Analiza gradului de indeplinire a criteriilor de la Maastricht de catre Romania

Analiza gradului de indeplinire a criteriilor de la Maastricht de catre Romania

Pana la data aderarii la UE, Romania trebuie sa implementeze legislatia comunitara referitoare la Uniunea Economica si Monetara, care contine reglementari specifice referitoare la asigurarea independentei bancilor centrale din Statele Membre, interzicerea finantarii directe a sectorului public de catre bancile centrale si accesului privilegiat al sectorului public la resursele institutiilor financiare, obligatie deja indeplinita. Faza de aderare va presupune, insa, asumarea altor obligatii: aderarea la scopurile economice si monetare ale UE; promovarea politicii valutare in concordanta cu cerintele Uniunii si participarea la Exchange Rate Mechanism II; abordarea politicilor economice in concordanta cu prevederile comunitare; evitarea deficitelor bugetare excesive si aderarea la prevederile Pactului de Crestere si Stabilitate; adaptarea completa a statutului Bancii Nationale a Romaniei in vederea integrarii in Sistemul European al Bancilor Centrale; realizarea de progrese in indeplinirea criteriilor de convergenta nominala enuntate prin Tratatul de la Maastricht.

Din momentul aderarii la Uniunea Europeana si pana la adoptarea monedei euro, Romania va participa la Uniunea Economica si Monetara ca Stat Membru cu derogare si va trebui sa acorde o atentie deosebita problematicii cursului de schimb al monedei sale nationale.

In contextul negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, transpunerea acquis-ului comunitar privind politica monetara si a cursului de schimb din cadrul Capitolului 11 - Uniunea Economica si Monetara a implicat alinierea statutului Bancii Nationale a Romaniei la prevederile Tratatului privind infiintarea Comunitatii Europene, ale Protocolului privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene, precum si la prevederile celorlalte reglementari comunitare privind activitatea bancilor centrale din statele membre ale Uniunii Europene.

Pe parcursul fazei de pre-aderare, Romania a depus eforturi in directia indeplinirii criteriilor de convergenta nominala, demers care trebuie intensificat ulterior momentului aderarii. La data aderarii, Romania a devenit membru al UE cu derogare temporara de la adoptarea euro, ca atare nu se pune problema 'daca', ci 'cand' va adopta moneda unica europeana.

In ceea ce priveste situatia gradului de indeplinire a criteriilor de convergenta de catre Romania, aceasta se caracterizeaza printr-o evolutie favorabila in timp, pe intervalul 2000-2004, insa numai 2 criterii sunt, la acest moment, indeplinite, asa cum se poate observa din Tabelul nr.1.3.

Tabel nr.1.3.

Gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta nominala de catre Romania

Sursa: Institutul National de Statistica, Banca Nationala a Romaniei

Referitor la primul criteriu - stabilitatea preturilor - trebuie sa mentionam ca inflatia ridicata persistenta a fost o plaga a tranzitiei in Romania. Pe fondul unei tergiversari nejustificate a procesului de liberalizare a preturilor si ca urmare a promovarii unei strategii de reducere graduala a inflatiei, Romania a inregistrat performante mai reduse in lupta cu inflatia in comparatie cu toate celalalte tari din Europa Centrala si de Est. Politica hotarata de dezinflatie si-a facut debutul de abia in anul 2000, dar a inregistrat o evolutie favorabila continua pana in prezent si este de asteptat sa se consolideze dupa punerea oficiala in functionare, in acest an, a regimului de tintire directa a inflatiei.

Tabel nr.1.4.

Rata medie anuala a inflatiei in noile state membre si tarile candidate, %

Sursa: Biroul de Statistica din Cehia - www.czso.cz; Biroul de Statistica din Estonia - www.stat.ee; Serviciul Statistic din Cipru - www.mof.gov.cy/cystat/statistics.nsf; Biroul Statistic Central din Letonia - www.csb.lv; Statistici Lituania - www.std.lt/web/main.php; Biroul Central de Statistica din Ungaria - www.ksh.hu/pls/ksh/docs/index_eng.html; Biroul National de Statistica din Malta - www.nso.gov.mt; Biroul Central de Statistica din Polonia - www.stat.gov.pl/english/index.htm; Biroul Statistic al Republicii Slovenia - www.sigov.si/zrs/eng/index.html; Biroul Statistic al Republicii Slovacia - www.statistics.sk; Biroul National de Statistica din Romania - www.insse.ro; Institutul National de Statistica din Bulgaria - www.nsi.bg

Totusi, Romania mai are de parcurs un drum lung pana la incadrarea nivelului inflatiei sub limita impusa de criteriul de la Maastricht (2,8% la momentul 2003, cand media inflatiei celor mai performante trei tari in anul precedent fusese de 1,3%), in timp ce majoritatea statelor care au aderat la UE in mai 2004 au adus sub control inflatia, exceptie facand, totusi, Slovacia, Ungaria si Letonia.

