Veniturile – test grila

Veniturile – test grila

Daca intreprinzatorul este proprietarul tuturor factorilor de productie isi va

insusi:

numai salariu;

numai renta;

numai profitul;

intregul venit;

numai dobanda.

La o societate comerciala, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul productiei la care profitul este nul 50 bucati. Daca pretul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total mediu si profitul total sunt:

1250; 25; 0;      

3000; 60; 0;

2000; 40; 0;      

2000; 80; 0;

4000; 80; 0.

Atunci cand o persoana intra in concediu, suma de bani pe care aceasta oprimeste se include in :

salariul nominal;

salariul social;

salariul colectiv;

salariul real;

castig salarial

Salariul real poate creste atunci cand:

salariul nominal scade cu 50%, iar preturile bunurilor de consum scad cu 30%;

salariul nominal creste cu 30%, iar preturile bunurilor de consum cresc de 2 ori;

salariul nominal creste de 2 ori, iar preturile bunurilor de consum raman constante;

salariul nominal ramane constant, iar preturile bunurilor de consum cresc cu 30%;

modificarea salariului nominal este egala cu modificarea preturilor bunurilor de consum.

Banca « X » acorda un credit de 10 milioane cu o rata a dobanzii de 10% pe o perioada de 5 ani. Rambursarea creditului se efectueaza in rate egale. Suma incasata de banca dupa 3 ani ca urmare a creditului acordat este de:

3 milioane u.m.;

2,8 milioane u.m.;

8,4 milioane u.m.;

6 milioane u.m.;

8 milioane u.m.

Cheltuielile de functionare ale unei banci sunt egale cu 18 milioane si reprezinta 30% din profitul bancar. Castigul bancar reprezinta 40% din dobanda incasata. Dobanda platita de banca si profitul acesteia este de :

150 milioane u.m., respectiv 50 de milioane u.m.;

140 milioane u.m., respectiv 50 de milioane u.m.;

116 milioane u.m., respectiv 60 de milioane u.m.;

117 milioane u.m., respectiv 60 de milioane u.m.;

70 milioane u.m., respectiv 30 de milioane u.m..

Daca profitul creste cu 2 u.m., iar costul total mediu creste cu 1 u.m., care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

pretul scade cu 3 u.m.;

pretul scade cu 2 u.m.;

pretul creste cu 3 u.m.;

pretul creste cu 1 u.m.;

pretul scade cu 1 u.m.

Raportul dintre profitul unitar si profitul total al unei firme este egal cu . Profitul unitar este egal cu 10 u.m., iar pretul de vanzare este cu 15 u.m.Venitul total incasat de firma este egal cu :

11u.m.;

22,5u.m.;

12 u.m.;

15 u.m.;

12 u.m.

Atat pretul unui bun economic cat si costul sau, nu se modifica de la o perioada la alta. Daca volumul productiei creste de 2 ori, atunci profitul si rata profitului vor cunoaste urmatoarea evolutie :

profitul va scadea, iar rata profitului va fi constanta ;

profitul va ramane constant, iar rata profitului va scadea cu 50%;

profitul va creste de 2 ori, iar rata profitului va creste cu 50%;

profitul scade, iar rata profitului va creste de 2 ori;

modificarea profitului va fi egala cu modificarea ratei profitului.

Pentru salariat cea mai mare importanta o are:

salariul nominal;

salariul real;

costul de productie;

pretul de vanzare a bunurilor economice;

calitatea muncii

Intre salariul real si nivelul preturilor bunurilor de consum exista o relatie:

directa;

pozitiva;

de egalitate;

de incluziune;

inversa.

Rata reala a dobanzii este mai mare decat rata nominala a dobanzii in situatia in

care:

preturile scad;

preturile cresc;

inflatia scade;

inflatia creste;

dobanda se calculeaza conform principiului de dobanda compusa.

Salariul colectiv se acorda de catre firma:

salariatilor cu o productivitate mare;

personalului din activitatile administrative;

numai muncitorilor;

salariatilor cu probleme sociale grave;

tuturor salariatilor.

Care din urmatoarele elemente nu sunt functii ale profitului in economia de

piata:

cultiva spiritul de economie;            

incita la sporirea rationalitatii;

stimuleaza asumarea riscului;                      

stimuleaza initiativa;

stimuleaza consumul de bunuri intermediare.

Comparativ cu rata profitului la cifra de afaceri, rata profitului la costuri este:

mai mare pentru activitatile cu dotare tehnica ridicata;

intotdeauna mai mare;

mai mica pentru activitatile cu dotare tehnica ridicata;

intotdeauna mai mica;

mai mare sau mai mica in functie de abilitatea intreprinzatorului.

Intre factorii de crestere a profitului se include:

cresterea duratei de rotatie a capitalului;

reducerea duratei de rotatie a capitalului;

cresterea costurilor salariale;

cresterea consumurilor specifice;

cresterea cheltuielilor cu dobanzile la creditele primite.

