Bugetul asigurarilor sociale de stat

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Crearea institutiei asigurarilor sociale de stat este justificata de faptul ca salariatii, intreprinzatorii, agricultorii, cooperatorii etc. pot fi pusi in imposibi­li­tatea de a mai presta o munca in conditii normale si in consecinta nu-si vor mai pu­tea asigura mijloacele de trai.

Cauzele care pot determina asemenea situatii sunt multiple: accidentele, bolile, maternitatea, atingerea unei anumite limite de varsta etc.

In plan autohton, primele forme ale asigurarilor sociale au luat fiinta catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, iar pe masura dezvoltarii fortelor de productie si perfectionarii relatiilor de productie s-a creat un sistem propriu, national de asigurari sociale aflat intr-o extindere si perfectio­nare continua[1].

In mod evident, asigurarile sociale participa la repartitia unei parti din pro­dusul national brut si "reprezinta un mijloc de control asupra formarii, repar­ti­zarii si utilizarii acestuia cand se alimenteaza, se repartizeaza si se utilizeaza si fon­durile asigurarilor sociale"[2].

Asigurarile sociale sunt organizate pe baza unor principii cuprinse in tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1. Principii privind asigurarile sociale

[Sursa: Adaptare text de Gh. Bistriceanu, Gh. Ana, op. cit., pp. 143-144]

Cat priveste bugetul asigurarilor sociale de stat, acesta este definit drept "planul financiar anual care reflecta constituirea, repartizarea si utili­za­rea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si mem­­bri­lor lor de familie"[3]. Daca pana in 1990 bugetul asigurarilor sociale de stat consti­tuia un capitol al bugetului de stat, ulterior acesta a devenit autonom, resursele sale utilizandu-se integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar excedentul se reporteaza pe anii urmatori (A se vedea Anexa 2).

Elaborarea si executia acestui buget are la baza principii ca: anualitatea, universalitatea, echilibrarea si realitatea; elaborarea si gestionarea lui revine Mi­nis­terului Muncii si Protectiei Sociale care utilizeaza o metodologie proprie, avi­zata de Ministerul Finantelor.

1. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat

In principal, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat le constituie contributiile agentilor economici si institutiilor publice, stabilite prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii contributiv. O anumita pondere o detin si contributiile individuale platite de asigurati, ca si contributiile persoanelor fizice care utilizeaza munca salariata, contributiile salariatilor si pensionarilor pentru trimiteri la odihna si tratament, dobanzi bancare pentru disponibilitatile banesti, amenzi si penalizari incasate, recuperarea unor sume acordate necuvenit etc.

Se includ in fondul de salarii contributiv al fiecarei unitati debitoare ur­ma­toarele:

salariile tarifare ale intregului personal permanent, temporar sau zilier al unitatii debitoare;

drepturile banesti pentru concedii legale si suplimentare;

salariile cuvenite personalului scos activitate pen­tru calificare profesionala;

indemnizatiile ce se platesc celor ce indeplinesc functii de con­du­cere;

sporurile de salarii pentru vechime in munca neintrerupta, pentru con­ditii de munca grele si periculoase, pentru activitatea prestata su­pli­men­tar peste programul de lucru cu alte motivatii asema­na­toare;

onorariile banesti platite specialistilor pentru expertize;

sumele de bani ce se acorda din fondul de participare a personalului la profitul unitatii;

premiile banesti ce se acorda personalului propriu in cursul anului pentru realizari deosebite;

alte drepturi banesti de natura salariala acordate personalului pro­priu in conditii legale; se are in vedere si echivalentul banesc al avan­tajelor materiale acordate in natura.

Nu se cuprind in fondul de salarii contributiv sumele de bani acordate sau platite personalului in alte scopuri decat cel salarial si anume diurnele pentru deplasari si detasari in interesul serviciului, indemnizatiile pentru transferari, pre­a­vizele legal prevazute pentru desfacerea contractului individual de munca, drep­tu­rile banesti de autor si pentru colaborari, precum si alte plati asemanatoare.

Virarea contributiei pentru asigurarile sociale de stat de catre uni­tatile platitoare se face dupa retinerea din contributia calculata a sumelor necesare platii drepturilor de asigurari sociale cuvenite personalului pro­priu. Contributia pentru asigurari sociale de stat, constituind o rezerva financiara publica, in cazul neincasarii ei la termenul legal, se percep majorari de intarziere si se aplica normele de procedura fiscala si executare silita, asa cum reiese din pre­vederile actelor normative privind executarea creantelor bugetare.