In Tabelul nr.1.4. si Graficul nr.1.1. este prezentata evolutia ratei medii a inflatiei, bazate pe indicele preturilor de consum al populatiei in cele 10 state care au aderat la UE in mai 2004, precum si in Romania si Bulgaria, in perioada 2000-2004.

Grafic nr.1.1.

Rata medie a inflatiei in noile state membre si tarile candidate, %

Criteriul situatiei finantelor publice pare a fi cel mai accesibil pentru Romania, in special din perspectiva situatiei datoriei publice. Deficitul bugetar a fost mentinut, incepand din 1998, la un nivel sustenabil, in jur de 3% din PIB, chiar daca nevoile de finantare ale economiei si ale societatii au fost mai mari. Conform metodologiei ESA95, deficitele din 2002 si 2003 (de 2% din PIB), respectiv de 1,4% in 2004, se incadreaza fara probleme in limita stabilita la Maastricht. Datoria publica a fost mentinuta sub control, inregistrand un nivel de 22,7% din PIB in 2002, 21,8% din PIB in 2003 si 18,7% din PIB in 2004 (la mai putin de jumatate din plafonul maxim prevazut de Tratatul de la Maastricht), date fiind limitarile impuse Romaniei privind deficitul bugetar. Fara a lua in calcul deficitul cvasifiscal, Romania indeplineste, asadar, confortabil criteriile fiscale, pe cand tarile din Grupul Visegrad intampina mari dificultati in indeplinirea criteriului legat de deficitul bugetar. Se impune, insa, a acorda o atentie deosebita perspectivelor de mentinere a acestor indicatori la niveluri corespunzatoare, mai ales in contextul in care problematica deficitelor cvasifiscale si a cheltuielilor publice de mari dimensiuni ar putea constitui un factor cu puternic potential destabilizator.

Criteriul de la Maastricht vizand rata dobanzii pe termen lung este greu de aplicat pentru Romania, intrucat instrumentele de indatorare pe termen lung nu sunt inca suficient dezvoltate. In timp ce pe pietele de capital externe a fost posibila emiterea de obligatiuni de stat denominate in euro cu scadenta de 10 ani, pe piata romaneasca scadenta maxima la care s-au putut emite cu o anumita regularitate astfel de titluri de indatorare a fost de 5 ani, mai ales din cauza persistentei unei rate ridicate a inflatiei, care a generat lipsa de incredere la nivelul operatorilor economici. Totusi, incepand cu anul 2005, se poate lua in considerare, ca indicator pentru evaluarea indeplinirii acestui criteriu, rata dobanzii aferenta emisiunii din aprilie 2005, cu un nivel de 6,75% pentru scadenta la 10 ani.

Criteriul referitor la cursul de schimb (participarea pentru cel putin doi ani in ERM II fara devalorizari unilaterale) este cel mai dur, in sensul ca pe parcursul acestei perioade de 'testare', autoritatile bancare din Romania nu beneficiaza de garantia neconditionata a celorlalte banci centrale din Eurosystem de a interveni, in caz de necesitate, pentru sprijinirea cursului valutar al monedei nationale. Este acordata, totusi, o garantie conditionata de 'neafectarea propriilor politici antiinflationiste ale statelor membre'. Dat fiind faptul ca Romania nu participa in prezent in ERM II, nu se poate face o apreciere cu privire la gradul de indeplinire a criteriului cursului de schimb, dar este utila o analiza a evolutiei cursului de schimb mediu aual al leului fata de euro (a se vedea Figura nr.1.2.) la nivelul ultimilor ani.

Figura nr.1.2.

Evolutia cursului de schimb mediu anual al leului fata de euro

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Situatia gradului de indeplinire a criteriilor de convergenta nominala de catre Romania se caracterizeaza printr-o puternica asimetrie in raport cu tarile care au aderat la UE in mai 2004, asa cum se poate observa din Tabelul nr.1.5.

Tabel nr.1.5.

