Cecul, concept, necesitati, parti - biletul la ordin si cecul

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

PROIECTE FINANCIAR BANCARE

DENUMIREA LUCRARII  :

CIRCUIT INSTRUMENTE PLATA

C.E.C.-ul

CADRUL DIDACTIC INDRUMATOR:     STUDENT :

Lector.univ.dr. MIHU STEFAN CIOCAN JEAN, GR. 302, FB-FR

CUPRINS

Introducere

C.e.c.-ul Concept, necesitati, parti

Conceptul de c.e.c.

Necesitati

Parti participante la cec

Etape in circuitul c.e.c. ului

Elementele esentiale ale c.e.c.-ului

Mentiuni facultative (clauze) care pot fi scrise pe c.e.c.

Tipuri de c.e.c.-uRI

C.e.c.-ul nominativ.

C.e.c.-ul la purtator.

C.e.c.-ul la ordin.

C.e.c.-ul in alb

C.e.c. barat

C.e.c.-ul de virament.

C.e.c. certificat.

C.e.c. circular.

C.e.c. de calatorie.

Transmiterea c.e.c.-ului

Plata c.e.c.-ului

Prezentarea electronica a c.e.c.-ului.

Concluzii.

BIBLIOGRAFIE

Introducere

In practica comerciala interna si internationala titlurile de credit, respectiv cambia (sau trata), biletul la ordin si cecul, mai sunt cunoscute si sub alte denumiri comune, cum ar fi efecte de comert, efecte comerciale, titluri comerciale, instrumente de plata si de credit, iar in tara noastra, inainte de 1944, cambia si biletul la ordin mai erau cunoscute si sub denumirea generica de "polite".

Titlurile de credit sunt documente sau inscrisuri ce constata creante comerciale, a caror prezenta este necesara atat pentru a se exercita dreptul ce deriva din operatiunea pe care o constata cat si pentru a putea fi investit cu acest drept orice alt dobanditor ulterior al lor.

Cecul este un instrument de plata care s-a afirmat preponderent de-a lungul secolelor, avand o larga utilizare pe plan national si international.

In acest context, dupa primul razboi mondial, s-a incercat unificarea legislativa a diferitelor norme de drept din diferite tari de catre Comitetul Economic de pe langa Liga Natiunilor, elaborandu-se in 1928 un proiect unificat de norme privind utilizarea cecului. Aceste reglementari au ramas, insa, cu caracter orientativ, in toate tarile respectandu-se conceptele si elementele de baza, regimul practic de folosire fiind determinat de legislatia specifica fiecarei tari.

In tara noastra, legea cecului dateaza din 1934. Dupa 1947, Romania nici nu a abrogat aceasta lege, dar nici nu a aplicat-o, folosind in schimb, in acest domeniu, norme si reglementari emise de Banca Nationala. Incepand cu 1991 s-a procedat la crearea cadrului juridic pentru utilizarea acestui instrument in conditiile unei economii de piata. Drept urmare, reglementarile din 1934 au fost modificate nu atat din punct de vedere tehnic-bancar, cat mai ales din punct de vedere juridic, potrivit legii nr. 83 octombrie 1994.

Cecul. Concept, necesitati, parti

Conceptul de cec

Cecul este un instrument de plata si de credit utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.

In ceea ce priveste definirea notiunii de cec redam in continuare doua, din ele apreciate ca fiind mai semnificative.

Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul crearii sale, trei persoane tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat de plata acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca, la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitia de beneficiar (pct. 4 din Normele-Cadru nr. 7 martie 1994 ale B.N.R. privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, in baza Legii nr. 59 1934 asupra cecului, modificata prin Legea nr. 83 1994). Este un titlu la ordin, complet si formal. El incorporeaza o obligatie abstracta de a plati neconditionat "la vedere" o suma de bani mentionata in titlu.

Ca si in cazul biletului la ordin, cecul (in limba romana) este cunoscut sub o singura denumire chéque (in franceza), cheque (in engleza si spaniola), schek (in germana) etc.

Necesitati

Analiza: Contencios fiscal - test Document online: Analiza cost-beneficiu:

In functie de genul de cec (categoria sa) cecurile sunt utilizate:

- in lichidarea creantelor internationale de tot felul, creante rezultate din schimburile de marfuri, servicii, miscari de capitaluri, plata unor avansuri etc; se utilizeaza si cecul, nu numai cambiile, acreditivele, incasarile, ordinele de plata etc;

- de asemenea, in interiorul fiecarei tari cu economie de piata, cecurile sunt utilizate la achitarea unor marfuri de valoare mai mica, la unele cumparaturi in magazinele de lux, la plata unor mese sau cockteiluri protocolare, la achitarea unor bilete de avion sau costului integral al unor excursii interne sau externe, la scoaterea de numerar de la banca in folosul propriu, la plata unor comisioane, cotizatii, donatii cu scop filantropic, a chiriilor, sponsorizari etc.

