Finante
Cercetare audit financiarPrezentarea generala a S.C. II S.A. Inainte de acceptarea unui angajament, auditorul trebuie sa obtina cunostinte preliminare despre sectorul, structura proprietatii, conducerea si operatiunile entitatii ce va fi auditata. Obtinerea cunostintelor necesare despre client este un proces continuu si cumulativ de culegere si evaluare a informatiilor si coreleaza cunostintele rezultate cu probele de audit si informatiile din toate etapele auditului. Entitatea auditata : II SA Se prezinta astfel: CUI : RO15956699; Nr.Reg.Com : J40/16275/2003; Sediu : Str. Calea Victoriei, Nr.155, bl.D1, ap.17, Sector 1, Bucuresti; Forma juridica: Societate pe actiuni. Obiect de activitate: ȋn conformitate cu documentele de infiintare, societatea are ca obiect principal de activitate: comert cu rid.combustibili solizi, lichizi, gazosi si produse derivate (4671) si activitati auxiliare: transport, activitati de consultant si management. Societatea este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata privind societatile comerciale, conducerea fiind asigurata de: Adunarea generala a actionarilor, care in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare si actul constitutiv al SC II SA decid asupra activitatii societatii si asigura politica economica si comerciala. Adunarea generala a actionarilor fiind formata din : - Ciocodeica Ovidiu - Voicu George Evolutia economica Analiza pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere, urmareste stabilirea unui diagnostic al situatiei financiare si rentabilitatii, putand astfel sa se depisteze punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, dand posibilitatea elaborarii unor strategii de mentinere si dezvoltare in conditiile unui mediu concurential. Cunoasterea conditiilor in care se desfasoara activitatea economica si initierea unor actiuni bine definite pentru realizarea cat mai eficienta a scopului propus sunt premize ale unei conduceri stiintifice performante in orice domeniu al activitatilor umane incluse in categoria fenomenelor economice: consumul, schimbul si utilizarea bunurilor si serviciilor .Cunoasterea realitatii are un rol deosebit de important atat in stabilirea obiectivelor, cat si in controlul realizarii acestora, in studierea rezultatelor inregistrate in trecut si orientarea activitatii viitoare. Caracterizarea economico-financiara are in vedere stabilirea modalitatilor de realizare a echilibrului financiar pe termen lung, treptele de acumulare baneasca , de rentabilitate a activitatii societatii comerciale. Fig.1. Tabel comparativ pe doi ani
Sursa : www.mfinante.ro Evolutia in anul 2009 a societatii nu a fost prea favorabila deoarece societatea si-a micsorat cifra de afaceri la jumatate iar incasarile au fost si ele reduse fata de anul precedent. Insa cresterea de trei ori a cifrei de afaceri ȋn 2010 la 400.278.700ron conform bilantului (din anexe) se explica prin faptul ca s-a oferit clientilor companii produse cu plata la termen mai mare de 30 de zile, onorarea comenzilor chiar si in trei ore, fata de marii producatori care livreaza ȋn 24 de ore, atragind astfel un numar mai mare de clienti. Prin aceasta activitate societatea a reusit atat atragerea de noi clienti (in principal clienti de talie mica si medie), precum si fidelizarea acestora si a unora dintre clientii cei mai vechi. Sistemul contabil al societatii Societatea in cursul anului 2006 a depasit plafonul privind cifra de afaceri neta (7.300.000 euro) si total active (3.650.000euro) impuse de lege, indeplinind astfel concomitent doua din cele trei conditii pentru obligativitatea auditari situatiilor financiare. Scopul actiunii de auditare a unei societati, consta in: asigurarea
completitudinii si corectitudinii conducerii documentelor fiscale; - asigurarea aplicarii corecte a normelor metodologice privind elaborarea bilantului contabil; - asigurarea respectarii reglementarilor contabile in conformitate cu directivele europene. Investigatiile efectuate si procedurile aplicate de auditor au condus la o buna intelegere asupra sistemului contabil si a sistemului de control intern .Sistemul informatic utilizat este un soft informatic integrat atat pentru operatiunile contabile generale cat si pentru cele privind gestiunea centrelor de prestare/prelucrare, sistem ce asigura operatiunile contabile (controlul contabilitatii in sistem national, repartizarea si urmarirea cheltuielilor pe produse/servicii ) , generate de rapoarte specifice, facilitati de salvare si restaurare. Programul informatic se bazeaza pe integrarea datelor in sistemul informatic si controlul secvential si total al operatiunilor efectuate. Desi programul informatic utilizat a demonstrat ca dispune de disponibilitati pentru emiterea de rapoarte , nu se pot emite aprecieri cu privire la riscurile asociate utilizarii acestuia. Analiza riscurilor in audit Orice misiune de audit implica riscuri, iar identificarea lor, inca din etapa de planificare a lucrarilor, este unul din obiectivele principale ale auditorului. Trebuie precizat ca este o activitate dificila si nu ofera siguranta deplina. Pentru a furniza un rezultat privind nivelul riscurilor este necesara, mai intai, identificare lor. Standardele Internationale de Audit au in vedere trei categorii principale de riscuri: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. Riscul inerent reprezinta susceptibilitatea ca soldul unui cont sau a unei categorii de tranzactii sa contina informatii eronate ce ar putea fi semnificative individual sau atunci cand sunt cumulate cu informatii eronate din alte solduri sau tranzactii, presupunand ca nu au existat controale interne