Functionarea pietelor de capital

Pe pietele de capital se confrunta permanent cererea si oferta de titluri finan­ciare. Cererea de titluri financiare reprezinta solicitarea de titluri financiare de catre posesorii de capital banesc, in scopul de a deveni prin aceasta investitori. Oferta de titluri financiare este realizata de catre detinatorii acestora, cum ar fi: organizatii economice, banci, case de economii, societati de asigurari, populatie etc.

Prin functionarea pietelor de capital au loc transferuri de capital intre cei care economisesc si cei care au nevoie capital. Acest transfer se poate realiza in modalitati diferite, cum sunt:

transferul direct de lichiditati si de active financiare atunci cand o firma vinde anumite parti din capitalul sau social ori obligatiuni in mod direct posesorilor de economii pentru investitii, fara a se apela la un intermediar;

transferul de active financiare indirect, printr-un intermediar, numit dealer, care faciliteaza emisiunea de active financiare;

transferul de active financiare printr-un intermediar financiar, cum ar fi o banca sau un fond mutual. In aceasta situatie, intermediarul  financiar obtine fondurile de la posesorii de economii prin emisiunea propriilor sale active financiare si apoi foloseste fondurile banesti astfel obtinute pentru a cumpara active financiare ale altor firme.

Cursul la care sunt tranzactionate titlurile financiare este influentat de factori, cum sunt:

raportul dintre cererea si oferta de titluri financiare;

marimea veniturilor anterioare aduse de titlurile financiare si perspec­tivele de viitor ale acestora. In acest scop se calculeaza un indicator intitulat numar-ani dividend (N_ad) care se determina ca raport intre pretul titlului financiar (P) si marimea dividendului (D_v):

rata inflatiei, care influenteaza direct proportional nivelul cursului   titlurilor finan­ciare;

rata dobanzii (d') care influenteaza invers proportional cursul titlu­rilor finan­ciare (C_n). Acest curs se calculeaza ca un raport procentual intre venitul adus de titlul financiar (D_v) si rata dobanzii:

starea de ansamblu a economiei;

climatul social si politic intern si international;

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

psihologia participantilor la tranzactiile de bursa.

Tranzactiile la bursa de titluri financiare (de valori) se pot realiza prin opera­tiuni, care pot fi: la vedere si la termen.

Operatiunile la vedere presupun schimbul titlurilor financiare pe bani la cursul existent in momentul tranzactiei.

Operatiunile la termen constau intr-o intelegere, in momentul t₀, asupra numa­rului de titluri financiare, marimii cursului si scadentei, tranzactia efectuandu-se ulte­rior, la scadenta.

In functie de evolutia cursului pe piata de capital, un participant cas­tiga, iar altul pierde.

Vanzatorul spera ca va scadea cursul titlului financiar si astfel va castiga, fiind considerat un jucator "a la baisse". Cumparatorul spera ca se va mari cursul titlului financiar si astfel va castiga, fiind considerat un jucator "a la hausse".

In economia tarii noastre functioneaza mai multe forme de piete de capital, dintre care cele mai importante sunt bursele de valori.

Bursa de valori din Romania a fost reinfiintata in anul 1995. Activitatea bursei urmareste realizarea unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotare.

Calitatea de membru al bursei poate fi dobandita de orice societate de valori mobiliare autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) si care indeplineste anumite conditii privind intermedierea de valori mobiliare, existenta unui minim de capital net.

Indicele oficial al Bursei de Valori Bucuresti este indicele BET.[1] El reprezinta un indice ponderat cu capitalizarea bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide zece actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu o capitalizare a preturilor celor mai lichide zece actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Valoarea preturilor din fiecare zi este raportata la preturile corespunzatoare din data de referinta (mo­mentul t = 0)

,

unde:

n este numarul de actiuni din portofoliul indicelui i₀ ;

= pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul de referinta

t = 0 (adica 19 septembrie 1997);

= pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul curent t;

= numarul total de actiuni emise din actiunea i la momentul t = 0.

Pentru a compensa efectele artificiale asupra pretului de tranzactionare datorat de masuri de divizari, fuzionari ale firmelor sau de modificari ale capitalului social la firmele ale caror actiuni se afla in portofoliul indicelui, valoarea indicelui este ajustata cu un factor de corectie ,,f " in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui:

Valoarea indicelui este actualizata prin recalcularea factorului de   corectie ,,f " si atunci cand exista actiuni care nu mai corespund regulilor de includere in porto­foliul indicelui, iar altele care sunt tranzactionate corespund acestor reguli. In acest fel se asigura cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

Pe langa acest indice se calculeaza si indicele BET-C in structura   caruia intra toate actiunile cotate la categoriile intai si a doua ale bursei.

Pentru societatile de investitii financiare a fost construit un indice distinct, BET-F1, cu data de referinta 31 octombrie 2000, valoarea initiala 1000 de puncte. Metodologia de calcul pentru acest indice este identica cu cea aplicata pentru indicele BET, folosind insa preturile de inchidere.

O alta componenta a pietei financiare in tara noastra este sistemul RASDAQ. Acesta este un sistem electronic de tranzactionare si reprezinta segmentul cel mai important al pietei extra-bursiere. Piata Rasdaq a fost creata in tara noastra in 1996 si inmatriculata ca societate cu raspundere limitata. Ea permite participarea abonatilor locali si internationali si accepta valori mobiliare (actiuni, obligatiuni, titluri derivate etc.) ale emitentilor lor din intreaga lume. Sistemul este operant atat pe piata secundara, cat si pe piata primara a valorilor mobiliare.

Functionarea pietelor de capital este influentata de tendintele care se mani­festa in evolutia relatiilor economico-financiare. Astfel de tendinte sunt globalizarea vietii economice, cresterea importantei tranzactiilor computerizate, cresterea importantei pietelor financiare internationale.

Globalizarea vietii economice inseamna si internationalizarea pietelor de capital. Cresterea competitivitatii institutiilor financiare care actioneaza pe pietele de capital solicita sume sporite de capital. Aceasta a contribuit la aparitia unor interme­diari mari sau a mari firme de brokeraj, de obicei, prin fuziuni intre firme mai mici. Crearea unor institutii mai mari duce la cresterea sumei de capital disponibile pentru ca firmele sa patrunda pe noi piete si sa ofere noi servicii.

Inovatiile tehnice in comunicatii si finante au condus la computerizarea tran­zactiilor financiare. Computerele, comunicatiile prin satelit, telefoanele per­for­­mante permit oamenilor sa intre rapid in contact, oriunde s-ar afla in lume.

Cresterea sumelor de capital disponibile, care sa permita derularea unor tran­zactii de amploare pe pietele de capital, implica fuziuni intre diferitele institutii puter­nice ale pietelor de capital si stabilirea unor reglemen­tari in concordanta cu schimba­rile cu care se confrunta pietele de capital.