SOMAJUL

Somajul reprezinta un dezechilibru al pietei muncii care consta in imposibi­li­tatea unei parti a populatiei active disponibile de a-si gasi locuri de munca. El exprima un excedent al ofertei globale de munca fata de cererea de munca. Somajul a inregis­trat initial un caracter temporar, pentru ca in prezent sa fie permanent, fara sa excluda existenta unei stari de ocupare optionala a fortei de munca.

Somerii, in conformitate cu criteriile Biroului International al Muncii (BIM) sunt persoane de 15 ani si peste care indeplinesc concomitent urmatoarele cerinte:

nu au locuri de munca si nu desfasoara activitati in vederea obtinerii unor venituri;

sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi: inscriere la agentia nationala de ocupare si formare profesionala, demersuri pentru a incepe activitati pe cont propriu, publicarea de anunturi pentru angajare etc.;

sunt disponibili sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca si-ar gasi imediat un loc de munca.

De asemenea, sunt incluse:

persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie reche­mate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;

persoanele care, in mod obisnuit, fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti, pensionari) dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibili sa inceapa lucrul.

Pe piata muncii se pot intalni: o situatie de echilibru, care reflecta o ocupare optima a fortei de munca si o situatie de dezechilibru, care reflecta un grad de sub-ocupare sau supra-ocupare a fortei de munca.

1. Principalele caracteristici ale somajului sunt: nivelul somajului, durata medie, structura sau componenta.

a. Nivelul somajului, in expresie absoluta, inseamna numarul persoanelor din populatia activa civila neocupata.

Nivelul somajului, in expresie relativa, este dat de rata somajului. Aceasta se calculeaza in raport procentual intre numarul mediu al somerilor BIM (N_S) si popu­latia activa (P_A), adica:

sau numarul somerilor BIM si populatia ocupata (P_O), adica:

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

b. Durata medie a somajului desemneaza perioada de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea normala a activitatii.

c. Structura somajului cuprinde componentele acestuia care se formeaza prin cla­sificarea somerilor dupa diferite criterii.

Somerii pot fi clasificati dupa mai multe criterii. Ei pot fi grupati dupa caracte­ristici personale, cum sunt: varsta, sexul, calificarea, educatia sau grupul etnic, zona geografica, ocupatia avuta, durata somajului, motivul care i-au adus in situatia de someri.

2. Cifrele despre somaj pot supraestima, sau subevalua fenomenul.

Supraeva­luarea apare din cauza ca cifrele despre somaj masurate includ oameni care nu sunt dornici sa lucreze, dar spun ca vor pentru a beneficia de ajutorul de somaj.

Subeva­luarea apare deoarece unii oameni ar dori sa lucreze, dar se retrag voluntar de pe piata muncii, deoarece cred ca nu sunt disponibile locuri de munca adecvate.

Tipuri de somaj

1. In functie de cauzele care il determina, somajul poate fi voluntar sau involuntar.

Somajul voluntar este caracteristic persoanele care refuza salariul oferit sau se afla in imposibilitatea de a accepta acest salariu. El exprima o diminuare a cererii de munca determinata de un nivel ridicat al salariilor stabilite prin negocieri colective.

In somajul voluntar intra somerii care asteapta locuri de munca mai favorabile decat acelea pe care le-au avut sau decat cele care le sunt oferite, persoanele care inceteaza munca temporar pentru a beneficia de ajutorul de somaj.

Somajul involuntar reprezinta persoanele neocupate, care doresc sa lucreze chiar la un salariu nominal mai mic decat salariul existent, sperand ca, atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si nivelul ocuparii.

2. Intr-o economie de piata concurentiala se formeaza diverse forme de somaj: structural, tehnologic, sezonier, intermitent, frictional.

Somajul structural este cauzat de neconcordanta dintre structura fortei de munca sub aspectul calificarilor, localizarilor geografice, ocupatiilor si structura cererii de forta de munca.

Somajul tehnologic este generat de modernizarea vechilor tehnologii si tehnici de fabricatie.

Somajul sezonier este determinat de factori naturali ce influenteaza puter­nic activitatea din anumite ramuri economice ca agricultura, constructiile, turismul etc.

Somajul intermitent este generat de incertitudinea afacerilor unor agenti eco­nomici, ceea ce determina practicarea de contracte de angajare pe termen scurt.

Somajul frictional sau de cautare este caracteristic persoanelor care trec de la un loc de munca la altul sau care intra pentru prima data in randu­rile fortei de munca si cauta locuri de munca.

Delimitarea mai multor forme de somaj este importanta pentru intelegerea costului social al somajului. Acesta exprima efortul total pe care il suporta persoanele, grupele de persoane, economia si societatea afectate de acest fenomen complex.

Costul somajului

Costul somajului la nivelul persoanei sau grupului de persoane      cuprinde ele­mente de natura economica sau noneconomica. In elementele de natura economica intra pierderile de venituri ale somerilor, ceea ce diminueaza posibilitatile de consum pentru persoanele in cauza si pentru familiile lor.

Pierderile de venit sunt reprezentate de diferenta dintre salariul pe care l-ar fi obtinut individul daca ar fi lucrat si ajutorul de somaj. Indemnizatia (ajutorul) de somaj reprezinta modalitatea cea mai folosita de garan­tare a unui venit minim pentru someri.

Elementele noneconomice sunt dificil de cuantificat, dar ele sunt evidente, incepand cu deteriorarea starii de sanatate, izolarea sociala si terminand cu atragerea somerilor in actiuni antisociale.

Costul somajului la nivelul economiei si societatii cuprinde elemente, cum sunt:

pierderi de productie la nivelul economiei, determinate de realizarea unui PNB nominal mai mic decat PNB potential;

irosirea unui volum important de resurse de munca, ce nu pot fi folosite in cali­tate de factor de productie;

scaderea veniturilor bugetare datorate aplicarii impozitelor pe venituri reduse ca urmare a scaderii productiei;

cresterea cheltuielilor bugetare facute pentru plata ajutorului de somaj, aloca­tiei de sprijin, functionarii institutiilor publice din domeniu    urmaririi si inre­gistrarii somajului.

Costurile somajului pot fi grupate in directe si indirecte. Costurile  directe apar sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor.

Costurile indirecte sunt reprezentate de diminuarile globale de productie si de venituri de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie.

Somajul are si efecte pozitive, cum sunt:

stimularea angajatilor la perfectionarea profesionala, care sa le permita sa obtina locuri de munca mai sigure si mai bine salarizate;

stimularea mobilitatii si adaptabilitatii fortei de munca pentru a corespunde mai bine schimbarilor din economie si cerintelor de sporire a eficientei economice.

Ansamblul efectelor pe care le are somajul in economie l-a determinat pe eco­nomistul american Arthur M.Okun sa formuleze o lege care-i poarta numele . Aceasta lege exprima inter-relatia negativa dintre nivelul si dinamica somajului, pe de o parte, si marimea si modificarea in termeni reali ale Produsului National Brut, pe de alta parte.