Emiterea cecului implica insa existenta unor premise juridice. Potrivit legii, cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are un disponibil la tras, iar intre tragator si tras exista o conventie privind emiterea de cecuri [art. 3 alin.(2) din lege].

Tragatorul poate emite cecul numai daca are la banca (tras) un disponibil banesc pentru efectuarea platii de catre banca. Acest disponibil (fonduri banesti) poarta denumirea de provizion sau acoperire. El poate fi un depozit bancar al tragatorului ori o deschidere de credit in favoarea acestuia.

Disponibilul trebuie sa existe prealabil emiterii titlului si sa aiba cel putin valoarea cecului. Potrivit legii, disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bani lichida, certa si exigibila asupra careia tragatorul are dreptul sa dispuna prin cec [art. 3 alin. (2) din lege].[1]

Emiterea cecului fara acoperire constituie infractiune si se sanctioneaza in conditiile art. 84 pct. 2 din lege.

Dreptul tragatorului de a emite cecuri are ca temei conventia incheiata intre client si banca. Aceasta conventie reprezinta raportul fundamental care explica si justifica emiterea titlului de catre tragator.

Prin conventie, banca autorizeaza pe client (tragator) sa traga asupra ei cecuri, obligandu-se sa efectueze din disponibil platile, la ordinul tragatorului.

Conventia poate fi expresa sau tacita. Ea poate constitui o clauza a contractului privind serviciul de casa pentru client sau a unui credit in numerar acordat de banca.

Parti participante la cec

Din analiza definitiilor, ca si modul de derulare a unei operatiuni care are ca instrument de plata cecul, rezulta ca in materie de cec intervin trei parti participante:

a. Tragatorul este o persoana fizica sau juridica ce dispune plata si care, in domeniul schimburilor economice, poate fi in situatia de cumparator, importator, debitor, beneficiar al unei prestatii si care, prin emiterea cecului, se achita de obligatia de plata; de asemenea, tragatorul poate emite cecul si in favoarea lui insusi, cand doreste sa retraga numerar de la banca in folosul sau propriu. In aceasta ipostaza, tragatorul este in acelasi timp si beneficiarul cecului (art. 6 din Legea 59 .

b. Trasul este acela care efectueaza plata din dispozitia tragatorului prin exprimarea ordinului sau neconditionat de plata si care, de regula, este o banca la care tragatorul are disponibilitati in contul sau curent.

Aceste disponibilitati ale tragatorului pot proveni din obisnuitele incasari in cont, dintr-un depozit bancar existent, fie printr-o deschidere de credit din partea bancii respective (art. 3 din Legea 59

Emiterea, semnarea si punerea in circulatie a unor cecuri fara a avea disponibilitati in cont la banca-tras, constituie, in toate tarile cu economie de piata, un delict penal sanctionat cu amenda si inchisoare.

Aceste prevederi legale sunt menite sa confere incredere deplina in folosirea cecului, in special beneficiarilor.

Chiar daca la data emiterii tragatorul nu are disponibil in contul sau bancar, titlul emis valoreaza totusi ca un cec (art. 3 din Legea nr. 59 daca tragatorul procura trasului suma necesara pentru plata cecului, in intervalul de timp de la emiterea acestuia si pana la prezentare la achitare; daca nu, emiterea efectuata "fara acoperire" de fonduri, atrage inevitabil sanctiuni civile si penale, dupa cum s-a mentionat si mai inainte.

c. Beneficiarul este reprezentat prin persoana fizica sau juridica in favoarea careia urmeaza a se face plata si care poate fi vanzatorul, exportatorul , creditorul ori prestatorul de servicii fata de tragator sau insusi tragatorul

Cecul se trage, deci, asupra bancii in limita fondurilor emitentului, constituie in prealabil la o valoare corespunzatoare cecului, certa, lichida, exigibila si disponibila.

Tehnic, pentru a avea loc aceste operatiuni, banca, in calitate de tras, elibereaza tragatorului mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va activa in cecuri, in limitele disponibilitatilor din conturile sale. Pentru ca un client sa poata cumpara formulare de cec de la banca trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

- sa nu figureze in interdictie bancara la Centrala Incidentelor de Plati;

- sa fie un client cunoscut de catre banca;

- contul de disponibil din care se vor face platile sa reflecte o situatie de relativa stabilitate a soldului, iar nivelul soldului sa fie comparabil cu media platilor ce se efectueaza in mod curent.

Exista posibilitatea verificarii de catre banca a existentei acoperirii cecului emis prin:

certificarea cecului, caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certificata;

- vizarea cecului, situatie in care banca certifica existenta depozitului, dar nu se obliga sa-l blocheze.