Potrivit profesorului Ioan Gliga, natura juridica de obligatie financiar-bu­getara a contributiei pentru asigurarile sociale de stat[4] este data de faptul ca:

este instituita in mod public, ca principal procedeu de formare a fon­durilor banesti anuale din care se platesc pensii si indemnizatii ba­nesti de insemnatate deosebita pentru conditii de trai cores­punza­toa­re salariatilor care-si pierd capacitatea de munca;

este reglementata la fel ca impozitul pe salarii si alte obligatii fis­cale prin dispozitii care stabilesc judicios calculul fondurilor de sa­la­rii asupra carora se calculeaza aceasta contributie;

neplata integrala si la termenele legale a acestei contributii atrage atat aplicarea majorarii de intarziere prevazuta pentru toate venitu­ri­le bugetare, cat si executarea silita a platilor neefectuate benevol, indi­ferent de calitatea subiectelor debitoare.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

2. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat

In concordanta cu prevederile Codului Muncii referitoare la asigurarile so­ci­a­le, cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat au urmatoarele desti­natii:

● Pensiile

pensia pentru munca depusa si limita de varsta, inclusiv pensia anticipata;

pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala (invaliditate);

pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de munca;

pensia de urmas.

● Trimiterile la tratament balneoclimateric si odihna

De aceasta forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile de stat bene­fi­ciaza salariatii si pensionarii. Au prioritate salariatii care lucreaza in conditii gre­le de munca, au boli cronice sau profesionale, sunt invalizi sau au familii nume­roase.

Beneficiarilor de bilete de tratament balneoclimateric si odihna li se su­porta costul transportului, mesei, cazarii si tratamentului (pentru ei si membrii familiilor lor) in proportie de 70 % (in medie) si diferentiat in functie de:

- nivelul veniturilor;

- statiune.

● Indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale

indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;

indemnizatia pentru carantina;

indemnizatia in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca din cauza unei boli sau a unui accident;

indemnizatia de maternitate;

indemnizatia pentru ingrijirea copilului;

ajutorul in caz de deces;

● Unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii.

Pensiile[5] constituie forma principala de ocrotire a cetatenilor prin asigu­rarile sociale, de aceea, in demersul nostru, vom insista mai mult asupra acestora.

Pensiile se acorda in raport cu salariul, tuturor cetatenilor care au implinit varsta prevazuta de lege, au vechimea necesara in munca, ori si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca datorita unor accidente sau boli, precum si urmasilor.

Principiul de baza al sistemului de pensionare il constituie "imbunatatirea ra­­por­tului dintre pensie si salariul tarifar", adica asigurarea unei juste corelari intre nivelul pensiilor si cel al salariilor. Acest principiu stimuleaza perfectionarea pre­ga­tiri angajatilor si cresterea aportului lor la dezvoltarea economico-sociala a tarii.

La baza sistemului de pensionare se mai afla urmatoarele principii:

- fondurile banesti necesare platii pensiilor se formeaza din contributiile age­ntilor economici, institutiilor publice, ale intreprinzatorilor particulari si cetatenilor care folosesc personal casnic, dar si din contributia asiguratilor;

- stimularea realizarii unei vechimi cat mai mari in munca;

- determinarea cuantumului pensiei in functie, in primul rand, de conditiile exis­tente la locul de munca;

- justa corelare a pensiei de invaliditate cu pensia pentru munca depusa si limita de varsta.

Statul roman garanteaza dreptul la pensie fiecarui cetatean, indiferent de sex si nationalitate si acorda sprijin material prin asistenta sociala persoanelor inapte de mun­ca si lipsite de mijloace de existenta.

3. Sistemul public de pensii[6]

3.1. Obiective

Noul sistem public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale vizeaza, in principal, urmatoarele:

organizarea intregului sistem de asigurari sociale ca un sistem public unitar, garantat de stat si bazat pe principiul redistribuirii;

obligatia fiecarui angajator de a-si asigura angajatii, dar si a fiecarui salariat de a se asigura pentru riscurile prevazute de lege, platind, fiecare, pentru aceasta, partea ce-i revine, sub forma contributiei la fondul de asigurari sociale;

marirea numarului de contribuabili la fondul de asigurari sociale, prin cuprin­derea obligatorie in sistemul public, ca efect al legii, a tuturor persoanelor fizice care desfasoara activitati ce le aduc venituri care depasesc un anumit nivel stabilit prin lege;

limitarea nivelului veniturilor pentru care contributia de asigurari sociale este obligatorie, astfel incat si pensia cuvenita in cadrul sistemului public de pensii sa fie o pensie decenta, eliminandu-se cazurile de obtinere a unor pensii exage­rate. O asemenea solutie este pusa de acord cu posibilitatea ce se va crea, si anume aceea de a permite fiecaruia sa se asigure si in alte sisteme, obtinand la timpul respectiv o pensie suplimentara, care sa se adauge pensiei obtinute prin sistemul public;