Cand profitul si costul cresc cu o suma data x, incasarile:

cresc cu x;

cresc cu x/2;

cresc cu 2x;

nu se modifica;

se reduc.

Rata profitului, calculata la cost, este de 20%. Cand costul total mediu se

reduce cu 10%, iar pretul ramane neschimbat, rata profitului calculata la cost

devine:

10%;

20%;

26,66%;

33,33%;

50%.

Salariul reprezinta:

un important venit derivat;

recompensa platita factorului munca;

un venit doar pentru lucratorii din activitatile publice;

un venit care se afla in relatie de sens invers cu productivitatea factorilor

de productie;

un venit egal pentru toti angajatii unei institutii.

Profitul brut al bancii reflecta diferenta intre:

dobanda compusa incasata de banca si dobanda simpla platita de banca;

disponibilitatile bancii pentru creditare si rezervele minime obligatorii;

castigul brut al bancii si cheltuielile ei de functionare;

dobanda incasata de banca si cheltuielile sale de functionare;

dobanda incasata de banca si dobanda platita de aceasta.

Masa profitului este influentata pozitiv de urmatorii factori:

cresterea duratei de rotatie a capitalului;

diminuarea vitezei de rotatie a banilor;

cresterea numarului de rotatii ale capitalului;

sporirea salariului nominal;

cresterea costului unitar al bunurilor.

In conditiile in care productivitatea muncii devanseaza dinamica salariului mediu intr-o firma, iar preturile nu se schimba, atunci:

rata profitului nu se schimba, indiferent de modul in care ea se determina;

rata profitului calculata in functie de cost se va mari;

cheltuielile salariale unitare se diminueaza;

profitul unitar se reduce;

procentul salariilor in costuri nu se schimba.

Atunci cand are loc reducerea duratei de rotatie a capitalului, masa profitului:

scade mai putin decat masa monetara;

scade;

creste;

creste mai rapid decat masa monetara;

ramane constanta.

Atunci cand salariul nominal creste mai mult decat creste salariul real, preturile bunurilor de consum:

scad;

cresc in acelasi ritm cu salariul real;

nu se modifica;

scad in acelasi ritm cu salariul real;

cresc mai putin decat salariul nominal.

Atunci cand preturile bunurilor de consum cresc mai putin decat creste

salariul real, salariul nominal:

creste mai mult decat salariul real;

creste mai putin decat salariul real;

scade;

nu se modifica;

creste mai putin decat preturile bunurilor de consum.

Pentru aprecierea justetei diferentierii salariilor trebuie sa se tina seama de:

necesitatea prelungirii perioadei de munca a lucratorilor;

contributia lucratorilor la activitatea economica;

nevoia de egalizare a salariilor;

tipul de progres tehnic dominant;

faptul ca salariul trebuie corelat neaparat cu varsta celui care lucreaza.

Analiza: Aplicatia unui model de selectie de proiecte Analiza: Exemple de grile - TQM an III

Salariul real in raport cu castigul real este:

intotdeauna crescator, datorita luptei sindicatelor;

intotdeauna mai mare;

intotdeauna egal;

o componenta;

de regula, privit ca intreg fata de parte.

In cadrul factorilor cu caracter indirect, care influenteaza dimensiunea si

dinamica salariului, se pot enumera:

cresterea gradului de profitabilitate a firmelor;

migratia internationala a fortei de munca;

cresterea calificarii profesionale;

sporirea productivitatii muncii;

marirea cheltuielilor cu locuinta si hrana.

Deosebirea fundamentala dintre salariu, in calitate de cost si salariu, in

calitate de venit este legata de:

raportul dintre salariul nominal si salariul real;

raportul dintre salariul colectiv si salariul social;

raportul dintre inflatie si somaj;

raportul dintre utilitatea marginala a muncii si uzura morala a capitalului

tehnic fix;

semnificatia salariului pentru cel care il plateste (producatorul) si pentru cel care il primeste (salariatul).

Salariul social, spre deosebire de salariul colectiv:

se acorda din beneficiul firmei;

se acorda de catre societate pentru a spori veniturile unor categorii de

salariati;

se atribuie in suma globala tuturor salariatilor;

se acorda numai daca intreprinderea realizeaza profit;

este mai mare.

Impartirea venitului intre participantii directi la obtinerea lui se numeste:

redistribuire;

schimb de bunuri;

diviziune a muncii;

distribuire;

politica fiscala.

Veniturile ce revin participantilor directi la activitatea economica nu se refera la:

salariu;

pensii;

dobanda bancara;

renta funciara;

profit.

Veniturile care participa la procesul de redistribuire sunt:

destinate remunerarii angajatilor din firmele de stat;

venituri deja distribuite;

numai veniturile administratiei publice;

numai veniturile formate din profit;

numai o mica parte din veniturile angajatilor din armata.

Veniturile banesti totale incasate de un salariat (salariul tarifar nominal,

sporuri, premii etc.) reprezinta:

castigul real;

castigul nominal;

salariul nominal;

salariul real;

salariul net.

