Experienta noilor state membre in demersul de adoptare a euro

Experienta noilor state membre in demersul de adoptare a euro

Faptul ca la data de 1 mai 2004, Romania a asistat la aderarea celor 10 noi state membre la Uniunea Europeana, pastrandu-si statutul de tara candidata si multiplele incertitudini asociate, iar romanii au urmarit sarbatoarea din Parcul Cinquantenaire la televizor, a fost un motiv de tristete si de ingrijorare pentru opinia publica din Romania. Modul cel mai inteligent de a valorifica aceasta stare de fapt este acela de a invata din experienta acestor state in demersurile lor de reforme economice, sociale si politice pe drumul spre euro. Comiterea unor greseli din aceasta postura de observator ar fi de neiertat si ar insemna, ca, intr-adevar, nici de aceasta data nu am invatat din lectiile istoriei. Obiectivele pe care si le-au propus guvernele si bancile centrale ale tarilor care au aderat la UE in 2004 privind participarea lor la ERM II si integrarea in zona euro sunt prezentate in Tabelul nr.1.1., cu precizarea ca data-tinta a suferit adaptari pentru unele state.

Tabel nr.1.1.

Obiectivele privind participarea la ERM II si zona euro ale noilor state membre

Sursa: banci centrale, BCE, Comisia Europeana

Potrivit Articolului 122(2) din Tratat, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana trebuie sa raporteze Consiliului de Ministri cu privire la progresele inregistrate de "statele membre cu derogare" pe calea alinierii legislative la prevederile din Tratat si a atingerii unui grad cat mai ridicat de convergenta sustenabila.

Statele membre cu derogare sunt acele state care nu au adoptat inca euro, cu exceptia Danemarcei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, care sunt state membre cu statut special^[1]. Astfel de rapoarte de convergenta sunt elaborate cel putin o data la doi ani sau la cererea unui anumit stat membru si cuprind informatii referitoare la: compatibilitatea legislatiei nationale cu Tratatul de la Maastricht si cu Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) si al Bancii Centrale Europene; stabilitatea preturilor; pozitia bugetara guvernamentala; stabilitatea cursului de schimb; rata dobanzii pe termen lung; alti factori. Cel mai recent raport, elaborat in octombrie 2004, se poate constitui intr-o carte deschisa Romaniei, din care aceasta poate sa beneficieze de invatamintele tranzitiei spre euro in statele candidate la UME.

Analiza de ansamblu asupra compatibilitatii legislative si a gradului de convergenta economica in statele supuse analizei a relevat urmatoarele aspecte:

(a) Compatibilitatea legislatiei nationale, incluzand statutele bancilor centrale nationale, cu Articolele 108 si 109 din Tratat, respectiv Statutele SEBC si BCE, trebuie sa fie asigurata.  In ceea ce privesc noile state membre, independenta bancilor lor centrale nationale si conformarea acestora din urma la obiectivele SEBC au fost luate in considerare inca din perioada de pre-aderare.

(b)  In privinta criteriului stabilitatii preturilor, valoarea de referinta calculata in august 2004, avand la baza, in calitate de cele mai performante trei state - Finlanda, Danemarca si Suedia, a fost de 2,4%. Din cele 11 state care fac obiectul analizei in Raportul de Convergenta din 2004, doar 5 indeplineau acest criteriu, respectiv Cehia, Estonia, Cipru, Lituania si Suedia.

(c)  Criteriul privind pozitia bugetara guvernamentala, in concordanta cu procedura asociata deficitelor excesive, prevazuta in Articolul 104 din Tratat, era indeplinit doar de 5 din cele 11 state membre analizate, respectiv Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia si Suedia.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

(d)  Pe data de 28 iunie 2004, coroana estoniana, litas-ul lituanian si tolar-ul sloven au aderat la ERM II. Coroana ceha, forint-ul maghiar, lira cipriota, lats-ul leton, lira malteza, zlot-ul polonez, coroana slovaca si coroana suedeza nu au aderat inca la mecanism.

(e)  Criteriul ratei dobanzii pe termen lung a avut, in august 2004, valoarea de referinta de 6,4%. Ratele dobanzii pe termen lung au inregistrat valori sub cea de referinta in Cehia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia, Slovacia si Suedia, sens in care se poate afirma ca aceste state indeplinesc criteriul ratei dobanzii. Pentru Estonia, unde nu exista titluri guvernamentale pe termen lung sau alte valori comparabile, nu se poate afirma daca acest criteriu este indeplinit sau nu.