ridicarea treptata a varstei de pensionare, astfel incat intr-o perioada de 13 ani (dupa 1 aprilie 2001) aceasta sa ajunga de la 57 de ani la 60 de ani pentru femei si de la 62 de ani la 65 de ani pentru barbati. Aceasta masura va conduce la creste­rea treptata si a stagiului de cotizare, cu efecte favorabile asupra buge­tului fondului de asigurari sociale si, implicit, a nivelului pensiilor;

introducerea unui nou mod de calcul al pensiei, care sa ia in considerare, de fapt, nivelul contributiei de asigurari sociale platite de asigurat pe intreaga perioada de cotizare;

reechilibrarea actualelor pensii si punerea de acord a acestora cu noile pensii ce se vor stabili in conditiile legii, pe baza unor solutii unitare;

posibilitatea pensionarii anticipate in cazul in care unele persoane asigurate, avand o anumita varsta, din motive personale sau datorita greutatilor intampi­na­te in gasirea unui loc de munca, opteaza pentru o astfel de solutie. Pot solicita pensionarea anticipata partiala, cu reducerea varstei standard de pensionare cu pana la 5 ani, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare prevazut de lege si accepta acordarea, pana la implinirea varstei de pensionare, a unei pensii diminuate fata de cea care se cuvine la implinirea varstei standard de pensionare;

posibilitatea ca pensionarii pentru limita de varsta sa cumuleze pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, daca experienta acumulata, ca si profesia practicata, determina un angajator sa apeleze la serviciile acestora. Beneficiarii pensiei pentru limita de varsta pot solicita recalcularea pensiei pentru fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni;

mentinerea, in principiu, a reglementarilor cu privire la modul de acor­dare a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, prestatii pentru preve­nirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, indemnizatii pentru maternitate, respectiv pentru cresterea sau ingrijirea copilului bolnav, ajutor de deces;

trecerea intregului sistem public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale in administrarea si gestionarea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (C.N.P.A.S.).

3.2. Contribuabilii sistemului public de pensii

In sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale sunt contri­buabili, dupa caz:

a.          asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

b.         angajatorii;

c.          persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele incadrate in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau jude­ca­toresti, pe durata mandatului, precum si organizatiile cooperatiei mestesu­garesti;

d.         Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala, care admi­nistreaza bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj;

e.          persoanele care incheie individual contracte de asigurare cu casele teritoriale de pensii.

● Persoanele obligate prin lege sa se asigure si sa contribuie la constituirea fondului de finantare a noului sistem public de pensii

Din aceasta categorie fac parte:

1. persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca;

2. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti, pe durata man­da­tului, precum si membrii cooperatiei dintr-o organizatie a cooperatiei mestesu­ga­resti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, cu ale persoanelor prevazute la punctul 1;

3. persoanele care beneficiaza de ajutor de somaj; ajutor de integrare profesionala sau alocatie de sprijin, ce se suporta din bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj;

persoanele care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie si care se afla intr-una dintre situatiile urmatoare:

a. asociat unic, asociatiilor, comanditari sau actionari;

b. administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;

c. membri ai asociatiilor familiale;

d. persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;

e. persoanele angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratele acestora;

f. proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;

g. persoanele care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;

h. membrii societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;

i. persoanele care desfasoara activitati in unitatile de cult recunoscute potrivit legii si care nu au incheiat contract individual de munca;

5. persoanele care realizeaza prin cumul venituri brute pe an calendaristic echivalente cu cel putin trei salarii medii brute pe economie si care se regasesc in doua sau mai multe situatii din cele de mai sus;

6. persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile si care realizeaza un venit brut, pe an calendaristic, echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie.

● Obligatiile asiguratilor si ale angajatorilor

Persoanele juridice sau fizice, denumite in continuare angajatori, la care isi desfasoara activitatea persoane incadrate cu contract de munca, persoane inca­dra­te in functii elective sau numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau jude­catoresti, pe durata mandatului, organizatiile cooperatiei mestesugaresti, pre­cum si institutiile care efectueaza plata drepturilor de somaj sunt obligate sa depuna in fiecare luna, la termenul stabilit de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obliga­tiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Declaratia se depune la casa teritoriala de pensii, respectiv a municipiului Bucuresti, in raza careia se afla sediul angajatorului.