adiacente. La acest nivel se face abstractie de activitatea de control si de capacitatea acesteia de a detecta neregulile. Sunt riscuri la care este supusa intreprinderea prin activitatea si demersurile sale. Riscul de control reprezinta riscul de declarare eronata, ce ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual sau cumulata cu alte informatii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata in timp util de sistemele contabile si de control intern. Riscurile de control reprezinta neregulile si erorile care nu sunt descoperite cu ocazia controlului. Evaluarea riscurilor de control se face in functie de sistemul informatic utilizat, modul de organizare si de tinere a contabilitatii, modul de organizare a sistemului de control, modul de organizare si aplicare a procedurilor etc. Riscul de control nu poate fi egal cu zero deoarece controlul intern nu poate oferi siguranta deplina privind prevenirea sau detectarea erorilor. Auditorul nu poate schimba nivelul controlului, el il poate doar "influenta" prin recomandari privind ameliorarea, dar aceasta influenta se va manifesta doar in perioadele ulterioare auditului si numai in conditiile in care conducerea va tine cont de sugestiile facute . Riscul inerent si riscul de control exista independent de activitatea de audit si nu pot fi controlate de auditor, dar pot fi evaluate si determina proiectarea procedurilor de fond care vor mentine riscul de nedetectare la un nivel acceptabil. Riscul de detectare planificat reprezinta masura riscului ca probele de audit aferente unui segment sa nu permita detectarea unor erori sau abateri a caror valoare depaseste o limita tolerabila, daca asemenea abateri sau erori exista. Nivelul riscului de detectare planificat este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent si riscul de control, riscul de detectare planificat poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvata a auditului; stabilirea corespunzatoare a naturii, duratei si intinderii lucrarilor; identificarea si evaluarea performantelor procedurilor de audit. Unele riscuri de nedetectare vor fi intotdeauna prezente chiar daca un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzactii, datorita faptului ca, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degraba persuasive decat conclusive. Evaluarea riscurilor in auditul financiar este o activitate complexa si nu exista inca un consens in ce priveste modul in care ar trebui abordata problema. Practicienii utilizeaza, preponderent, modelul oferit de standardele internationale, desi acesta este adesea criticat in literatura, principalele argumente impotriva lui fiind modul simplist in care trateaza problema si incapacitatea de a raspunde tuturor cerintelor auditorilor. Pe de alta parte, modelele probabilistice sunt adesea, mult prea complexe si necesita cunostinte destul de ample din alte domenii precum matematica, statistica etc. Cu toate acestea ele au cunoscut o larga dezvoltare in ultimii ani, in special in literatura. O rezolvare pentru aceasta problema este dezvoltarea de software care, pe baza modelelor teoretice, probabilistice, sa puna la dispozitia practicienilor solutii usor de utilizat si care sa ofere o evaluare corecta a riscurilor in auditul financiar si nu numai. Aceasta ar conduce la depasirea subiectivitatii care caracterizeaza in prezent multe misiuni de audit si ar elibera intr-o anumita masura auditorul de sarcina estimarii riscului doar pe baza experientei si cunostintelor sale. Asadar, interpretarea si reprezentarea riscurilor auditului prin metode probabilistice ofera o alta perspectiva a modului in care poate fi rezolvata aceasta problema, obiectiv si cu mai multa precizie si preocupa numerosi specialisti in domeniu. 3. Enumerarea riscurilor de audit privind tva-ul Riscul de audit este o functie a riscului unor denaturari semnificative in situatiile financiare si a riscului ca auditorul sa nu detecteze o astfel de denaturare ("risc de nedetectare"). Auditorul desfasoara proceduri de audit pentru a evalua riscul unor denaturari semnificative si cauta sa limiteze riscul de nedetectare prin desfasurarea unor proceduri de audit suplimentare bazate pe respectiva evaluare ( ISA 315, "Intelegerea entitatii si a mediului acesteia si evaluarea riscurilor unor denaturari semnificative" si ISA 330, "Procedurile auditorului ca raspuns la riscurile evaluate"). Procesul de audit presupune exercitarea rationamentului profesional in pregatirea abordarii de audit, prin concentrarea atentiei asupra a ceea ce nu ar putea iesi bine (mai exact, care sunt posibilele denaturari care pot aparea) la nivelul asertiunilor ( ISA 500, "Probe de audit"), si in desfasurarea procedurilor de audit ca raspuns la riscurile evaluate, in scopul obtinerii de probe de audit suficiente si adecvate. Riscurile aferente obiectului de activitate apar datorita concurentei care exista pe piata. In cazul auditarii tva-ului in cadrul societatii vom intalni urmatoarele riscuri : riscuri generale specifice societatii; - riscuri legate de natura operatiunilor tratate; - riscului legislativ (fiscal); riscurilor aferente modului de organizare; - altor tipuri de riscuri. a) Riscuri generale specifice societatii Fiecare societate, in functie de sectorul in care isi desfasoara activitatea, de structuri, talie si organizare, are unele caracteristici care pot face mai mult sau mai putin probabila concretizarea riscurilor potentiale. Auditorul trebuie sa cunoasca caracteristicile proprii ale societatii pentru a efectua un control corect. Factori generali sunt cei care actioneaza in interdependenta cu domeniul de activitate a entitatii, precum: reglementari