Indicatori economici de convergenta (exceptand criteriul ratei de schimb)

Sursa: BCE, Comisia Europeana, bancile centrale nationale

Grafic nr.1.2.

Datoria publica % fin PIB (2004)  

Sursa : Comisia Europeana Eurostat

Grafic nr.1.3.

Evolutia deficitului bugetar (% din PIB) in anii 2001,2004 si 2007

                                Sursa : Comisia Europeana Eurostat

Grafic nr.1.4.

Ritmul inflatiei in Romania: 2005-2008

Sursa : Raport BNR 15 martie 2007, INS      *an curent ,Valorile sunt procentuale      

Fluctuatiile monedei nationale din ultima perioada, caderea bursei pe fondul crizei economice mondiale au condus la aprecierea procesului inflationist si ar putea avea un impact negativ asupra intervalului de aderare stabilit: 2012-2014, avertizeaza analistii.

Este necesara interventia la nivel macroeconomic pentru ca socurile care ne afecteaza in acest moment sa aiba efecte doar pe termen scurt. In caz contrar am asista la un regres, o instabilitate economica .

Criteriile de convergenta nominala referitoare la datoria publica si deficitul bugetului de stat nu pun probleme Romaniei. La sfarsitul anului 2007, datoria publica reprezenta 15, 6% din PIB, aflandu-se mult sub tinta de max. 60% prevazuta de Tratatul de la Maastricht, in timp ce deficitul bugetar era estimat la 2,5% din PIB. Desi in comparatie cu anul 2006, cand deficitul a fost de l1,9% din PIB, aceasta crestere nu reprezinta motiv de ingrijorare deoarece acelasi tratat prevede un nivel maxim de 3% din PIB.

Daca in privinta criteriilor fiscale adoptam o pozitie confortabila, criteriile referitoare la nivelul de rata al inflatiei si al dobanzii reprezinta insa un motiv de ingrijorare, Romania neavand in prezent capacitatea de a mentine aceste variabile in limitele prevazute in tratat. Potrivit INS (Institutul National de Statistica), in 2007 rata inflatiei medie a fost de 6,57%  si desi incepand cu anul 2000 in Romania s-au inregistrat progrese privind dezinflatia, fenomenul inflationist reprezinta in continuare un obstacol pentru indeplinirea criteriului de stabilitate al pretului.

Criteriile de convergenta nominala se pot stabili mai usor decat cele de convergenta reala.

Procesul de catching-up include un grad ridicat de deschidere a economiei, o mobilitate ridicata fortei bratelor de munca, dezvoltare financiara, ponderea comertului cu UE in totalul comertului exterior, structura economiei, nivelul PIB/locuitor, ponderea sectoarelor institutionale in formarea PIB, dar si convergenta preturilor si salariilor.

In ceea ce priveste gradul de deschidere a economiei (ponderea importurilor si a exporturilor in PIB) , in 2007 acesta a fost estimat la o proportie de 61,3%, o imbunatatire cu 2,3 puncte procentuale fata de anul 2006, potrivit clasamentului mondial realizat pe baza acestui criteriu, ocupand locul 67 pe plan global si 31 pe plan european.

Romania beneficiaza de nivele ridicate de libertate fiscala, financiara si comerciala. Impozitul pe venit si cel aplicat companiilor este de 16%, in ciuda faptului ca veniturile provenite din taxe reprezinta un procentaj destul de ridicat din produsul intern brut. Au fost observate progrese si in ceea ce priveste reducerea tarifelor insa barierele non-tarifare raman in continuare semnificative.

In perioada premergatoare aderarii la Uniunea Europeana, guvernul Romaniei a implementat o serie de reforme economice care respectau criteriile de la Maastricht  si cu toate ca Raportul BCE din 2007 plaseaza Romania in sfera tarilor care au facut progrese in unele domenii, acesta intampina in continuare probleme privind libertatea monetara, drepturile de proprietate, coruptia si bineinteles inflatia ridicata.

Conform aceluiasi raport, Romania este o tara cu un "grad moderat de libertate". Cu cat o economie este mai deschisa cu atat va fi mai mare impactul pe care variatiile in rata de schimb le vor avea asupra preturilor domestice. Unul din indicatorii ce masoara gradul de deschidere este dat de procentajul balantei comerciale in PIB. Analistii apreciaza ca in urmatoarea perioada ponderea importurilor si exporturilor in PIB va creste, astfel ca indeplinirea acestui criteriu "tacit" nu pune probleme.