In Tabelul nr.1.2. este prezentata situatia compatibilitatii legislative si a indeplinirii criteriilor de convergenta de catre cele 11 state analizate.

Tabel nr.1.2.

Situatia compatibilitatii legislative si a indeplinirii criteriilor de convergenta in statele candidate la zona euro

Sursa: serviciile Comisiei Europene

Cu atat mai utila se dovedeste analiza la nivel de stat, date fiind particularitatile de politica monetara, fiscala si de curs de schimb.

1. Cehia - In privinta integrarii bancii centrale in SEBC la momentul adoptarii euro, legislatia din Cehia si, in special, Actul Bancii Nationale a Cehiei nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat si Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe 12 luni premergatoare lunii august 2004 a fost de 1,8%, Cehia indeplinind astfel criteriul stabilitatii preturilor.

Cehia a inregistrat in 2003 situatia unui deficit excesiv, deficitul bugetar fiind de 11,7% din PIB, deficit care a fost redus spectaculos in 2004 pana la nivelul de 3% din PIB. Datoria publica se incadreaza in limita stabilita, fiind de 37,8% din PIB, ceea ce face ca Republica Ceha sa se inscrie in trendul indeplinirii criteriului finantelor publice.

Coroana ceha nu participa la ERM II si prezinta un regim de flotare administrata, cu interventii ocazionale din partea bancii centrale. Criteriul cursului de schimb nu este, in aceste conditii, indeplinit in Cehia.

Rata medie a dobanzii pe termen lung in Cehia pe 12 luni premergatoare lunii august 2004 a fost de 4,7%, fiind astfel indeplinit criteriul ratei dobanzii.

2. Estonia - In ceea ce priveste integrarea bancii centrale in SEBC la momentul adoptarii euro, legislatia din Estonia, cu precadere Actul Bancii Centrale (Eesti Pank), constitutia Republicii Estonia, legea valutara si legea privind securitatea coroanei estoniene, nu este pe deplin compatibila cu Articolul 109 din Tratat si cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe ultimele 12 luni premergatoare lunii august 2004 a fost de 2%, fiind indeplinit, la ora actuala, criteriul stabilitatii preturilor.

Estonia nu face obiectul procedurii de deficit excesiv, aceasta inregistrand un excedent bugetar de 3,1% din PIB in 2003 si o datorie publica de 5,3% din PIB. Este, astfel, indeplinit criteriul finantelor publice.

Incepand cu 28 iunie 2004, Estonia participa la ERM II si autoritatile estoniene s-au angajat sa sustina unilateral consiliul monetar in cadrul ERM II. Coroana estoniana nu a deviat fata de paritatea centrala. La momentul evaluarii, participarea Estoniei la ERM II avea o durata mai mica de 2 ani, astfel incat criteriul cursului de schimb nu a fost inca indeplinit.

Data fiind absenta, partial explicata prin nivelul redus al datoriei publice, a unor titluri de stat pe termen lung sau alte titluri comparabile, a fost identificat un indicator privind rata dobanzii, bazat pe ratele dobanzii active din sistemul bancar. Acest indicator a inregistrat un nivel mediu de 4,6% pe perioada analizata, dar nu este suficient de relevant pentru a aprecia situatia indeplinirii criteriului ratei dobanzii pe termen lung in Estonia.

Concluzia evaluarii este aceea ca Estonia isi pastreaza statutul de "stat membru cu derogare".

3. Cipru - Legislatia cipriota si, in particular, Legea Bancii Centrale a statului Cipru, nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 2,1%, fiind astfel indeplinit, de catre Cipru, criteriul stabilitatii preturilor.

Cipru face obiectul procedurii de deficit excesiv (6,4% din PIB in 2003), avand si o datorie publica de 70,9% din PIB. Criteriul finantelor publice nu este, in acest context, indeplinit.

Lira cipriota nu participa la ERM II chiar daca este ancorata la euro, cu o marja de fluctuatie de +/- 15%. Nu este, indeplinit, in acest context, criteriul cursului de schimb.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 5,2%, fiind astfel indeplinit criteriul corespunzator.