Persoanele obligate prin lege sa se asigure, mentionate la punctele 4 si 5 de mai sus, care au implinit varsta de 18 ani au obligatia sa depuna personal declaratia de asigurare la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asigura­tului, in termen de 30 de zile de la incadrarea in situatiile mentionate. Persoanele respective se excepteaza de la obligativitatea depunerii declaratiei de asigurare daca se regasesc in una dintre situatiile prevazute la punctele 1, 2 si 3 de mai sus, respectiv sunt asigurate la locurile de munca unde sunt incadrate.

3.3. Cotele de contributie de asigurari sociale (C.A.S.)

● Stabilirea cotelor de contributie

Cotele de contributie de asigurari sociale sunt stabilite diferentiat, in functie de conditiile de munca, respectiv: conditii normale, conditii deosebite si conditii speciale.

In prezent, conform Legii privind sistemul public de pensii din Romania (nr. 19/2000), publicata in Monitorul Oficial nr. 140/2000, contributia pentru asigurarile sociale de stat se stabileste, diferentiat, in functie de castigul brut realizat de salariati incadrati in grupele I, II si III (conditii normale).

Locurile de munca in conditii deosebite reprezinta acele locuri care, in mod permanent sau in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor, datorita gradului mare de expunere la risc.

Criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite se stabilesc prin hotarare de Guvern.

Locurile de munca in conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau, in cazul in care nu se incheie contracte colective de munca, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor si a metodologiei de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.

In toate cazurile, incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite se face in mod obligatoriu pe baza avizului emis de inspectoratul teritorial de munca.

Locurile de munca in conditii speciale sunt cele din:

a. unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50 % din timpul normal de munca din luna respectiva;

b. activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

c. aviatia civila, pentru personalul navigant;

d. activitatea artistica desfasurata in anumite profesii.

● Modul de suportare a C.A.S.

Pentru asiguratii care se afla in raporturi de munca cu un angajator, contri­butia de asigurari sociale se suporta astfel:

o treime din cota de contributie stabilita pentru conditii normale de munca se suporta de catre asigurat;

diferenta fata de contributia individuala suportata de asigurat, pana la nivelul cotelor de contributie stabilita anual in functie de conditiile de munca in care isi desfasoara activitatea asiguratul, se suporta de catre angajator.

Contributia de asigurari sociale pentru asiguratii care nu se afla in raporturi de munca cu un angajator, cum sunt membrii asociatiilor familiale, persoanele auto­ri­zate sa desfasoare activitati independente si care sunt obligate sa se asigure con­form legii, se suporta integral de catre persoanele respective, corespunzator condi­tii­lor de munca in care isi desfasoara activitatea.

Contributia de asigurari sociale pentru someri se suporta integral din buge­tul fondului pentru plata ajutorului de somaj, la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca.

Contributia de asigurari sociale nu se impoziteaza.

● Baza lunara a calcul a C.A.S. suportata de asigurat

a. Pentru asiguratii care se afla in raporturi de munca cu un angajator, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pe care sunt obligati sa o suporte individual o reprezinta salariul brut realizat lunar, inclusiv sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, respectiv indemnizatia lunara a persoanelor care ocupa o functie de demnitate publica;

b. Pentru asiguratii care nu se afla in raporturi de munca cu un angajator si care suporta integral cota de contributie de asigurari sociale, baza de calcul a contributiei o reprezinta venitul lunar asigurat prevazut in declaratia sau contractul de asigurare. Venitul lunar la care s-a stabilit ca se face asigurarea nu poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale datorata de asi­gurat nu poate depasi plafonul de trei ori salariul mediu brut lunar pe economie

● Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza C.A.S.

Aceasta baza de calcul o constituie fondul total de salarii brute realizate de asiguratii care se afla in raporturi de munca cu angajatorul respectiv. Ea nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a trei salarii medii brute luna­re pe economie. Aceasta prevedere se aplica si in cazul bugetului fondului pentru plata ajutorului de somaj.

Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru someri o constituie cuantumul ajutorului de somaj, ajutorului de integrare profesionala sau al alocatiei de sprijin, dupa caz.

La determinarea valorii corespunzatoare a trei salarii medii brute lunare pe economie pentru stabilirea bazei de calcul maxime a contributiei de asigurari socia­le datorate de asigurat si, respectiv, de angajator, se ia in considerare salariul mediu brut lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv si facut public de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

● Sumele asupra carora nu se calculeaza C.A.S.

Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor repre­zentand:

a. prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta;

b. drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii con­tracte­lor de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator;

c. alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Sumele exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale.

Contributia de asigurari sociale, atat cea datorata de asigurati, cat si cea dato­rata de angajator se calculeaza si se vireaza lunar de catre angajator la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia.