Ponderea comertului Romaniei cu UE in totalul comertului exterior se situeaza in jurul valorii de 71,8%. Desi Romania pare sa aiba o pozitie confortabila, asemanatoare cu a unor state precum: Cehia, Polonia sau Ungaria, intampina o problema in privinta produselor cu grad redus de prelucrare, aceasta putandu-si insa gasi rezolvarea prin atragerea unui flux de investitii straine.

Anul trecut, tara noastra a exportat de 29,4 miliarde euro, cu 14% mai mult fata de anul 2006, potrivit Eurostat. Pe de alta parte, importurile Romaniei, in 2007, au crescut cu 25% fata de anul anterior, de la 40,7 miliarde euro, la 51 miliarde euro. Astfel, deficitul comercial s-a adancit de la 14,9 miliarde euro in 2006, la 21,6 miliarde euro anul trecut, conform datelor Eurostat.

Estimarile  pentru ianuarie 2008, indica un deficit comercial al UE, cu state din afara Uniunii, de 30,7 miliarde euro, fata de 26 miliarde euro in aceeasi luna din 2007[1]. In decembrie 2007, deficitul comercial al UE era de 17,6 miliarde euro, fata de 10 miliarde euro in aceeasi luna din 2006. In ianuarie 2008, fata de luna anterioara, exporturile Uniunii au crescut cu 6,2%, iar importurile, cu 4,9%.

Pentru anul 2008  Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca pentru prima data dupa 2002, valoarea exportului ar putea sa o depaseasca pe cea a importului, ceea ce ar duce si la diminuarea riscului cresterii deficitului bugetar in PIB.

Acest lucru demonstreaza complementaritatea celor doua tipuri de convergenta, influenta indicatorilor reali asupra celor nominali , relatia fiind de reciprocitate.

Criteriul de convergenta reala expus (ponderea comertului Romaniei cu UE in totalul comertului exterior) nu reprezinta un obstacol pentru tara noastra in drumul catre euro, dupa cum indica si valorile din urmatorul grafic (Figura nr.1.3.) in care este prezentata ponderea dinamica a respectivului indicator in ultimii 5 ani. Graficul arata ca daca in anii premergatori aderarii valorile se situau in jurul acelorasi procente, incepand cu 2007 se observa o crestere a acestui indicator, care este fireasca in contextul in care in acea perioada devenise aproape o certitudine ca Romania se va integra in UE.

Figura nr.1.3.

Ponderea comertului Romaniei cu UE* in totalul comertului exterior (%)

Criteriile de convergenta reala prezentate mai sus nu reprezinta impedimente in procesul de adoptare de catre Romania a monedei unice europene. Acest lucru nu este insa general valabil.

In Romania ponderea agriculturii in comparatie cu alte state europene (exceptand Bulgaria) este mult prea mare. Desi guvernatorul BNR, dl. Mugur Isarescu declara recent ca agricultura ne poate face cadou cresterea economica[2] aceasta ramane principala ramura care "trage" economia in jos. Seceta si randamentele scazute din 2007 au facut ca agricultura sa "contribuie" negativ la formarea PIB in 2007 cu aproximativ 1,3 %. Totusi in 2007 s-a inregistrat o crestere economica datorata evolutiei surpinzatoare din sectorul constructiilor si serviciilor. Constructiile si-au majorat ponderea in PIB de la 7,4% in 2006, la 9,1%, depasind pentru prima data agricultura, care a coborat de la 7,8% la 6,6% in 2007.

Serviciile au urcat la aproape 50% din PIB in 2007, iar industria detine o pondere de 23,5%, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS). Urmatorul grafic prezinta distributia sectoarelor economice in PIB in ultimii ani.

Grafic nr.1.5.

Ponderea sectoarelor economice in formarea PIB

Romania 2005 - 2007

Sursa : Institutul National de Statistica

Desi agricultura ramane cel mai dificil sector, o expansiune controlata a acestui domeniu in 2008 ar duce la cresterea PIB si la reducerea decalajului dintre Romania si celelalte state membre UE, astfel ca afirmatia de mai sus a dl.-ului Mugur Isarescu ar fi sustinuta.

Dimpotriva, ignorarea acestui criteriu ar duce la mari probleme de adaptare a Romaniei in zona euro.