Emiterea de cecuri fara acoperire poate fi asimilata cu infractiunea de escrocherie, in cazul in care aceasta s-a facut in scopul de a produce prejudicii sau de a impiedica o alta persoana in executarea drepturilor sale. In cazul unor abateri grave sau repetate, asupra emitentului poate fi pronuntata o interdictie judiciara pe mai multi ani si poate fi insotita de masuri de publicitate, fiind inregistrata ca si interdictie bancara la Banca Centrala.

Etape in circuitul cecului:

1) Firma A achizitioneaza marfuri de la firma B. Prima are cont curent deschis la Banca X, iar firma B are contul deschis la banca Y;

2) In baza disponibilului din contul curent, Banca X elibereaza un carnet de cecuri firmei A;

3) La achizitia marfii, firma A completeaza o fila din carnetul de cecuri cu datele necesare si suma repreyentand contravaloarea marfii, o semneaza si o inmaneaza firmei B;

4) Din acest moment, firma A apare in calitate de tragator, Banca X are calitatea de tras, iar firma B apare in calitate de beneficiar;

5) Firma B prezinta cecul la Banca Y care il transmite Bancii X pentru incasare;

6) Banca X achita cecul Bancii Y;

7) Prin aceasta operatiune se stinge datoria firmei A fata de firma B.

Fig. 1. Circuitul cecului

NOTA: ¹ eliberarea carnetului de cecuri;

² incheierea contractului de vanzare-cumparare intre tragator si beneficiar;

³ tragatorul trage cecul asupra Bancii "X";

⁴ tragatorul remite beneficiarului cecul tras asupra bancii "X";

⁵ beneficiarul prezinta cecul la banca sa pentru incasare;

⁶ banca beneficiarului prezinta cecul la Banca "X" (tras);

⁷ trasul (Banca "X") achita cecul si se stinge creanta.

Elementele esentiale ale cecului

Din punct de vedere juridic, cecul (ca de altfel si cambia si biletul la ordin) este prezumat ca un act scris, deoarece numai pe un asemenea act pot fi scrise elementele sale obligatorii etc., iar formularul trebuie completat in intregime prin dactolagrafiere, cu stiloul sau pixul cu cerneala albastra sau neagra.

Ca si in cazul celorlalte doua efecte de comert (cambia si biletul la ordin), valabilitatea cecului este conditionata de existenta in mod obligatoriu in cuprinsul textului, a urmatoarelor elemente esentiale:

a. Denumirea de cec inscrisa in insusi textul titlului Aceasta denumire trebuie inserata in textul inscrisului pentru a atrage atentia asupra semnificatiei juridice a inscrisului. Legea cere ca denumirea sa fie exprimata in limba folosita pentru redactarea inscrisului. Lipsa denumirii atrage nulitatea titlului.

b. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata. Inscrisul trebuie sa cuprinda ordinul tragatorului adresat trasului (bancii) de a plati beneficiarului suma de bani mentionata in titlu. Ordinul trebuie sa fie neconditionat si sa priveasca o suma de bani determinata. Suma de bani trebuie mentionata in cifre cu indicarea monedei in care se face plata.

Potrivit legii, in inscris nu poate fi mentionata dobanda. Orice stipulatie in acest sens se socoteste nescrisa (art. 7 din Legea 59 .

c. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras). Inscrisul trebuie sa arate pe cel care, in calitate de tras, va trebui sa plateasca suma de bani mentionata in titlu. Asa cum am aratat, calitatea de tras o poate avea numai o societate bancara. Deci, in inscris va fi mentionata denumirea (firma) societatii bancare platitoare a cecului. Aceasta mentiune este evidenta, intrucat bancile comerciale care dau carnete de cecuri persoanelor fizice sau juridice care isi au deschise conturile curente la ele, isi tiparesc in mod vizibil pe formularele de cec denumirea firmei bancii si adresa.

Cu toate ca, in principiu, un cec nu poate fi tras decat asupra unei banci, totusi un cec tras si platibil in strainatate ramane valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o banca. (art. 3 alin. 1 din Legea 59 .

d. Locul unde trebuie facuta plata Inscrisul trebuie sa indice locul unde trasul va face plata. In absenta unei atare mentiuni, locul platii va fi locul mentionat langa denumirea trasului. Daca langa denumirea trasului se mentioneaza mai multe locuri, cecul este platibil la primul loc aratat.

Daca in inscris nu este mentionat nici un asemenea loc, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul centru de activitate.

e. Data si locul emiterii cecului Inscrisul trebuie sa cuprinda ziua, luna si anul emiterii, precum si locul unde a fost emis cecul. Daca inscrisul nu mentioneaza locul emiterii, legea considera ca cecul a fost semnat la locul aratat langa numele tragatorului.