speciale si cu caracter complex; probleme cu grad ridicat de complexitate in procesele productive - ciclu de productie indelungat, grad ridicat de periculozitate, conditii grele de munca etc. ; conjunctura favorabila sau in declin, sezonalitate etc. Factori specifici entitatii, dependenti de: Situatia economica si financiara, precum: factori comerciali, intre care, in cazul clientelei straine - riscul de schimb, riscul de creante nerecuperabile etc.; factori tehnici, intre care suprastocajul- riscul uzurii morale a produselor; factori contabili, intre care intarzierea evidentelor financiare, intarzierea decontarilor cu furnizorii sau/si clientii, dezordini in deconturi etc.; factori financiari, intre care lipsa de lichiditati - riscul incetarii de plati; factori juridici, intre care litigii in curs - riscul de provizionare suficienta. Organizarea generala a entitatii, precum: absenta manualelor de proceduri in sistemul de control intern; rotatia personalului la diferite locuri de munca- absenta sau cu frecventa prea mare etc." Comportament managerial neadecvat, precum: valorificarea defectuoasa sau absenta a constatarilor si masurilor stabilite de controlul intern; subevaluarea activitatii contabile si financiare; intarzierea in realizarea deciziilor financiare; examinarea superficiala a situatiilor financiare etc. In cazul in care se retin criteriile corectitudinii, regularitatii si sinceritatii elaborarii situatiilor financiare ale exercitiului poate fi constatata prezenta urmatoarelor riscuri: - intarzieri in inchiderea bilantului si a celorlalte documente de inchidere a exercitiului; - evaluarea incorecta a unor active de importanta semnificativa; - erori in inventarierea activelor si pasivelor intreprinderii; - inregistrari contabile gresite; Aceste riscuri sunt calificate ca apartinand intreprinderii, structurilor sale manageriale si operationale, dar pe langa acestea, misiunea auditorului este influentata de rationamentul sau profesional in aprecierea informatiilor financiare si documentatiei pe care o cerceteaza, a sinceritatii, corectitudinii si regularitatii activitatii financiar-contabile. Este riscul de audit pe care auditorul trebuie sa-l evalueze si sa-l minizeze. b) Riscuri legate de natura operatiunilor tratate Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele prezentate prin contabilitate pot fi impartite in trei categorii, fiecare fiind purtatoare de riscuri particulare: - date repetitive - care rezulta din activitatea obisnuita a agentului economic (ex. stabilirea incorecta a valorii taxei pe valoarea adaugata dintr-o factura). - date punctuale- sunt acele date complementare celor repetitive si pot aparea la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate: ex. intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata. Aceste date pot purta riscuri semnificative daca erorile nu se descopera la timp. Erorile aparute in cadrul datelor repetitive si punctuale pot avea influente semnificative asupra conturilor anuale. c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor. Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie sa permita prevenirea erorilor sau sa detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija. Riscurile pot fi limitate mai usor in cazul datelor repetitive atunci cand conceperea sistemelor este fiabila; de exemplu, posibilitatea de descoperire a unor stocuri alterate este mult mai usoara daca sistemul adoptat prevede ca orice iesire din stoc trebuie sa faca obiectul unui document si ca toate aceste documente trebuie sa faca obiectul unei facturari (pentru marfuri). Deseori insa, chiar daca sistemul conceput este fiabil, el poate prezenta defectiuni in functionare daca controalele interne prevazute nu se efectueaza. d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului alegerea de catre auditor a procedurilor, a intinderii si a datei interventiilor antreneaza in mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult. Este unanim recunoscut faptul ca nu este posibil, mai ales din motive de costuri si de eficacitate, sa se obtina o asigurare absoluta ca in situatiile financiare nu sunt erori, oricare ar fi sistemul adoptat de intreprindere si oricare ar fi tehnicile de control adoptate de auditor.
Riscul de audit consta in faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindu-le, formuleaza o opinie eronata. Ele trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limiteze astfel riscul de audit la un nivel minim acceptabil. In concluzie, auditorii trebuie sa aiba o buna cunoastere a factorilor de risc potentiali si sa caute in fiecare intreprindere controlata riscurile posibile care decurg din particularitatile sale si din specificul organizarii acesteia, sisternele adoptate si operatiile tratate. Cunoasterea factorilor de risc va permite auditorului sa acorde atentia cuvenita de-a lungul misiunii sale, erorilor posibile care pot avea o incidenta asupra situatiilor financiare; aceasta cunoastere este insa foarte importanta in momentul planificarii unor lucrari de audit cu o cat mai mare eficacitate prin orientarea catre zonele unde riscurile de erori sunt cele mai probabile. Prin intetegerea importantei riscurilor, opinia auditorului asupra situatiilor financiare va fi mai bine intemeiata, iar aceasta va fi in masura sa dea avize si sfaturi mai utile intreprinderii pentru a ameliora fiabilitatea organizarii contabile si informatiei financiare furnizate. Identificarea riscului privind taxa pe valoarea adaugata Datorita faptului ca firma S.C. II SA are numeroase tipuri de activitati pe care le desfasoara riscul ca anumite denaturari semnificative sa apara este destul de