Nivelul PIB/locuitor este un alt indicator de convergenta reala pe care Romania (sau mai bine zis PIB/locuitor exprimat prin paritatea puterii de cumparare standard). Produsul Intern Brut al Romaniei a urcat anul trecut la 404,7 miliarde lei, dupa un avans mai puternic in ultimul trimestru, cu 6,6%, iar cresterea economica din 2007 s-a plasat la 6%, cu 1,9 puncte sub nivelul consemnat in 2006, de 7,9%, potrivit datelor Institutului National de Statistica.

Chiar si in conditiile in care Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor a crescut anul trecut in Romania cu 22%, comparativ cu 2006 ne situam (din 27) in ceea ce priveste acest indicator care masoara stabilitatea, eficienta si nivelul mediului de trai.

In Tabelul nr.1.6. este prezentata dinamica PIB/locuitor in cateva dintre statele Uniunii Europene (inclusiv Romania ). Dupa cum se observa , decalajul dintre tarile integrate recent (Romania si Bulgaria) si alte state membre este unul semnificativ:

Tabel nr.1.6.

Dinamica PIBreal in UE % (2003 - 2007)

Sursa : Eurostat, 2006 valoare estimata

Romania a fost anul trecut a 17-a economie ca marime dintre cele 27 de state europene, cu un Produs Intern Brut estimat la 118 miliarde de euro. Romania si-a mentinut astfel locul din 2006, in spatele Cehiei (care a avut anul trecut un PIB de 126 de miliarde de euro) si in fata Ungariei (102 miliarde de euro)[3]. Aceasta pozitie indica insa o economie slab dezvoltata, dimensiunile ei situandu-se la aproximativ 1% din valoarea intregii economii a UE(estimata la 12, 2 mii mld de euro). Pe primul loc ca economie se afla Germania cu un PIB estimat la 2423 mld. Euro, aproximativ o cincime din total[4]

Previziunile pentru 2008 indica faptul ca Romania isi va pastra pozitia din clasamentul European, valoarea estimata pentru PIB situandu-se in jurul a 127 mld. Euro.

Economia romaneasca da insa semne de instabilitate si fragilitate pe fundalul crizei economice mondiale care duce la volatilitatea cursului monedei nationale. Lucrurile nu trebuie insa fortate, deoarece atunci cand produsul intern brut se majoreaza mai repede decat i-ar permite in mod normal potentialul intern[5] si se bazeaza pe resurse volatile cum ar fi consumul, poate surveni oricand o franare brusca si nu tocmai placuta a cresterii economice.

Potrivit unui articol publicat in luna martie in Capital, economia Romaniei da semne clare de supraincalzire, deoarece ritmul da crestere pe termen lung a fost unul ridicat, capacitatea de productie neavand posibilitatea de a acoperi in totalitate cererea agregata.

O solutie pentru aceasta problema ar fi mentinerea unei cresteri economice situate in jurul a 4-6 puncte procentuale, reducerea consumului intern si bineinteles a inflatiei. O crestere economica de peste 6 sau 7 procente nu este benefica deoarece, pe termen lung, cauzeaza majorarea deficitului de cont curent si a inflatiei.

O alta solutie de stabilizare a acestui indicator de convergenta reala ar fi o politica fiscala mai prudenta care sa atraga investitori straini in domenii industriale cu valoare adaugata mare[6], acest lucru ducand apoi la cresterea exporturilor si aprecierea monedei nationale.

Competitivitatea ar trebui sustinuta prin inovatie, originalitate, competitivitate si garantarea calitatii pentru a atrage si castiga increderea investitorilor. O politica salariala adecvata (bineinteles corelata cu productivitatea, o crestere sanatoasa a salariilor nu ar trebui sa depaseasca sporul productivitatii) ar ajuta la cresterea puterii de cumparare a romanilor, contribuind la aprecierea in termeni reali ai PIB.

Chiar in aceste conditii, recuperarea de catre Romania a decalajului fata de membrii performanti ai UE este un proces de lunga durata.

O caracteristica deloc de neglijat a economiei romanesti este imprevizibilitatea, nestatornicia.

Acest lucru corelat cu cele enumerate mai sus demonstreaza ca Romania intampina inca probleme in indeplinirea unor criterii atat de convergenta reala, cat si nominala.

Fara "ancora" convergentei reale, cea nominala nu este suficienta pentru adoptarea euro. Ignorarea unor indicatori reali, doar pentru a face mai accesibil drumul catre euro, nu ar face decat sa agraveze instabilitatea economiei romanesti.

In definitiv, scopul concret nu este adoptarea monedei europene in sine, ci avantajele pe care Romania le poate obtine in urma acestui demers.