Indicarea locului si datei emisiunii permit calcularea de catre tras a termenului de prezentarela plata, termen dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres. Totodata, permite (daca este cazul, ulterior) constatarea capacitatii legale a tragatorului in momentul semnarii cecului. Data emiterii trebuie sa fie unica, certa si posibila (de exemplu: 28 sau 29 februarie in anii bisecti si niciodata 30 ori 31 februarie, 31 aprilie etc).

f. Semnatura tragatorului Semnatura va trebui sa fie scrisa de mana de catre tragator. Ea trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma tragatorului. Legea considera ca valabila si semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale. (art. 11 din Legea 59 .

Din cele aratate, rezulta ca cecul nu cuprinde doua dintre mentiunile obligatorii ale cambiei.

Astfel, legea nu cere indicarea in inscris a numelui si prenumelui beneficiarului cecului. Aceasta mentiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. Cecul nominativ la ordin arata persoana beneficiarului, pe cand cecul fara mentiune privind persoana beneficiarului este considerat cec la purtator[7].

Apoi, cecul nu cuprinde scadenta obligatiei de plata. Acest lucru se explica prin faptul ca, potrivit legii, cecul este platibil "la vedere", adica la prezentarea titlului. De aici rezulta si functia cecului de instrument de plata, cu excluderea functiei de instrument de credit.

Desi pe formularele de cec este prevazut aplicarea stampilei, lipsa acesteia nu afecteaza valabilitatea cecului.

Mentiuni facultative (clauze) care pot fi scrise pe cec

In afara mentiunilor obligatorii care trebuie sa existe in textul cecului, sub sanctiunea nulitatii sale ca efect de comert si afectarii drepturilor si obligatiilor care decurg din acest titlu, pe cec mai pot fi consemnate o serie de mentiuni facultative, denumite si clauze.

a. Diverse mentiuni, ca:

- numarul carnetului de cec;

- numarul de ordine al filei cecului respectiv;

- orele de functionare ale casieriei bancii.

b. Clauza dobanzii

In cazul cecului, inscrierea dobanzii se considera ca nescrisa si nu conduce la nulitatea acestuia (art. 7 din Legea 59

c. Clauza platii prin virament

Tragatorul sau unul dintre beneficiarii succesivi si detinatori ai cecului (ca urmare girarii), pot mentiona clauza "platibil in cont" sau "numai prin virament" ori alta expresie echivalenta; un asemenea cec nu poate fi incasat in numerar, suma de plata virandu-se in contul curent bancar al beneficiarului.

d. Clauza "netransmisibil"

Scrisa pe cec, fie de tragator la solicitarea beneficiarului, fie de catre un girant, inseamna ca acest cec este platibil numai acestui ultim posesor-beneficiar, acesta avand latitudinea de a-l gira unei banci comerciale pentru a fi incasat.

Tipuri de cecuri

Putem clasifica cecurile in raport de anumite criterii, doua fiind cele mai importante si anume: beneficiarul platii si modul de incasare.

Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanei catre care este platibil, exista urmatoarele tipuri de cecuri:

a. Cecul nominativ. Este cecul emis in favoarea unei persoane fizice sau juridice anumite, cu indicarea in mod expres a numelui si adresei cum figureaza in actul de identitate (la persoane fizice) ori denumirea firmei si adresa sediului social al agentului economic astfel cum ele au fost inregistrate la Registrul Comertului. Beneficiarul mentionat pe cec este singurul care are dreptul sa-l incaseze. O alta caracteristica a acestui gen de cec este aceea ca nu poate fi cedat, intrucat are clauza "nu la ordin" sau o alta expresie echivalenta inscrisa in text. Transmiterea cecului nu se poate face prin girare sau andosare, ci numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.

b. Cecul la purtator. Este emis fara indicarea numelui sau firmei in favoarea careia trebuie efectuata plata. Beneficiarul nefiind trecut pe cec, cel care il detine il poate incasa el insusi sau poate sa il remita unui creditor al sau pentru reglementarea unei creante fara nici o alta formalitate.

Acest gen de cec este oarecum asemanator unui bilet de banca (bancnota), putand trece din mana in mana numai prin simpla lui inmanare. Codul "la purtator" este platibil la prezentare bineinteles daca detinatorul nu este de rea credinta.

c. Cecul la ordin. Este cecul al carui beneficiar este mentionat pe titlu cu sau fara clauza expresa "la ordin", iar beneficiarul are dreptul de a-l transmite prin girare sau adnosare.

Cecul la ordin este valabil in mana ultimului posesor, daca acesta se legitimeaza printr-un sir neintrerupt de giruri. Acest ultim beneficiar incasand suma de la banca, va scrie dupa ultimul gir formula de descarcare: "Achitat" sau "Platit", completand si cu data si semnatura (eventual si adresa).

d. Cecul in alb. Este un instrument de plata care poate avea numai semnatura tragatorului, alteori si unele din mentiunile sale obligatorii. Mentiunile lipsa trebuie completate inaintea prezentarii cecului la plata, conform intelegerii anterioare avute intre semnatarii cecului.