probabil. Pe fiecare domeniu de activitate se deruleaza importante tranzactii economice care maresc paleta de riscuri privind taxa pe valoarea adaugata. Un rol important revine aici compartimentelor financiar-contabile in inregistrarea cat mai exacta a documentelor financiar-contabile. Compartimentul financiar-contabil dispune de un programul informatic care permite afisarea cumulativa a tuturor operatiunilor economice, precum si reflectarea sumei totale a taxei pe valoarea adaugata pe toate componentele ei. La nivel de societate riscurile privind taxa pe valoarea adaugata se clasifica astfel: neinregistrarea in evidenta contabila a sumei corecte a taxei deductibile/colectate; - omisiunea de a inregistra operatiuni economice; - necunoasterea unor modificari legislative; - neintelegerea principiilor care reglementeaza taxa pe valoarea adaugata; riscul de calcul gresit al bazei de impozitare; riscul aparitiei de greseli in completarea documentelor din punct devedere fiscal; riscul fiscal ca urmare a volumului legislatiei fiscale, a particularitatilor sistemului fiscal, de control si contabil existent la nivel de entitate; riscul de evaziune fiscala rezultata ca urmare a nerespectarii legislatiei fiscale; riscul completarii gresite a Decontului de TVA, respectiv nedepunerea declaratiei privind taxa pe valoare adaugata; omiterea declararii in declaratia 390 a achizitiilor de bunuri si servicii sau a prestarilor de servicii. Factori de risc asociati riscurilor identificate : - verificari ineficiente privind corectitudinea intocmirii documentelor contabile aferente taxei pa valoare adaugata; - in cadrul societatii nu exista un program legislativ care sa fie actualizat cu normele in vigoare pentru a stabili caracterul de deductibilitate al operatiunilor in scopul minimizarii fluxurilor de numerar negative, managerii se implica permanent; - baza de aplicare a TVA nu e controlata corect . Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta, din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. Riscul de audit se divide in 3 componente: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de nedescoperire (nedetectare). a) Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: - experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii; presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate); natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei, echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate); factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile; situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari; vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari; inregistrarea unor operatiunii neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului. b) Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand: - sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale. c) Riscul de nedescoperire consta in faptul ca, controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit. Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit; cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. Daca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea: - sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare; - sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea controalelor proprii. Raportarea fraudelor si erorilor
Auditorul trebuie sa comunice constatarile sale conducerii cat mai curand posibil, in cazul in care: auditorul suspecteaza ca poate exista o frauda, chiar daca efectul potential asupra situatiilor financiare ar fi nesemnificativ; sau a fost descoperita existenta unor fraude sau erori semnificative. La stabilirea reprezentantului entitatii caruia sa i se raporteze aparitia unor posibile sau efective fraude sau erori semnificative auditorul va lua in considerare toate circumstantele. in ceea ce priveste fraudele, auditorul va proceda la evaluarea probabilitatii implicarii conducerii superioare. in cele mai multe cazuri in care sunt implicate fraude, este de preferat raportarea faptelor la un nivel - din cadrul structurii organizatorice a entitatii - superior celui aferent persoanelor care au ca subalterni persoanele considerate a fi implicate. in situatia in care exista dubii asupra persoanelor care au raspunderea finala in ceea ce priveste conducerea entitatii in ansamblul sau, auditorul in mod normal, va apela la consultanta juridica pentru a determina procedurile care trebuie urmate.
In cazul in care auditorul concluzioneaza ca frauda sau eroarea are un efect semnificativ asupra situatiilor financiare si ca nu a fost reflectata corespunzator sau corectata in situatiile financiare, auditorul trebuie sa-si exprime o opinie cu rezerve sau contrara. In situatia in care auditorul este impiedicat de entitate sa obtina probe de audit corespunzatoare suficiente pentru a evalua daca au aparut sau este probabil sa apara fraude sau erori care sa influenteze semnificativ situatiile financiare, auditorul trebuie sa-si exprime o opinie cu rezerve, sau sa declare imposibilitatea exprimarii unei opinii datorita limitarii ariei de aplicabilitate a auditului.
In mod normal, obligatia auditorului de a pastra confidentialitatea il impiedica sa raporteze fraudele sau erorile unor terti. Totusi, in anumite circumstante, prin statut, lege sau hotarare judecatoreasca se poate decide renuntarea la confidentialitate (de exemplu, in unele tari auditorul trebuie sa raporteze autoritarilor de supraveghere fraudele sau erorile inregistrate la institutiile financiare). in astfel de circumstante, auditorul poate apela la consultanta juridica, luandu-se in considerare responsabilitatea auditorului fata de interesul public.
