Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in 1991, in scopul sustinerii dezvoltarii sectorului privat intr-un mediu democratic, in tarile foste comuniste.

Astazi, BERD utilizeaza toate instrumentele financiare si investitionale de care dispune pentru a sustine construirea economiilor de piata si a democratiilor in 28 de tari din Europa Centrala pana in Asia Centrala. BERD este cel mai mare investitor institutional in regiune si mobilizeaza investitii straine directe semnificative, pe planga propriile finantari.

Banca, cu un capital subscris de 20 miliarde euro, este detinuta de 60 de tari membre si doua institutii interguvernamentale. Dar, in ciuda faptului ca actionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeste in principal in intreprinderi private, de obicei impreuna cu parteneri comerciali.

BERD finanteaza proiecte de afaceri, actionand, in special, in domeniul bancar si industrial, lucreaza cu companii aflate in proprietate de stat pentru a sustine privatizarea, restructurarea si imbunatatirea serviciilor municipale.

Prin investitiile sale, BERD promoveaza reformele structurale si sectoriale, competitia, privatizarea, institutii financiare si sisteme juridice mai puternice, dezvoltarea infrastructurii pentru sustinerea sectorului privat si guvernarea corporativa eficienta. BERD promoveaza co-finantarea si investitiile straine directe, mobilizeaza capital intern si ofera asistenta tehnica.

Relatiile Romaniei cu BERD

Romania este membra a BERD din 1991 si are o cota de participare de 96 milioane euro la capitalul Bancii.

De-a lungul perioadei de tranzitie a Romaniei la economia de piata, BERD s-a dovedit a fi una dintre institutiile financiare internationale care au sustinut intens acest proces pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de imprumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformarii economice si la intensificarea reformelor structurale.

BERD este cel mai mare investitor international in Romania, angajamentele sale depasind, la 31 aprilie 2006, 3,1 miliarde de euro. Totodata, Romania este al 3-lea mare receptor de finantare din partea BERD din regiune, dupa Federatia Rusa si Polonia.

Portofoliul BERD in Romania , la 31 martie 2005, includea 89 proiecte de investitii in derulare, inclusiv componente din o serie de proiecte regionale. Prin aceste investitii si implicarea directa a reprezentantilor Bancii in Consiliile de Administratie ale unui numar mare de companii in care a investit, BERD a reusit sa imbunatateasca practicile de conducere corporativa si sa extinda dialogul politic. Portofoliul Bancii s-a extins rapid in arii precum privatizarea la scara larga cu investitori strategici, investitii de tip greenfield in sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar si a infrastructurii in domeniile energetic, transporturi, comunicatii si a infrastructurii municipale. Banca sustine activ dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investitiilor in societati de leasing si asigurare, precum si in fonduri de capital, pensii si ipoteci.

BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii in Romania, cu un portofoliu cumulat la sfarsitul lunii aprilie 2006 de 166 de proiecte. Cresterea portofoliului cumulat in ultimii doi ani a fost semnificativa, majoritatea (70%) regasindu-se in sectorul privat. Banca a angajat: 282 milioane euro in 2001, 447 milioane euro in 2002, 384 milioane euro in 2003, 401 milioane euro in 2004 si 475 milioane euro in 2005.

BERD a finantat un numar considerabil de proiecte pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat in urmatoarele domenii: infrastructura (transport, energie, utilitati), telecomunicatii, sectorul financiar, agricultura, industrie si turism.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

            Dupa colapsul Uniunii Sovietice,FMI ajuta bancile centrale ale statelor baltice, Rusia si ale altor foste state sovietice sa-si stabileasca un nou sistem de tezaurizare in trecerea la economia de piata.

Principala preocupare a FMI: politicile macroeconomice si de sector financiar

            In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este interesat in principal de performanta unei economii ca un tot - adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice,acestea cuprinzand totalul cheltuielilor, veniturile, rata somajului, inflatia, rata somajului in statul respectiv, precum si balanta de plati a acestuia.

FMI isi concentreaza atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice - ceea ce inseamna strategii referitoare la bugetul guvernului,managementul banilor si creditului, si rata de schimb - si a politicilor de sector financiar, incluzand supravegherea bancilor si a altor institutii financiare.In plus FMI acorda atentie binemeritata politicilor structurale care sunt capabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic - ceea ce include politica statala fata de piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau scaderea nivelului salariului de baza.

            FMI ofera consultanta fiecarui membru in ceea ce priveste modul de abordare a acestor arii mentionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta  - obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere economica sustinuta.

De unde isi obtine FMI resursele financiare?

Resursele FMI vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite.

Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DSR) Drepturi Speciale de Tragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fi dollarul american sau yenul japonez;in ceea ce priveste restul de 75% al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau chiar procentul detinut in Drepturi Speciale de Tragere.

Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului  in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.A avand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.

Cine ia deciziile in cadrul FMI?

            Consiliul de Guvernare - in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai mare autoritate in cadrul FMI, se intruneste annual odata cu Intalnirea Anuala a FMI si a Bancii Mondiale.Fiecare stat mambru stabileste un guvernator ( de obicei ministrul de finante sau presedintele Bancii Centrale)si un guvernator alternativ.Consiliul de Guvernare decide cum se procedeaza in cazul problemelor majore, lasand deciziile de zi cu zi Consiliului Executiv.

Probleme cheie cu privire la sistemul monetar international sunt luate in considerare de 2 ori pe an intr-un comitet al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International (CMFI).Un comitet comun  al Consiliului de Guvernator si al Bancii Mondiale raporteaza Guvernatorilor schimbarile de politica monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de dezvoltare.

            Consiliul Executiv este alcatuit din 24 de directori executivi, impreuna cu un director care prezideaza acest consiliu.Ei se intalnesc de obicei de 3 ori pe saptamana, in sesiuni ce au ca durata o zi intreaga,si chiar si mai des daca este necesar.Intalnirile au loc la sediul organizatiei in Washington D.C.Principalele state membre au reprezentanti in acest consiliu in mod permanent, celelalte 16 locuri fiind alese pe termen de 2 ani de grupuri de state.Spre deosebire de alte institutii de acest gen care folosesc principiul- fiecare stat are un vot - in cadrul FMI votul fiecarui stat este proportional cu marimea capitalului varsat.Astfel principalele membre au un loc permanent in acest Consiliu,celelalte 16 locuri fiind impartite intre restul statelor membre, dierctorii fiind alesi pentru perioade de 2 ani pe grupuri de tari.Consiliul executiv isi alege un presedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta dintre proprii membri.Acesta conduce afacerile FMI sub directivele intregului consiliu pe care il prezideaza.

Documentele care asigura baza deliberarilor facute de Consilul Executiv si cel de Guvernare sunt realizate de Staff-ul FMI care cuprinde peste 2800 de angajati civili din diferite state.

Instrumentele de imprumut ale FMI si evaluarea acestora:

            FMI asigura imprumuturi sub o varietate de facilitati care au evoluat de-a lungul anilor pentru a satisface complet nevoile statelor membre.Durata, termenul de plata al datoriei si conditiile de imprumut atasate acestor facilitati variaza reflectand tipul balantei de plati si circumstantele carora se adreseaza.

Acordurile Stand-by formeaza miezul politicii de imprumut al FMI.Un acord Stand-By asigura un stat membru ca poate sa obtin o cantitate de bani stabilita, de obicei in termen de 12-18 luni, pentru a rezolva probleme pe termen scurt in ceea ce priveste balanta de plati.

Obiectivul BERD va ramane, si in perioada urmatoare, extinderea intr-o maniera dinamica a activitatilor sale in sectorul privat, iar implicarea in sectorul public se va concentra pe proiecte cu impact semnificativ asupra tranzitiei sau avand o dimensiune regionala.

BERD va sprijini eforturile guvernului de implementare a programului de reforme pentru imbunatatirea climatului investitional al tarii si pentru accelerarea dezvoltarii sectorului privat local. Per ansamblu, prioritatile operationale ale Bancii se vor axa pe dezvoltarea generala a sectorului privat si reabilitarea infrastructurii si sectorului energetic.

Strategia BERD pentru Romania pentru perioada 2006 - 2007 (aprobata la 12 decembrie 2005) se axeaza pe urmatoarele directii prioritare:

   Continuarea suportului pentru dezvoltarea infrastructurii prin transferul catre proprietatea privata si comercializarea utilitatilor energetice. BERD va cauta sa colaboreze cu investitori strategici interesati de privatizarea sectorului energetic. De asemenea, crearea unei Piete Regionale a Energiei in Sud-estul Europei este considerata o prioritate.

   Continuarea sprijinului acordat sectorului privat. O atentie speciala va fi acordata firmelor din sectorul agricol.

   Contributia la largirea si adancirea intermedierii financiare prin consolidarea rolului acesteia si facilitarea accesului la o gama larga de produse financiare. De asemenea, se va pune accentul pe cresterea creditul acordat in moneda locala si pe dezvoltarea pietelor locale de capital.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui si la intarirea capacitatii administrative a autoritatilor locale si a administratiei publice de a absorbi atat fondurile de preaderare cat si pe cele ulterioare aderarii.