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, au obligatia sa depuna in banca, o data cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri ale asigura­tilor, si documentele pentru plata contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, platile efectuandu-se simultan, sub control bancar.

Procedura bugetului asigurarilor sociale

Definita drept succesiunea de "acte si operatiuni de elaborare, aprobare si executare sau indeplinire a fiecarui buget anual al asigurarilor sociale de stat"[7] comporta anumite similitudini (reiesite din prevederile Legii finantelor publice) cu procedura bugetului de stat.

Particularitatile care apar sunt date de urmatoarele:

bugetul asigurarilor sociale de stat are venituri proprii si o menire spe­ciala - cunoscandu-se care este destinatia cheltuielilor acestor asi­gurari;

elaborarea si gestionarea acestui buget revine Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale[8].

Propunerile pentru proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat, intocmi­te potrivit metodologiei si conditiilor stabilite de Ministerul Finantelor, se vor depune pana la 15 iulie a fiecarui an la Ministerul Finantelor. Aici, dupa o exa­minare atenta, se stabileste nivelul maxim al cheltuielilor (obtinandu-se si acor­dul pri­mu­lui ministru), dupa care propunerile sunt returnate M.M.S.S. in ve­derea defi­ni­tivarii proiectului de buget. Apoi, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat (definitivat) se depune la Ministerul Finantelor pana la data de 1 august a fiecarui an, insotit de documentatii si fundamentari detaliate, atat pentru venituri cat si pen­tru cheltuieli. In cazul aparitiei unor divergente M.M.S.S. - M.F., decizia finala apar­tine Guvernului.

Dupa insusirea de catre Guvern a proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat, acesta (Guvernul) le supune spre aprobare Parlamentului, cel mai tarziu pana la data de 15 octombrie a fiecarui an. Daca Parlamentul nu adopta Legea bugetului asigurarilor sociale de stat cu cel putin trei zile inaintea incheierii exercitiului bugetar, Guvernul indepli­neste sarcinile ce-i revin si aplica in continuare prevederile bugetului anului pre­ce­dent pana la adoptarea noului buget.

Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul asigurarilor sociale de stat se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a ve­ni­turilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. De ase­me­nea, ca si in cazul bugetului de stat, este interzisa efectuarea de plati direct din ve­ni­turile bugetului asigurarilor sociale de stat (daca nu intervin cazuri cand le­gea prevede altfel).

Executia bugetului asigurarilor sociale de stat rezida in realizarea veni­turilor (din sursele aratate), in corelatie permanenta cu plata drepturilor de asigu­rari sociale suportate din acest buget.

Executia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara pe subcapitole conform prevederilor clasificatiei indicatorilor privind finantele publice in conturi distincte[9].

Contributiile pentru asigurarile sociale se vireaza de catre agentii eco­nomici si persoanele fizice care utilizeaza munca salariata in conturile de mai sus, dupa ce din contributia calculata s-au retinut, in prealabil, sumele necesare platii drepturilor de asigurari sociale la locul de munca, compensatiile si impozitul aferent drepturilor de asigurari sociale. De asemenea, in aceste conturi se inre­gis­treaza si dispozitiile de incasare care se intocmesc in cazurile in care suma drep­tu­rilor de asigurari sociale la locul de munca este mai mare decat contributia pen­tru asigu­rarile sociale.

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe baza sume­lor ce se repartizeaza Directiilor teritoriale de profil[10].

Intreaga executie a bugetului asigurarilor sociale este reflectata cu aju­to­rul instrumentelor contabilitatii publice si este impusa controlului financiar intoc­mai ca in cazul executiei bugetului de stat.

Dupa expirarea exercitiului financiar, pe baza bilanturilor contabile tri­mestriale, M.M.S.S. intocmeste contul anual de executie a bugetului asigu­ra­ri­lor sociale de stat care se supune verificarii Ministerului Finantelor si - dupa in­su­­si­rea de catre Guvern - Curtii de Conturi. Ulterior, se inainteaza Parlamentului spre aprobare odata cu contul general de executie a bugetului de stat.

In cadrul controlului parlamentar asupra Guvernului, acesta va pre­zenta Parlamentului, pana la 30 septembrie, o informare cu privire la realizarea prevederilor bugetului asigurarilor sociale de stat si la masurile ce se impun in continuare pentru imbunatatirea protectiei sociale a veniturilor popu­latiei.

In urma schimbarilor intervenite in evolutia indicatorilor macroeconomici, a masurilor de protectie sociala si a adaptarii unor noi acte nor­ma­tive, bugetul asigurarilor sociale de stat poate fi rectificat prin lege, pe baza pro­punerilor Guvernului, pana la 30 noiembrie, in fiecare an.