Auditorul poate considera ca este necesara retragerea din angajament in cazul in care entitatea nu intreprinde actiunile de remediere referitoare la fraude, pe care auditorul le considera necesare in respectivele circumstante. 3. Probele de audit privind tva-ul 4. Raportul de audit Produsul final al misiunii de audit este reprezentat de raportul si opiniade audit. Raportul de audit are un triplu rol: - instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice; - instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate; - instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate. Raportul auditorului trebuie sa fie scris. Conform standardelor internationale de audit, raportul de audit trebuie sa contina, obligatoriu,urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, alte responsabilitati de raportare, semnatura, adresa, si data raportului de audit. Pentru a exprima opinia sa privind conturile anuale, auditorul trebuie sa examineze si sa aprecieze concluziile trase din elementele probante colectate. Concluzia globala care rezulta din aceasta examinare si din aceasta apreciere, necesita asigurarea ca: conturile anuale au fost elaborate conform unor metode contabile acceptabile si aplicate in mod permanent; conturile anuale sunt conforme dispozitiilor regulamentare si a celor legale; imaginea data de ansamblul conturilor anuale corespunde cu cunoasterea generala a intreprinderii pe care o auditeaza; toate punctele semnificative care contribuie la o buna prezentare a conturilor anuale au fost corect mentionate. Opinia stabilita de auditor trebuie clar exprimata in cadrul raportului de audit si ea poate fi de mai multe tipuri: a) opinie fara rezerve; b) opinie cu rezerva(e); c) opinie defavorabila; d) imposibilitatea de a exprima o opinie. Un auditor financiar mai poate exprima si o opinie cu evidentierea unui aspect in situatia in care nu doreste sa formuleze o opinie fara rezerve si nici o opinie cu rezerve. Formularea acestui tip de opinie este asemanatoare celei fara rezerve, continand in plus fata de aceasta formula "cu evidentierea faptului ca . ". Solutia cea mai buna care poate fi aleasa de un auditor in exprimarea unei opinii este de a respecta o anumita modalitate de formulare a acesteia, urmand tiparele in vigoare. a) O opinie fara rezerve este exprimata atunci cand auditorul a obtinut convingerea respectarii tuturor punctelor semnificative mentionate in "Nota de sinteza". O opinie fara rezerva semnifica implicit ca toate modificarile intervenite in principiile contabile sau in modul lor de aplicare, precum si incidenta acestor modificari au fost convenabil determinate si inscrise in bilantul contabil. Opinia fara rezerve se poate formula astfel: " situatiile financiare anuale dau o imagine fidela . ." " situatiile financiare anuale in toate aspectele lor semnificative prezinta o imagine fidela . ." Daca auditorul are de facut unele observatii sau recomandari, care sunt utile celor ce vor utiliza raportul, acestea se inscriu intr-un paragraf separat sau intr-o anexa la raport, precizandu-se faptul ca acestea nu reprezinta o rezerva. b) O opinie cu rezerva(e) este admisa atunci cand auditorul conchide ca nu este in masura sa exprime o opinie fara rezerve, dar ca incidenta dezacordului cu conducatorii intreprinderii in ceea ce priveste conturile anuale, a incertitudinii sau a limitarii intinderii lucrarilor sale este de asemenea natura ca nu cere exprimarea unei opinii defavorabile sau nu antreneaza imposibilitatea exprimarii opiniei. c) O opinie defavorabila ( contrara ) trebuie exprimata atunci cand efectul unui dezacord este atat de semnificativ si de profund pentru situatiile financiare, incat auditorul concluzioneaza ca nu este oportuna o opinie cu rezerve determinate de prezentarea incompleta sau inselatoare a situatiilor financiare. d) O imposibilitate de exprimare a opiniei trebuie sa fie exprimata atunci cand efectul posibil al limitarii ariei de aplicabilitate este atat de semnificativ si cuprinzator, incat auditorul nu a putut sa obtina suficiente probe de audit corespunzatoare si, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situatiilor financiare. Raportul de audit privind taxa pe valoarea adaugata S-a efectuat auditarea Decontului de taxa pe valoarea adaugata al societatii S.C. II S.A. la data data de 31 decembrie 2010, in conformitate cu prevederile OMFP nr.1752/2005 privind Rgelementarile Contabile conforme cu Directiva a IV-a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate - IAS si Standardele internationale de audit ISA, in vederea consultarii acestuia de catre actionari, art.148 din Legea 441/2006 de modificare si completare a Legii 31/1990. Responsabilitatile managementului : Managementul este responsabil pentru realizarea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu standardele de raportare financiara aplicabile, iar aceasta responsabilitate include : - desin-ul, implementarea si mentinerea sistemului de control intern relevant pentru realizarea si prezentarea corecta a situatiilor financiare care sa nu prezinte erori semnificative, indiferent daca acestea au rezultat ca urmare a fraudei sau a erorilor; - selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; - realizarea unor estimari contabile rezonabile. Responsabilitatea noastra este de a prezenta o opinie proprie asupra sectiunii auditate in baza verificarilor si a procedurilor proprii de audit. Auditul nostru a fost desfasurat in concordanta cu prevederile Legii 133/05.04.2002 de aprobare a OUG nr.75/1999, Normele minimale de audit si Standardele de audit elaborate de Comitetul Camerei Auditorilor din Romania asimilate la Standardele Internationale si la Codul Etic IFAC. Aceste standarde cer planificarea si efectuarea auditului pentru a obtine o asigurare rezonabila asupra situatiilor financiare, pentru a constata daca acestea nu contin declaratii eronate semnificativ. Mentionam ca acest audit a inclus examinarea prin sondaj si testarea probelor de audit selectate dupa marimea sumelor sau importanta informatiilor din situatiile financiare raportate la 31.12010, de asemenea a inclus evaluarea principiilor contabile folosite si estimarile facute de conducere precum si evaluarea prezentarii generale. Procedurile de audit au fost selectate in vederea