4. Letonia - Legislatia letona si, in particular, Legea Bancii Letoniei, nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 4,9%, nefiind indeplinit, de catre Letonia, criteriul stabilitatii preturilor. Mai mult, pana la sfarsitul anului 2004, inflatia a crescut, nivelul pe 2004 fiind de 6,2%.

Letonia nu face obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar fiind de 1,5% din PIB in anul 2003, iar datoria publica de 14,4% din PIB. Criteriul finantelor publice este indeplinit, avand in vedere ca in 2004 deficitul bugetar s-a redus la 0,8% din PIB.

Moneda nationala a Letoniei (lats) nu participa la ERM II si este ancorata la DST, cu o marja de fluctuatie de +/- 1%. Nu este, indeplinit, in acest context, criteriul cursului de schimb.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 5%, fiind astfel indeplinit criteriul corespunzator, insa diferentialul de dobanda fata de zona euro a crescut in anul 2004 cu aproape 1 punct procentual.

5. Lituania - Legislatia din Lituania si, in particular, Legea Bancii Centrale a Lituaniei, Constitutia din Lituania, legea valutara si legea privind credibilitatea monedei nationale (litas) nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 0,2%, fiind astfel indeplinit, de catre Lituania, criteriul stabilitatii preturilor.

Lituania nu face obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar fiind de 1,9% din PIB in 2003, iar datoria publica de 21,4% din PIB. Criteriul finantelor publice este, in acest context, indeplinit, chiar daca ponderea deficitului bugetar in PIB a crescut usor pana la nivelul de 2,5%.

Incepand cu 28 iunie 2004, Lituania participa la ERM II si autoritatile lituaniene s-au angajat sa sustina unilateral consiliul monetar in cadrul ERM II.  Litas-ul nu a deviat fata de paritatea centrala. La momentul evaluarii, participarea Lituaniei la ERM II avea o durata mai mica de 2 ani, astfel incat criteriul cursului de schimb nu a fost inca indeplinit.

Rata medie a dobanzii pe termen lung pe perioada de referinta a fost de 4,7%, fiind astfel indeplinit criteriul corespunzator.

6. Ungaria - Legislatia din Ungaria si, in particular, Actul Bancii Centrale a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank) si Constitutia nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 6,5%, nefiind indeplinit criteriul stabilitatii preturilor.

Ungaria face inca obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar fiind de 6,2% din PIB in 2003, iar datoria publica de 59,1% din PIB. Criteriul finantelor publice nu este, in acest context, indeplinit, chiar daca, in 2004, deficitul bugetar s-a redus pana la 4,5% din PIB.

Forint-ul ungar, care este ancorat la euro cu o marja de fluctuatie de +/- 15%, nu participa la ERM II, criteriul cursului de schimb nefiind indeplinit de catre Ungaria. 

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 8,1%, nefiind astfel indeplinit criteriul corespunzator. Ratele dobanzii pe termen lung in Ungaria au avut o evolutie divergenta fata de nivelurile din zona euro, posibilele explicatii fiind primele mari de risc valutar si expectatiile inflationiste puternice.

7. Malta - Legislatia din Malta si, in particular, Actul Bancii Centrale a Maltei, nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 2,6%, nefiind indeplinit, de catre Malta, criteriul stabilitatii preturilor.

Malta face obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar fiind in 2003 de 9,7% din PIB, iar datoria publica de 71,1% din PIB. Criteriul finantelor publice nu este, in acest context, indeplinit.

Lira malteza, care este ancorata la un cos de valute in care euro detine o pondere de 70%, nu participa la ERM II, nefiind astfel indeplinit criteriul cursului de schimb.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 4,7%, fiind astfel indeplinit criteriul corespunzator. In perioada analizata, diferentialul ratei dobanzii fata de zona euro a fost de aproximativ 0,4 puncte procentuale.

8. Polonia - Legislatia din Polonia si, in particular, Actul Bancii Nationale a Poloniei si Constitutia Poloniei, nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 2,5%, iar pe intregul an 2004, de 3,5%, nefiind indeplinit, de catre Polonia, criteriul stabilitatii preturilor.

