Bancile Centrale Nationale (BCN)

Bancile Centrale Nationale (BCN)

Bancile Centrale Nationale (BCN) reprezinta cea de-a doua componenta, cu o putere mare de actiune, a Sistemului European al Bancilor Centrale.

BCN vin in Sistem cu experienta si pachetul de cunostinte acumulate odata cu trecerea timpului, in cadrul pietelor interne, experienta de sute de ani in unele cazuri, care ajuta la reducerea riscurilor negative pe care aparitia unei structuri supranationale le aduce cu sine[1].

Parte integranta a Sistemului European al Bancilor Centrale Europene, Bancile Centrale Nationale actioneaza potrivit instructiunilor si orientarilor Bancii Centrale Europene, consiliul guvernatorilor fiind cel insarcinat cu luarea tutror masurilor ce se impun in acest scop.

Potrivit dispozitiilor art.17 din Tratatul CE, acestea au compententa de a deschide conturi pentru institutiile de credit, ori pentru alti participanti la piata. In acest demers pot accepta drept garantie active si titluri in cont curent.

De asemenea, Bancile Centrale Nationale sunt autorizate a efectua operatiuni in vederea ducerii la bun sfarsit a obligatiilor asumate in fata unor organizatii internationale.

Banca Centrala Europeana autorizeaza insa orice operatiuni care privesc rezervele valutare, care ar ramane bancilor centrale nationale in urma transferurilor sumelor prevazute de BCE si orice tranzactii efectuate de state membre cu privire la fondurile lor de rulment in valuta, in scopul de a pastra coerenta cu politica monetara si cea valutara a Uniunii.

Veniturile pe care o banca centrala nationala le obtine ca urmare a indeplinirii sarcinilor politico-monetare ale Sistemului European al Bancilor Centrale este egal cu venitul anual obtinut din activele detinute in contrapartida cu masa monetara ce se gaseste in circulatie si din depozitele constituite de institutiile de credit[2]. Aceste venituri sunt cunoscute sub numele de "venituri monetare" si sunt repartizate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar.

Poate cea mai importanta dintre functiile pe care le indeplinesc Bancile Centrale Nationale, este aceea de supraveghere a sistemelor bancare nationale si a pietelor financiare, in conditiile in care in Europa se dezvolta in prezent un sistem nou de supraveghere bancara, care ca orice nou sistem prezinta avantajul unei dezvoltari rapide si dezavantajul unor potentiale riscuri. La nivelul Uniunii Europene, supravegherea bancara si a pietelor financiare este de competenta autoritatilor nationale ale fiecarui stat membru, Sistemului European al Bancilor Centrale revenindu-i un rol minor, acela de facilita schimbul de informatii si experiente si de a emite acte normative in domeniu, dar numai dupa decizia unanima a Consiliului de ministri de finante ai statelor membre.

Fiecare BCN opereaza si supravegheaza propriul sistem national. Aceste sisteme sunt interconectate si formeaza impreuna sistemul de plata pentru Euro, TARGET[3]. In plus, exista si alte sisteme de plati private si de decontare a titlurilor, a caror supraveghere asigura buna lor functionare.

BCE detine functia de trezorier al administratiei publice, in exercitarea careia bancile centrale nationale executa platile legate de platile curente de impozite, taxe si plata pensiilor si pe cele legate de administrarea datoriei publice, in contul statului. Asa cum a fost stipulat in Tratatul de la Maastricht, bancile centrale nationale pot desfasura activitatea de trezorier al administratiei publice a statului din care provin, fiindu-le insa interzis a acorda finantare administratiei publice centrale sau locale.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Asemeni Bancii Centrale Europene, Bancile Centrale Nationale se bucura de autonomie in administrarea patrimoniului lor imobiliar si in gestionarea fondurilor de pensii apartinand propriului personal.

Tiparirea si emiterea noilor bancnote Euro este de asemenea, de competenta bancilor centrale nationale. Toate bancnotele sunt puse in circulatie de catre BCN, care raspund cererilor de bancnote euro, lansand comenzi anuale de producere de bancnote si operand un sistem de management al stocurilor la nivelul Eurosistemului. Ambele activitati sunt coordonate de catre BCE. BCN iau masurile necesare pentru a atinge un nivel inalt al calitatii bancnotelor aflate in circulatie si pentru a analiza falsurile.

In baza datelor si informatiilor obtinute, bancile centrale sunt tinute de a elabora statistici monetare si financiare, intrucat in situatii de criza, in calitatea lor de imprumutatori de ultim resort ai institutiilor bancare[4], ele

trebuie sa-si intemeieze actiunile pe informatii complete si conforme cu realitatea, care sa le permita sa actioneze rapid si eficient in interesul SEBC. BCE solicita o gama larga de date economice si financiare in vederea realizarii politicii sale monetare si a indeplinirii atributiilor sale in cadrul Eurosistemului. Principalele domenii in care BCN isi pot aduce contributia prin colectarea de date de la institutiile financiare nationale sunt pietele monetare, bancare si financiare; statisticile privind balanta de plati si rezervele internationale ale Eurosistemului si conturile financiare.