evaluarii riscurilor printr-un rationament profesional adaptat entitatii auditate. Auditul nostru a constat in exprimarea unei opinii privind gradul in care aceasta prezinta o imagine fidela sub toate aspectele semnificative a pozitiei financiare, performantei si evolutie pozitiei financiare a intreprinderii auditate in conformitate cu standardele corespunzatoare de audit si contabilitate. Cu privire la valoarea sumei taxei deductibile din Jurnalul de cumparari cat si a celei colectate din Jurnalul de vanzari, situatia taxei din facturile de vanzari si cumparari, din documentele vamale avand in vedere prevederile legale din Codul fiscal si normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal. Consideram ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei noastre. In opinia noastra, Decontul de TVA prezinta o imagine fidela (sau "prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative") a societatii la 31 decembrie 2010 si sumele taxei pe valoarea adaugata din Jurnalul de cumparari si din Jurnalul de vanzari pentru anul 2010 sunt in conformitate cu prevederile legale. S.C. CONS AUDIT LG Concluzii Evolutia, dinamica neintrerupta a mediului economic, dezvoltarea pietelor si a progreselor rapide ale noilor tehnologii au transformat natura gestiunii financiare; ele au obligat managementul societatilor comerciale sa ia in considerare riscurile intr-o masura diferita fata de optica anilor precedenti. In acest context, lucrarile de certificare a situatiilor financiare, activitatea de audit statutar in ansamblul ei a evaluat cu scopul de a se adapta noilor cerinte ale intreprinderilor si ale actionarilor acestora. Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), Standardele Internationale de Audit (ISA), Standardele de Audit Intern (HA) au devenit instrumente permanente de lucru. De asemenea, au devenit operationale noile tehnologii contabile de elaborare si prezentare a situatiilor financiare de inchidere a exercitiului, inclusiv cele de auditare a acestora, in acord cu cerintele noilor acte legislative - Legea societatilor comerciale si Legea contabilitatii, in concordanta cu normele de drept cuprinse in acquis-ul comunitar. Se extinde din ce in ce mai mult intelegerea viziunii noi, de crestere a semnificatiei activitatii desfasurate de intreprindere in interesul actionarilor, a investitorilor in general, de intelegere a riscurilor si monitorizarii acestora. Totodata, perimetrul de actiune al contabilitatii si al auditului nu se mai limiteaza la verificarea reflectarii contabile, la analiza si controlul activitatii economice si financiare, ci sunt luate in considerare aspectele operationale si de perspectiva ale intreprinderii. De asemenea, a crescut numarul intreprinderilor care au adoptat viziunea contabilitatii pe procese, in scopul cresterii eficacitatii, al suprimarii sau micsorarii importantei activitatilor lipsite de valoarea adaugata, in numeroase entitati se produce o crestere a interesului pentru activitatile strategice, insotite de reorganizarea proceselor operationale, care folosesc din plin accesul si utilitatile sistemelor informationale si ale noilor tehnologii, ca vectori ai schimbarii. Obiectivele acestei evolutii sunt numeroase. Cele considerate a fi mai importante pentru cresterea calitatii, cantitatii si circulatiei informatiilor in mediile de interes ale utilizatorilor situatiilor financiare ale entitatilor economice se refera la : sectorul aplicarii noilor standarde internationale de contabilitate IFRS in concordanta cu modificarile aduse Legii societatilor comerciale si cu aquis-ul comunitar; sectorul auditului financiar care trebuie sa functioneze in conformitate cu prevederile Directivei a VIII-a Uniunii Europene, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L157/87 din 09.06.2006, cu privire la auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate,precum si in conformitate cu Standardele Internationale de Audit ISA; evolutia metodologiilor de audit si examinare a situatiilor financiare anuale, care trebuie sa puna un accent din ce in ce mai mare pe intelegerea activitatilor desfasurate de intreprindere si a riscurilor pe care le comporta aceasta activitate. Largirea perimetrului de actiune al auditorului, dincolo de aspectele contabile pe care este obligat sa nu le neglijeze, ii cere sa tina seama, din ce in ce mai mult, de aspectele operationale si strategice ale intreprinderii; cerintele unei mai mari omogenitati a comportamentului profesional in situatii care prezinta caracteristici comune si ale promovarii unei mai bune aprecieri a responsabilitatilor si angajamentelor asumate; largirea posibilitatilor utilizatorilor de lucrari din domeniile expertizei contabile si auditului financiar de a intelege mai complet principiile fundamentale pe care se bazeaza misiunile profesionistilor din aceste sectoare. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat catre bugetul de stat care se colecteaza in fiecare stagiu al circuitului economic. Tranzactiile economice realizate de catre fiecare entitate economica determina suma taxei pe valoarea adaugata datorata/recuperata de la bugetul de stat. Veniturile colectate din taxa pe valoarea adaugata reprezinta un procent semnificativ in cadrul Produsului Intern Brut la nivel national; Avand in vedere ponderea ridicata a taxei pe valoarea adaugata in veniturile bugetului general consolidat de stat este necesar ca prevederile legale privind aplicarea si colectarea acestui impozit sa fie simple si clare, astfel incat sa nu permita interpretari din partea persoanelor impozabile in sensul diminuarii obligatiilor de plata catre bugetul de stat. Faptul ca Romania a devenit Stat Membru in cadrul Uniunii Europene prevederile legale in materie de taxa pe valoarea adaugata trebuie armonizate cu prevederile Directivei 112/2006/CEE si cu legislatia in materie din alte State Membre ale Uniunii Europene si cu cazurile-lege solutionate de catre Curtea Europeana de Justitie. De asemeni, taxa pe valoarea adaugata prezinta un randament fiscal crescut (ca si suma colectata) fata de impozitele directe (impozitul pe veniturile din salarii). Taxa pe valoarea adaugata are caracteristica de a nu fi o suma "exacta" de plata catre bugetul de stat, in schimb, in cazul impozitului pe veniturile din salarii