflate la dispozitia agentilor economici de stat.

a.

produsul intern brut; scaderea volumului produsului intern brut ca urmare a incetinirii ritmului de crestere a veniturilor bugetare conduce, in mod nemijlocit, la aparitia deficitului bugetar; o tara cu o economie dezvoltata si o populatie ocupata conduce la realizarea unor venituri care sa acopere cheltuielile publice, respectiv la echilibru bugetar;

b.

incetinirea ritmului cresterii economice;

c.

modul de distribuire a produsului intern brut intre componentele bugetului general consolidat; cu cat se distribuie mai multe resurse catre componentele de asistenta sociala cu atat sunt necesare mai multe fonduri destinate asigurarii echilibrului dintre venituri i cheltuieli, fapt ce poate conduce la deficit bugetar;

d.

sporirea cheltuielilor destinate unor activitati neproductive, cu caracter militarist, conduce, de cele mai multe ori, la aparitia unor dezechilibre bugetare;

e.

fluctuatiile valutelor internationale principale pot conduce la fenomene conjuncturale ale aparitiei deficitului bugetar.

Precizati care dintre texte nu reprezinta cauza de aparitie a deficitului bugetar.

a.

sporirea datoriei publice si a serviciului acesteia;

b.

incetinirea ritmului cresterii economice;

c.

o scadere a economisirii;

d.

investitii foarte putine in economie;

e.

cresterea ratei dobanzilor pe piata bancara pentru creditele acordate.

Precizati care dintre texte nu reprezinta efect al deficitului bugetar.

a.

etapa de expansiune specifica perioadei de dupa cel de-al doilea razboi mondial, perioada in care aceasta isi putea impune restrictii si oferi avantaje, preluand astfel unele insuficiente ale pietei si circuitelor financiare;

b.

etapa de restrangere specifica perioadei anilor 1960-1975, in care trezoreria a cunoscut o relativa degajare economica, transferand spre alte institutii sarcina acoperirii cheltuielilor publice suplimentare, fara o implicare in economie;

c.

etapa reconsiderarii mecanismelor de interventie a statului in atingerea unor obiective precis delimitate si care s-a derulat in perioada 1975-1985;

d.

etapa resorbtiei interventiilor publice ce a inceput dupa anul 1985;

e.

etapa de crestere a raspunderii utilizarii banului public si asigurarea finantarii obiectivelor si actiunilor preconizate.

a.

posibilitatea organizarii executiei operatiunilor privind finantele publice la nivel central si local;

b.

lansarea imprumuturilor de stat;

c.

cresterea raspunderii utilizarii banului public si asigurarea finantarii obiectivelor si actiunilor preconizate;

d.

cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financiare publice;

e.

facilitarea folosirii de catre Ministerul Finantelor Publice a instrumentelor de analiza si supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar si a datoriei publice.

a.

operatiuni financiare si banesti, bugetare si extrabugetare ale sectorului public si contabilitatea acestora;

b.

perfectionarea sistemului informational si decizional;

c.

controlul fiscal al incasarii la termenele stabilite a veniturilor publice;

d.

controlul finantarii cheltuielilor institutiilor publice;

e.

refinantarea deficitului bugetar.

a.

a asigura executia bugetului public;

b.

desfasurarea activitatii de trezorerie cu costuri mai reduse.

c.

casier al sectorului public;

d.

a asigura evidenta contabila privind executia de casa;

e.

a asigura controlul fiscal al incasarii veniturilor publice.

a.

reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra executiei finantelor publice;

b.

schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financiare publice;

c.

organizarea controlului financiar prin intermediul organelor specializate ale Ministerului Finantelor Publice;

d.

necesitatea echilibrului finantelor publice, in cadrul fiecarei componente a sistemului fondurilor de resurse financiare publice;

e.

scoaterea bugetului asigurarilor sociale de stat in afara bugetului de stat in contextul prevederilor legii.

a.

casier al sectorului public;

b.

executie a bugetului de stat si a bugetelor locale;

c.

a efectua controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor.

d.

control financiar preventiv; executor al operatiunilor de contare in contul institutiilor publice;

e.

atragerea disponibilitatilor din economie prin constituirea de depozite si prin imprumuturi de stat.

a.

elaboreaza instructiunile privind organizarea si functionarea trezoreriilor teritoriale;

b.

asigura evidenta contabila privind constituirea si utilizarea tuturor fondurilor statului;

c.

elaborarea lucrarilor de sinteza privind executia bugetara, conturile de trezorerie etc.;

d.

deschide credite bugetare la nivelul trezoreriilor teritoriale;

e.

efectueaza operatiuni de decontare intre trezoreriile judetene.

a.

coordoneaza activitatea de trezorerie la organele financiare teritoriale;

b.

gestioneaza datoria publica interna si externa;

c.

gestioneaza contul corespondent al trezoreriei judetene deschis la sucursala judeteana a Bancii Nationale;

d.

deschide creditele bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari finantati din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat in trezoreriile locale;

e.

asigurarea incheierii exercitiului financiar la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti.

a.

dobanzi, comisioane si alte speze platite pentru imprumuturi externe guvernamentale privind sustinerea proiectelor macroeconomice;

b.

cheltuieli de rate si dobanzi la datoria publica;

c.

majorari de intarziere aplicate potrivit legii;

d.

dobanzi la depozite si disponibilitati pastrate in contul Trezoreriei statului;

e.

comisioane si alte cheltuieli ale Trezoreriei.

a.

dobanzi incasate din plasamente financiare, din contravaloarea in lei a imprumuturilor externe guvernamentale;

b.

dobanzi incasate din plasamente financiare din soldul contului general al Trezoreriei statului;

c.

dobanzi incasate pentru finantarea temporara a deficitului bugetar din contul Trezoreriei statului;

d.

dobanzi, comisioane si alte venituri incasate de la beneficiarii interni din derularea imprumuturilor externe guvernamentale;

e.

cheltuieli de capital pentru achizitionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe necesare desfasurarii activitatii Trezoreriei statului.