In raport cu al doilea criteriu, respectiv al modului de incasare, distingem urmatoarele tipuri de cecuri:

a. Cec barat. Denumirea este data de cele doua linii paralele (verticale sau oblice) oriunde pe suprafata cecului. Exista doua tipuri de cecuri barate: cec cu barare generala, cand in spatiul delimitat de cele doua linii nu are nimic inscris si care circula prin gir, fiind valabil numai in posesia ultimului detinator; cec cu barare speciala, daca in spatiul dintre cele doua linii este inscrisa denumirea bancii. Bararea cecurilor se poate face fie in momentul emiterii, fie in cursul circulatiei sale, de catre oricare dintre posesorii ulteriori ai instrumentului respectiv.

In ambele cazuri, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciile unei banci printr-o unitate apartinand acesteia si care sa primeasca plata in contul sau.

Spre deosebire de cecul cu barare generala care se plateste numai unei banci (sau unui client al ei) aflata si in pozitia de tras, cecul cu barare speciala se poate plati numai bancii a carei denumire este trecuta intre cele doua linii paralele de pe fata instrumentului. Daca aceasta banca nominalizata este chiar banca aflata pe pozitia de tras, atunci plata cecului se face catre un client al ei.

Operatiunea de barare a cecului este o operatiune de supraveghere asupra beneficiarului cecului si o modalitate suplimentara de aparare a corectitudinii si sigurantei platilor prin cec.

Prin incasarea de catre o banca (efectuata in numele beneficiarului) se creeaza necesitatea ca beneficiarul cecului sa aiba cont la o banca sau sa fie agreat de catre o banca. Astfel acest beneficiar in relatiile cu banca este identificat si chiar bine cunoscut. Astfel daca ulterior se constata ca beneficiarul nu era indreptatit sa primeasca suma respectiva, exista conditii ca destinatia finala a sumei sa fie cunoscuta si astfel sunt premize de recuperare.

Sistemul impiedica astfel posibilitatile de a folosi cecuri furate, pierdute etc. si sa evite astfel o cauza importanta a fraudelor prin cec.

b. Cecul de virament. Este insotit de clauze ca "platibil in cont" sau "numai pentru virament". Deci, plata cecului se face numai scriptural, creditandu-se contul beneficiarului, operatiunea echivaland practic cu plata cecului. Clauzele mentionate nu pot fi revocate de catre posesorii ulteriori ai cecului. Trasul care nu respecta conditiile impuse de aceste clauze raspunde de eventuale prejudicii pana la concurenta sumei cecului.

Cecul de virament reprezinta si el un mijloc de asigurare a corectitudinii platilor prin cec. Se poate urmari la nevoie filiera fiecarui cec si se pot depista astfel eventualii utilizatori neaveniti ai unei sume necuvenite.

c. Cec certificat. Este instrumentul prin care o banca aflata in pozitia de tras confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii ordonate. Certificarea cecului este ceruta bancii de catre emitentul tragator inainte de a-l da la plata sau de catre unul din posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.

Prin certificare, tragatorul nu mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectiv, inainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia. In acelasi timp, prin certificare trasul, respectiv banca, nu se angajeaza direct, dar are obligatia ca in caz de neplata sa despagubeasca pe beneficiar.

d. Cec circular. Este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra altei banci. Prezinta urmatoarele caracteristici mai importante:

- este platibil la vedere, in termen de 30 zile de la emiterea in oricare din locurile indicate pe cec de emitent (tragator), care are, de regula, si calitatea de tras; daca tragatorul si trasul nu sunt una si aceeasi banca este obligatoriu ca intre ei sa existe intelegeri bilaterale;

- emitentul se obliga definitiv sa efectueze plata cecului in favoarea beneficiarului care este si clientul sau. Plata cecului se face din disponibilul constituit in prealabil de beneficiar, clientul sau. Beneficiarului i se poate efectua plata la oricare din locurile indicate pe instrument de catre banca emitenta.

Pentru emiterea lor de catre banci snt necesare anumite conditii. In primul rand, emiterea lor este conditionata de existenta la banca emitenta a sumelor disponibile de la beneficiarii acestor cecuri.

De asemenea, existenta unei autorizatii speciale din partea Bancii Centrale este absolut necesara pentru emiterea acestor titluri. Este obligatorie, totodata, depunerea la Banca Centrala a unei cautiuni in titluri garantate de stat sau lombardabile la Banca Centrala, calculata la cursul zilei, in valoare de 40 din totalul sumelor inscrise pe cecurile circulare emise. Cautiunea reprezinta o garantie pentru posesorii acestui tip de cec, restituirea ei de catre banca emitenta avand loc in schimbul prezentarii cecului cu mentiunea "achitat".