se stabileste cu exactitate suma datorata cu titlu de impozit; Taxa pe valoarea adaugata se colecteaza in mod diferentiat in fiecare ciclu al circuitului economic si principalul suportator este consumatorul final; Pentru a stabili caracterul impozabil al unei tranzactii economice din perspectiva taxei pe valoarea adaugata este necesar a fi indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: prestarea de servicii/ livrarea de bunuri sa fie efectuate cu plata; locul livrarii de bunuri/ prestarii de servicii sa fie in Romania; prestarea de servicii/ livrarea de bunuri sa fie efectuata de o persoana impozabila; prestarea de servicii/ livrarea de bunuri sa rezulte dintr-o activitate economica; Riscul de audit privind taxa pe valoarea adaugata poate aparea dintr-o inregistrare incorecta/ omisiune a operatiunilor economice desfasurate evidentiate in urmatoarele documente justificative: factura, autofactura, jurnalul de cumparari, jurnalul de vanzari, decontul de T.V.A., registrul non-transferurilor, declaratia recapitulativa 390 privind achizitiile si livrarile de bunuri si servicii intracomunitare. Elaborarea opiniei cu privire la faptul daca situatiile financiare ofera o imagine fidela sau prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu cadrul de raportare financiara aplicabil, implica sa se evalueze daca elaborarea si prezentarea situatiilor financiare s-a realizat in conformitate cu cerintele specifice cadrului de raportare financiara aplicabil pentru anumite clase de tranzactii, solduri ale conturilor si informatii publicate. Auditorul independent selecteaza documentele justificative necesare pentru a emite o opinie cu privire la situatiile financiare ale entitatii respective. Raportul auditorului e necesar sa contina o expresie clara a opiniei cu privire la situatiile financiare ale entitatii economice respective. Bibliografie Arens, A., Loebbecke, J., Audit. O abordare integrata, Editura Arc, Chisinau, 2006 Emil Horomnea, Audit financiar.Concepte.Standarde.Norme, Editura Alfa, 2010 Turlea Eugeniu, Morariu Ana - Audit financiar contabil , Ed.Economica, 2008 Virginia Greceanu Cocos , Ghid simplificat si actualizat pentru aplicarea TVA, Ed.Prouniversitaria, 2009 Violeta Tatatu, Audit financiar, Editura Cavallioti, Bucuresti, 2008 Directiva 2008/8/CE a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor (primele masuri) 7) *** - Ghidul privind taxa pe valoarea adaugata 8) *** - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999 republicata, privind activitatea de audit financiar 10) *** - Ordinul nr. 880/2002 al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, publicat in Monitorul Oficial nr. 595/200 11)*** - Legea nr. 12/2003 privind modificarea si completarea O.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, publicata in Monitorul Oficial nr. 38/2003; 12) *** - Standardele Internationale de Audit, www.cafr.ro 13) *** - Audit financiar 2009. Standarde.Codul privind conduita etica siprofesionala, Ed. Irecson,Bucuresti, 2009 14) *** - www.mfinante.ro 15) *** - www.infotva.ro ANEXA 1: Scrisoare de angajament S.C. CONS AUDIT LG Scrisoarea de angajament 30 noiembrie 2010 Consiliului de Adiministratie al societatii II S.A. Ati solicitat ca S.C. CONS AUDIT LG sa auditeze Decontul de TVA al societatii S.C. II S.A. la 31 decembrie 2010, precum si Jurnalul de vanzari/cumparari aferente respectivului exercitiu financiar. Suntem incantati sa confirmam prin prezenta scrisoare ca acceptam si suntem de acord cu acest angajament. Activitatea de audit desfasurata de noi va avea ca obiectiv formularea unei opinii asupra situatiilor financiare. Activitatea de audit se va desfasura in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste Standarde impun planificarea si desfasurarea activitatii de audit cu scopul de a se obtine o asigurare rezonabila asupra faptului ca situatiile financiare nu contin erori semnificative. O activitate de audit include examinarea, prin sondaj, a probelor care stau la baza valorilor si prezentarilor din situatiile financiare. O activitate de audit include, de asemenea, analizarea principiilor contabile utilizate si a estimarilor semnificative efectuate de conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare. Procedurile de audit efectuate in legatura cu obiective specifice de control implica limitari inerente deoarece se efectueaza pe esantioane statistice si, in consecinta, pot exista erori sau nereguli care sa nu fie detectate. In afara raportului intocmit de noi asupra situatiilor financiare, preconizam ca vom fi in masura sa va furnizam o scrisoare distincta, care sa faca referire la orice carente semnificative ale sistemelor contabile si de control intern, descoperite in timpul activitatii noastre. Va reamintim ca responsabilitatea intocmirii situatiilor financiare, inclusiv corecta prezentare a informatiilor, revine conducerii societatii. Aceasta include mentinerea de inregistrari contabile si controale interne corespunzatoare, selectia si aplicarea politicilor contabile, precum si raspunderea patrimoniala. Ca parte a procesului de audit, solicitam din partea conducerii o confirmare scrisa cu privire la declaratiile si afirmatiile conducerii in legatura cu activitatea de audit facute noua pe parcursul desfasurarii auditului. Asteptam cu placere sa cooperam cu personalul dumneavoastra si speram ca ei sa ne puna la dispozitie toate inregistrarile, documentele si alte informatii solicitate de noi, necesare in procesul de audit. Onorariul nostru, care va fi facturat pe masura ce activitatea progreseaza, se bazeaza pe timpul efectiv necesar personalului nostru alocat pentru auditul societatii dumneavoastra pentru indeplinirea obiectivelor de audit, plus cheltuielile care se deconteaza. Ratele de facturare individuale ale personalului nostru difera in functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile persoanelor respective. Prezentul contract va ramane in vigoare si in anii viitori, cu exceptia situatiei in care este terminat, amendat sau inlocuit. Va rugam sa semnati si sa inapoiati copia anexata a acestei scrisori, pentru a confirma ca este in conformitate cu ceea ce doriti dumneavoastra in legatura cu aranjamentele privind auditul situatiilor financiare. Cu stima, Anexa 2 Declaratia de independenta S.C.