Polonia face obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar fiind de 4,5% din PIB in 2003, respectiv 4,8% in 2004, iar datoria publica de 45,4% din PIB. Criteriul finantelor publice nu este, in acest context, indeplinit.

Zlotul polonez nu participa la ERM II si este supus flotarii libere, fara interventii corective din partea bancii centrale. Polonia nu indeplineste, la acest moment, criteriul cursului de schimb.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 6,9%, nefiind indeplinit criteriul corespunzator. Ratele dobanzii pe termen lung in Polonia au inregistrat evolutii divergente fata de zona euro, ceea ce poate fi asociat cu ingrijorarile privind politica fiscala si inflatia.

9. Slovenia - Legislatia din Slovenia si, in particular, Actul Bancii din Slovenia, nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 4,1%, nefiind indeplinit, de catre Slovenia, criteriul stabilitatii preturilor.

Slovenia nu face obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar fiind in 2003 de 2% din PIB, iar datoria publica de 29,4% din PIB. Criteriul finantelor publice este, in acest context, indeplinit.

Incepand cu 28 iunie 2004, tolar-ul sloven participa la ERM II si cursul sau evolueaza in jurul paritatii centrale. La momentul evaluarii, participarea Sloveniei la ERM II avea o durata mai mica de 2 ani, astfel incat criteriul cursului de schimb nu a fost inca indeplinit.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 5,2%, fiind indeplinit criteriul corespunzator, diferentialul ratei dobanzii fata de zona euro fiind de aproximativ 0,6 puncte procentuale.

10. Slovacia - Legislatia din Slovacia si, in particular, Actul Bancii Nationale a Slovaciei, nu sunt pe deplin compatibile cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 8,4%, nefiind indeplinit, de catre Slovenia, criteriul stabilitatii preturilor.

Slovacia face obiectul procedurii de deficit excesiv, deficitul bugetar in 2003 fiind de 3,7% din PIB, iar datoria publica de 42,6% din PIB. Criteriul finantelor publice nu este indeplinit, chiar daca in 2004 deficitul bugetar s-a redus pana la 3,3% din PIB.

Coroana slovaca nu participa la ERM II si este supusa unui regim de flotare administrata, cu interventii ocazionale din partea bancii centrale. Slovacia nu indeplineste, la acest moment, criteriul cursului de schimb.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 5,1%, fiind indeplinit criteriul corespunzator. Diferentialul ratei dobanzii fata de zona euro a fost, la data analizei, de aproximativ 0,9 puncte procentuale.

11. Suedia - In Raportul de Convergenta din 2002, evaluarea Comisiei Europene a fost aceea ca Suedia indeplineste deja 3 criterii de convergenta (privind stabilitatea preturilor, finantele publice si ratele dobanzii), fara insa sa indeplineasca criteriul privind cursul de schimb. De asemenea, Raportul a atras atentia asupra faptului ca legislatia din Suedia nu este compatibila cu Articolul 109 din Tratat, respectiv cu Statutul SEBC/BCE.

In ce priveste independenta financiara a bancii centrale, precum si integrarea acesteia in SEBC la momentul adoptarii euro, compatibilitatea legislativa nu este inca asigurata. Rata medie a inflatiei pe perioada analizata a fost de 1,3%, Suedia continuand sa indeplineasca criteriul stabilitatii preturilor.

Suedia nu face obiectul procedurii de deficit excesiv, inregistrand, din contra, un excedent bugetar de 0,3% din PIB la nivelul anului 2003. Datoria publica de 52% din PIB face ca Suedia sa indeplineasca si criteriul finantelor publice.

Coroana suedeza nu participa la ERM II si este supusa unui regim de flotare libera. astfel incat Suedia nu indeplineste, la acest moment, criteriul cursului de schimb.

Rata medie a dobanzii de termen lung pe perioada de referinta a fost de 4,7%, fiind indeplinit criteriul corespunzator. Ratele medii ale dobanzii pe termen lung in Suedia au inregistrat valori apropiate de cele din zona euro, iar ocazional s-au situat sub nivelul acestora din urma.

Concluzia evaluarii este aceea ca toate statele supuse analizei isi pastreaza statutul de "stat membru cu derogare" si trebuie sa depuna eforturi suplimentare in sensul indeplinirii tuturor criteriilor de convergenta pentru a adopta euro.