In raport de cele mentionate, utilizarea cecului circular ca instrument de plata, presupune existenta urmatoarelor mentiuni obligatorii:

- denumirea expresa de cec circular;

- promisiunea neconditionata a bancii de a plati la vedere o anumita suma de bani;

- numele primitorului, clientul bancii emitente.

e. Cec de calatorie. Se emite ca si bancnota in sume fixe, in moneda nationala sau, mai frecvent, intr-o anumita valuta de circulatie internationala si este cumparat de cei care calatoresc sau voiajeaza, in vederea achitarii diverselor cheltuieli, fara a folosi numerar (cazare, diverse cumparaturi la diverse magazine, plata transportului etc.). Cecurile de calatorie pot fi incasate cu multa usurinta, cu formalitati minime, la orice banca, casierii instalate in marile hoteluri, la punctele bancare de la granita-vama, la ghiseele agentiilor de turism etc.

Utilizarea cecului de calatorie se caracterizeaza prin urmatoarele succesiuni de operatii:

- tragatorul emitent vinde cecul de calatorie unei persoane care devine posesor;

- posesorul, in momentul cumpararii, semneaza pe fiecare cec in prezenta emitentului;

- posesorul le remite altei persoane, care devine beneficiar, in schimbul obtinerii de bunuri, servicii sau chiar numerar. In momentul remiterii catre beneficiar, posesorul semneaza din nou pe fiecare cec, identitatea intre cele doua semnaturi, confirmand legitimitatea detinerii cecului;

- beneficiarul incaseaza suma inscrisa pe cec de la banca locala, iar banca locala recupereaza suma de la banca emitenta, prin relatii operative interbancare.

Transmiterea cecului

Intrucat cecul este un titlu platibil "la vedere", beneficiarul cere imediat plata. Dar, beneficiarul poate si sa transmita titlul catre o alta persoana. In privinta modalitatii transmiterii cecului, legea distinge dupa cum cecul este la ordin, la purtator sau nominativ.

Transmiterea cecului la ordin. Potrivit legii, cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir. Deci, daca in inscris tragatorul l-a desemnat pe beneficiar, cecul va putea fi transmis prin gir, indiferent daca exista sau nu o mentiune expresa "la ordin". Daca cecul mentioneaza numele si prenumele beneficiarului si cuprinde clauza "nu la ordin", cecul va fi transmisibil prin cesiune, in condisiile dreptului comun.

Transmiterea cecului la purtator. Cecul poate fi stipulat platibil la purtator. El este socotit la purtator si in cazul cand s-a prevazut ca este platibil unei persoane cu mentiunea "sau la purtator", precum si in cazul cand cecul nu il mentioneaza pe beneficiar. In toate cazurile, cecul la purtator se transmite prin simpla traditiune a titlului.

Transmiterea cecului nominativ. Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului, precum si mentiunea "nu la ordin" ori o expresie echivalenta. Un atare cec se transmite prin cesiune, in conditiile dreptului comun.

Plata cecului

Pozitia juridica a trasului. Intrucat cecul este platibil la vedere, adica la prezentarea titlului, el nu este supus acceptarii din partea trasului, asa cum se cere in cazul cambiei. De aceea, mentinea de acceptare inserata in titlu se considera nescrisa.

Orice mentiune de certificare, de vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu si semnata de tras are numai efectul confirmarii existentei disponibilului pentru plata cecului. O atare mentiune impiedica pe tragator sa retraga disponibilul inainte fr expirarea termenului de prezentare a cecului la plata. Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial fata de posesorul cecului, ci indeplineste numai functia de platitor pentru tragator. Aceasta pozitie juridica a trasului nu afecteaza plata sumei fata de posesorul cecului. Intr-adevar,emiterea cecului presupune existenta unui disponibil, din care trasul va face plata.

Din cele aratate rezulta ca, nefiind debitor de drept cambial, trasul nu raspunde pentru plata cecului. Potrivit legii, aceasta raspundere revine tragatorului.

Prezentarea la plata si plata cecului. Potrivit legii, cecul este platibil la vedere. Orice stipulatie contrara se socoteste nescrisa. Deci, plata cecului se face la prezentarea de catre posesor a cecului la tras (banca), pentru plata.

Intrucat cecul este un instrument de plata, legea stabileste termene scurte pentru prezentarea la plata a cecului emis si platibil in Romania: 8 zile, daca cecul este platibil in ciar localitatea in care a fost emis, 15 zile, daca cecul este platibil in alta localitate decat cea in care a fost emis.

Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat la plata in termen de 30 de zile, iar daca este emis intr-o tara din afara Europei, in termen de 70 zile.

In toate cazurile, termenele se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii cecului.