CONS AUDIT LG Nume si prenume: Crina Voicu Misiunea de audit: Auditul taxei pe valoarea adaugata Data: 16.01.2011
Auditor intern, Director, Crina Voicu Ciocodeica Ionut Anexa 3 Desfasurarea misiunii de audit S.C.
CONS AUDIT LG Desfasurarea misiunii de audit Referitor: Misiunea de audit intern Auditul taxei pe valoarea adaugata Stimate: domnule Ion Marinescu In conformitate cu Planul de audit pe anul 2011, urmeaza ca in perioada 04.01.2011 - 31.05.2011 sa efectuam o misiune de audit intern avand ca tema: Auditul taxei pe valoarea adaugata. Scopul misiunii de audit intern este acela de a furniza o asigurare independenta conducerii in ceea ce priveste functionalitatea sistemului de control intern atasat activitatii auditate si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia. Perioada supusa evaluarii este 01.01.2010 - 31.12010 Va rugam, de asemenea, sa desemnati o persoana de contact pentru a ne ajuta in timpul derularii misiunii de audit intern, urmand a stabili de comun acord data sedintei de deschidere, avand pe ordinea de zi urmatoarele: - prezentarea auditorilor; - prezentarea si discutarea obiectivelor misiunii de audit intern; - discutarea programului interventiei la fata locului; - stabilirea persoanelor de legatura in cadrul compartimentelor auditate; - alte aspecte organizatorice necesare desfasurarii misiunii. Pentru o mai buna documentare a echipei de audit intern referitoare la activitatea directiei, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie necesara: . cadrul legal si de reglementare aplicabil domeniului financiar-contabil; . organigrama Compartimentului Financiar-Contabil; . regulamentul de organizare si functionare; . fisele posturilor; . procedurile scrise care descriu activitatile ce se desfasoara in cadrul compartimentului; rapoartele de audit intern anterioare; alte rapoarte, note, dosare anterioare care se refera la aceasta tema. Pentru eventualele intrebari privind aceasta actiune, va rugam sa contactati pe doamna Crina Voicu, auditor intern, coordonatorul misiunii. Cu deosebita consideratie, Director , Ciocodeica Ionut Anexa 4 Plan de misiune S.C.
CONS AUDIT LG PLAN DE MISIUNEPrezentarea clientului S.C. II S.A. denumire sediul social capital social si actionarii - inregistrare scurt istoric - organizare - consideratii privind obiectul de activitate, piata, concurenta - conducerea si persoanele propuse a fi contactate Informatii contabile bugete si conturi previzionale particularitatile sistemului contabil principii contabile Definirea misiunii natura misiunii: auditare, conturi anuale alte misiuni conexe din activitatea clientului principalele conditii pentru realizarea lucrarilor de verificare si control Sisteme si domenii semnificative determinarea pragului de semnificatie identificarea functiilor si conturi semnificative prezentarea zonelor de risc identificarea punctelor forte ale sistemului controale semnificative pe care se sprijina misiunea de audit 5. Orientarea programului de lucru aprecierea auditului intern confirmari de obtinut (intern, externe) inventare faptice asistenta de specialitate necesara: informatica, fiscalitate, etc. documente de obtinut 6. Echipa si bugetul numarul si nivelul membrilor echipei utilizarea lucrarilor de control ale cenzorilor determinarea orelor necesare pe feluri de lucrari calculul conturilor estimate in functie de experienta membrilor echipei compararea numarului orelor necesare cu limitele stabilite de normele profesionale si justificarea diferentelor 7. Planificarea repartizarea lucrarilor pe membrii echipei datele interventiilor pe etape lista raportarilor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise (cu date limita) Anexa 5 Documentarea auditului fiscal S.C.
CONS AUDIT LG Documentarea auditului fiscal Misiunea de audit: Auditul taxei pe valoarea adaugata Intocmit: Crina Voicu Data:05.01.2010 Avizat: Ciocodeica Ionut Data: 10.01.2010
Anexa 6 Obiective de audit propuse S.C.
CONS AUDIT LG Obiective de audit propuse Misiunea de audit: Auditul taxei pe valoarea adaugata Perioada auditata : 01.01.2010 - 31.12010 Intocmit: Crina Voicu Data: 002010 Avizat: Ciocodeica Ionut Data: 10.02010
NOTA:Lista centralizatoare a obiectelor auditabile reprezinta primul document care se elaboreaza in cadrul procedurii Foaie de lucru Jurnalul de vanzari
Foaie de lucru Jurnal cumparari
Foaie de lucru Clienti - verificarea facturilor neincasate
|