Asa cum aratam, de indata ce toate statele membre ale Uniunii Europene vor adopta moneda unica - Euro - responsabilitatile si functiile Sistemului European al Bancilor Centrale si implicit ale Bancilor Centrale Natinale vor reveni in totalitate Bancii Centrale Europene, care se afla deja in centrul acestui sistem si toate procedurile pornesc de la aceasta.

Concluzii

In momentul de fata economia mondiala se afla intr-o recesiune severa ca urmare a impactului crizei financiare internationale. Acum rolul Bancii Centrale Europene, in lumina celor expuse la Capitolul IV., este mai vizibil ca niciodata.

In ultimul buletin lunar, Banca Centrala Europeana e emis o avertizare cu privire la impactul negativ semnificativ determinat de turbulentele financiare cu privire la activitatea economica reala, impact ce este accentuat de o contractie brusca a comertului international[5].
De asemenea, Banca avertizeaza asupra faptului ca perspectivele de crestere economica la nivel global raman extrem de nesigure. Sapte tari din uninuea Europeana risca sa depaseasca plafonul de deficit stabilit la 3% din PIB. In aceste conditii Pactul de Stabilitate si Crestere este in pericol, iar masurile protectioniste adoptate de guvernele nationale au un impact negativ

In speranta de a atenua o recesiune care se propaga rapid in zona Euro Banca Centrala Europeana a coborat dobanda cheie, de la 2% la nivelul inedit de 1,50%, care reprezenta cel mai scazut nivel de la crearea zonei Euro, cu zece ani in urma.

Ca atare politica cu privire la ratele dobanzii este critica, dar este inevitabila intrucat exista o rata de dobanda unica pentru cele 16 state Euro.

O problema intens discutata, in legatura cu activitatea Bancii Centrale Europene, in ultimii ani, a fost transparenta. Membrii Comitetului pentru Afaceri Economice si Monetare s-au plans ca BCE ia decizii cu usile inchise. Aceasta acuzatie a fost respinsa in mod regulat de catre presedintele BCE, care arata ca presedintele Eurogroup este de obicei prezent la intalniri si ca presedintele BCE insusi participa de obicei la adunarile Eurogroup.

Diversi politicieni au facut apeluri pentru o influenta mai mare in determinarea ratelor dobanzilor (cel putin, aceasta este impresia BCE). Presedintele BCE Jean-Claude Trichet a clarificat faptul ca in trecut daca BCE ar fi fost "politicizata", institutia nu ar mai fi putut sa mentina in mod efectiv stabilitatea preturilor.

Uniunea Europeana este fondata pe un pact intre natiuni suverane care au decis sa imparta un destin comun si sa exercite impreuna o parte a suveranitatii lor. Acest pact este pe cale de a fi consolidat si confirmat pe intreg continentul european o jumatate de miliard de persoane alegand sa traiasca intr-un stat de drept, tinand seama de valorile seculare europene in centrul carora se situeaza omul si demnitatea sa.

Procesul integrarii europene face parte acum dintr-o lume in evolutie rapida si radicala, intreaga planeta fiind in cautarea punctelor sale de echilibru. Europa nu numai ca trebuie sa se concentreze asupra propriei dezvoltari, dar in acelasi timp trebuie sa ia parte la procesul de globalizare.

Institutiile Uniunii Europene au mari merite, dar ele trebuie sa se adapteze pentru a putea face fata cresterii numarului de sarcini ale unei Uniuni in expansiune, odata cu cresterea numarului de state membre, crescand si amenintarile asupra sistemului.

Perspectivele intereselor pe termen scurt trebuie sa lase locul prioritatilor pe termen lung, astfel incat ansamblul institutional european sa continue sa functioneze eficient.

Pe plan economic, comercial si monetar, Uniunea Europeana a devenit o mare putere mondiala, cu o influenta considerabila in cadrul organizatiilor internationale cum ar fi Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), organismele specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), si in cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul inconjurator si dezvoltare.

Marea provocare careia trebuie sa ii raspunda in viitorul apropiat Uniunea Europeana, intrata intr-o noua era a existentei sale, consta in asigurarea succesului uniunii monetare, in conditiile in care, in momentul de fata, avantajele economice pe care Euro le-a adus nu sunt atat de evidente si nu se poate afirma ca acestea depasesc riscurile pe care socurile din economie si instabilitatea politica le genereaza.

BIBLIOGRAFIE

• Sergiu Deleanu -  "Drept comunitar al afacerilor", Editura Servo-Sat, Arad, 2002;
• Ion P.Filipescu, Augustin Fuerea - "Drept institutional comunitar european" , Editia a V - a , Editura Actami, Bucuresti, 2000;

• Gilbert Gornig, Ioana Eleonora Rusu - "Dreptul Uniunii Europene" , Editia a 2- a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007;
• Dan Drosu Saguna, Monica Amalia Ratiu - "Drept bancar", Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007;
• Dacian Cosmin Dragos - "Uniunea Europeana.Institutii. Mecanisme", Editia 3, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007;
• Augustin Fuerea - "Institutiile Uniunii Europene", Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002;

• http://www.ecb.int;

• http://www.infoeuropa.ro

• http://www.europa.eu;

• http://www.eu4journalists.eu.