Pentru a face o plata valabila, trasul este obligat sa verifice indelinirea conditiilor de forma ale cecului. Potrivit art. 36 din lege, trasul care plateste un cec care poate fi girat este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor. Plata efectuata de tras poate fi integrala sau partiala, posesorul cecului neputand refuza o plata partiala.

Prin plata cecului, toti obligatii (semnatarii) cecului sunt liberati.

Potrivit legii, neprezentarea cecului pentru plata in termenele mentionate are drept consecinta pierderea dreptului de regres impotriva girantilor si a garantilor, daca trasul nu a facut plata (art. 30 din lege). Deci, nerespectarea termenelor de prezentare a cecului la plata nu duce la pierderea dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani mentionata in titlu. Acest drept poate fi valorificat, in conditiile legii, in cadrul termenului de prescriptie.

Consecintele neplatii cecului. In privinta consecintelor neplatii cecului exista unele deosebiri fata de reglementarea aplicabila cambiei.

In cazul in care trasul (banca) refuza plata, beneficiarul cecului nu are o acsiune directa impotriva trasului. Acest lucru se explica prin aceea ca, asa cum am aratat, trasul (banca) nu este un debitor de drept cambial, ci indeplineste numai o functie de platitor (solvens) pentru tragator.

Posesorul-beneficiar al cecului care nu a fot platit integral sau a fost numai partial achitat, poate sa exercite dreptul la regres, de recurs impotriva trasului, tragatorului, girantilor si avalistilor, daca refuzul total sau partial de plata a fost constatat printr-un act de protest, fie printr-o declaratie semnata si datata de catre tras (banca) din care sa rezulte data prezentarii si eventual motivul neachitarii, fie printr-o declaratie datata a unui oficiu de compensatie prin care sa se constate ca cecul a fost prezentat la termen de plata, dar ca nu a fost achitat si motivul neachitarii lui.

In Romania actul de protest este intocmit de executorul judecatoresc, iar in strainatate de catre executorul judecatoresc sau notarul public.

Printre motivele care pot fi invocate de banca in justificarea neachitarii cecului, pot fi mentionate:

- fonduri insuficiente in contul curent bancar al tragatorului;

- cecul prezentat la plata nu contine toate elementele sale obligatorii;

- exista dubii asupra autenticitatii cecului;

- in situatia cand fie tragatorul, fie beneficiarul a notificat in scris bancii-tras, prin inscris autentificat sa nu achite cecul, deoarece a fost sustras sau pierdut etc.

Atat protestul, cat si declaratiile mentionate mai inainte trebuie facute inaintea expirarii termenului de plata, protestul sau constatarea echivalenta (prin declaratie) pot fi efectuate in urmatoarea zi lucratoare.

Prezentarea electronica a cecului

In prezent s-a impus in tehnica bancara procesarea electronica ceea ce inseamna: prelucrarea, transmiterea si pastrarea informatiei in expresie electronica.

Astfel ca tehnologia noua a permis renuntarea la circuitul fizic al documentelor suport - hartie in general, a cecurilor in special. Circuitul fizic al cecurilor reprezinta pentru banci o operatiune laborioasa, rutiniera, costisitoare si riscanta. Prezentarea electronica a cecului (electronic cheque presentment sau ECP) presupune, de fapt, preluarea datelor inscrise pe cecurile suport - hartie si transformarea lor in mesaje electronice si in speta o prelucrare bancara eficienta si sigura.

In fapt se produce in banci un proces de dedublare a informatiei si implicit a circulatiei sale in anumite segmente ale procesului de prelucrare.

Astfel elementele esentiale cuprinse in cec, in fapt un document de plata suport-hartie, devin parte componenta a unui mesaj electronic de plata, care poate fi depozitat si transmis prin relee specifice.

O tehnologie mai recenta considerata de perspectiva este imaginea digitala a cecurilor. Imaginea asigura o prezentare mai realista si completa a cecului, fara a fi infailibila in depistarea falsurilor. Transmisia electronica a acestor imagini este inca costisitoare, astfel ca deocamdata pe scara larga are loc inregistrarea pe benzi electromagnetice sau pe CD, urmand ca transmiterea catre bancile platitoare sa se faca prin transportul fizic al acestor suporturi electronice.

Procesul de trecere la aceste metode moderne a fost in multe tari, sovaitor, astfel ca, din motive de asigurare a securitatii sau din inertie, s-au folosit un timp mesaje dedublate adica mesaje electronice (avize), precum si circuitul efectiv al cecurilor, fapt costisitor.

De multe ori, cauza principala a fost orientarea tardiva a factorilor de resort de a legifera limitele in care devine posibila si acceptabila exceptarea cecurilor (de regula a celor de valori mai mici) de la circuitul fizic interbancar.

Concluzii

Cambia, biletul la ordin si cecul sunt utilizate ca instrumente de plata si de credit pentru ca:

- iau nastere prin emiterea si introducerea lor in circuitul activitatii comerciale si bancare; ele permit posesorilor lor sa-si realizeze la scadenta drepturile literale si autonome mentionate in cuprinsul lor;

- desi se poate aprecia ca pot circula ca o moneda, ca au o valoare ca si moneda si pot fi schimbate pe monede (bancnote) prin incasare, scontare, nescontare sau cesiune, titlurile de credit se deosebesc de moneda prin trasaturile lor specifice, in sensul ca: sunt titluri negociabile, sunt transmisibile cu respectarea normelor prevazute in legislatiile nationale si in dreptul comercial international; au o valoare in lei sau in valuta determinata si nu aproximativa ori variabila; reprezinta o creanta in numerar cauzata de un act de comert sau prestatie de serviciu (provizion) si care urmeaza a fi platita la un anumit termen etc.

Titlurile de credit pot servi la stingerea unei obligatii banesti la fel ca si biletele de banca, avand fata de acestea avantajul evitarii unei deplasari de numerar. Ele pot fi cedate, fie in deplina proprietate, fie in gaj pentru a se obtine credit, adica o suma de bani, inainte de scadenta platii. De exemplu, banca poate accepta o cambie inainte de implinirea termenului mentionat in cuprinsul titlului, platind posesorului suma prevazuta in titlu minus taxa scontului. La randul ei, banca il poate ceda altei banci prin rescontare sau poate plati cu el o datorie proprie. In acest fel titlul de credit mobilizeaza o creanta baneasca, fiind deci instrument de credit.

Astfel ca, din considerentele expuse mai inainte precum si datorita faptului ca mijloacele traditionale de plata moneda, valuta si aurul nu mai pot face fata lichiditatii unor angajamente de plata in volum mereu crescand, corespunzator cresterii volumului schimburilor economice interne si internationale, s-a ajuns ca utilizarea titlurilor de credit, ca instrumente de plata si de credit, in relatiile de comert intern si exterior sa aiba un rol din ce in ce mai important. Aceste aspecte confera o deosebita insemnatate cunoasterii problemelor teoretice de baza si in special a practicilor referitoare la instrumentele de plata si de credit.

Cu toate acestea, evolutiile recente din tarile dezvoltate subliniaza scaderea masiva a rolului cecului ca instrument de plata. In ultimul deceniu, dar mai ales in anii 1997-2001 s-a redus substantial partea cecului in cadrul platilor fara numerar atat ca numar de instrumente emise, cat si ca valoare reprezentata.

In fapt, aceste fenomene se petrec in competitia care se deruleaza intre cec si celalalte instrumente de plata, care se dovedesc a fi preferate de utilizatori si, implicit, de mediul bancar.

In epoca de glorie, pana la inceputul anilor cecul s-a afirmat, deopotriva:

- ca instrument de plata intre firme;

- ca instrument de plata preferat de catre titularii de cont persoane fizice.

In timp, ambele categorii de utilizatori si-au modificat preferintele. Astfel, firmele s-au orientat treptat catre transferurile de credit forma sigura si rapida de plata. In consecinta a crescut numarul instrumentelor de plata emise si, implicit, valorile medii ale acestora. In ce priveste titularii de cont persoane fizice, acestia au fost cuceriti de facilitatile specifice pe care le ofera cardurile, inclusiv cele ce implica beneficierea de credite.

La randul lor furnizorii de marfuri si servicii au sustinut pe deplin sistemul cardurilor care le asigura incasari operative si riscuri restranse in comparatie cu cecul.

Asa se face ca prin concordanta deplina a participantilor la sistemul de plati de detaliu, instrumentul de referinta pentru platile de valori mici a devenit cardul, diminuandu-se astfel substantial rolul cecului.

Dupa cum se vede, intr-o epoca in care se pune pret pe operativitate in efectuarea platilor, pe corectitudine, stabilitate si responsabilitate in efectuarea platilor de catre platitor, in conditiile in care tehnologiile care se dezvolta sprijina alte instrumente, cecul, care reprezinta optimul unei alte etape cu alte motivari ale participantilor si cu alte interconditionari tehnologice, este sortit unei restrangeri severe, diferita in fiecare tara europeana.

BIBLIOGRAFIE

Legea Nr. 59 aparuta in Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 mai 1934

Codul Comercial, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, pp. 492-514

Cezar Brno, Nicolae Dardac:"Sisteme de plati, compensari si decontari", Ed. Didactica si  Pedagogica, Bucuresti, 2003, pp. 108-120

Stanciu D. Carpenaru:"Drept comercial roman", editia 5, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 559-567

Vasile Cocris, Dan Chirlesan:"Tehnica Operatiunilor Bancare", Ed. Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 2006, pp. 24-30

Alexandru Ticlea, Corneliu Barsan:"Societatile comerciale de la A la Z", vol. 2, Casa de Editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1999, pp. 118-123 si 156-182.