Profitul reprezinta:

excedentul costurilor totale fata de incasari;

venitul factorului munca;

diferenta intre incasarile totale si cheltuielile cu materiile prime;

motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in

functiune;

venitul posesorului factorului natural.

Partea ramasa dupa ce firma plateste impozitul pe profit reprezinta:

profit brut;

profit nelegitim;

profit net;

profit de monopol;

profit obisnuit.

Marimea si gradul de profitabilitate al firmei se afla in relatie de acelasi sens cu:

nivelul costului unitar;

nivelul pretului unitar;

durata in timp a unei rotatii a capitalului;

nivelul salariului;

nivelul salariului si al rentei.

Volumul profitului si gradul de profitabilitate al firmei se afla in relatie

inversa cu:

nivelul costului unitar;

nivelul pretului unitar;

volumul produselor si serviciilor vandute;

viteza de rotatie a capitalului folosit;

eficienta activitatii economice.

Suma ce revine celui ce detine firma pentru serviciul adus in activitatea

economica reprezinta:

profit legitim sau venit meritat;

venit nemeritat;

profit nelegitim;

castig real;

castig nominal.

Conceptul de profit admis reprezinta:

profitul brut;

salariul real;

o alta denumire pentru profitul net;

eficienta totala;

rentabilitatea.

Una din afirmatiile urmatoare este adevarata:

motivatia profitului nu poate genera si abuzuri;

profitul net este mai mare decat profitul admis;

profitul este sursa de inlocuire a capitalului fix uzat si scos din functiune;

profitul releva rationalitatea activitatii economice;

diferenta dintre profitul brut si profitul net reprezinta profitul admis.

O relatie de acelasi sens exista intre:

rata profitului la cost si costul de productie;

costul unitar si profitul unitar;

durata unei rotatii a capitalului folosit si profit;

viteza de rotatie si profit;

salariul real si preturile bunurilor de consum.

Una din afirmatiile urmatoare nu este corecta:

cine obtine profit suplimentar il obtine si pe cel normal;

rata profitului calculata la cost este mai mare decat rata profitului

calculata la cifra de afaceri;

cand durata unei rotatii a capitalului creste, viteza de rotatie creste;

cand costul unitar scade, la un pret dat, masa profitului creste;

cand numarul de rotatii ale capitalului folosit creste, masa profitului

creste.

Una din afirmatiile urmatoare este adevarata:

cresterea pretului unitar se afla in relatie de acelasi sens cu profitul unitar;

modificarea costului unitar se afla in relatie de acelasi sens cu profitul

unitar;

atunci cand viteza de rotatie a capitalului creste, masa profitului scade;

rata profitului calculata la cost este mai mica decat rata profitului calculata

la cifra de afaceri;

cresterea numarului de rotatii ale capitalului se afla in relatie de acelasi

sens cu durata unei rotatii a capitalului folosit.

Profitul, in esenta, rasplateste:

munca depusa de salariat intr-o intreprindere;

aportul posesorului pamantului la activitatea economica;

aportul managementului guvernamental la actiuni sociale;

initiativa si acceptarea riscului din partea intreprinzatorului;

contributia posesorului de capital banesc la activitatea economica.

Proprietarul unui anumit factor de productie este avantajat atunci cand pe

piata respectivului factor:

cererea este mai mica decat oferta;

cererea creste mai incet decat creste oferta;

oferta este mai mica decat cererea;

oferta creste, iar cererea nu se modifica;

cererea scade si oferta creste.

Una din afirmatiile urmatoare este incorecta:

suma de bani pe care o primeste efectiv lucratorul se numeste salariul

nominal net;

diferentierea normala a salariilor este un factor de progres si prosperitate

generala;

pe termen lung, cresterea productivitatii muncii actioneaza in sens opus cu

tendinta generala de evolutie a salariului nominal;

atunci cand salariul nominal scade si preturile raman constante, salariul

real nu poate sa creasca;

respectarea marimii salariului minim legal intr-o societate este factor de

stabilitate sociala.

Care din afirmatiile urmatoare este incorecta?

marimea veniturilor depinde si de raportul dintre cererea si oferta pe piata

muncii;

avutia se creeaza in activitatea economica;

salariile reprezinta intregul venit care se obtine in activitatea economica;

intregul venit obtinut in activitatea economica se distribuie intre

participantii directi la producerea de bunuri economice;

veniturile ce se obtin in activitatea economica sunt supuse proceselor de

distribuire si redistribuire.

Care din afirmatiile urmatoare este corecta?

in procesul de redistribuire participa intregul venit creat;

proprietarii capitalului tehnic obtin salariu si dobanda;

oamenii nu pot sa-si procure bunuri decat din productia proprie;

distribuirea presupune impartirea venitului intre participantii directi la

producerea lui;

veniturile care se obtin in activitatea economica revin in totalitate

intreprinderilor, sub forma de profit.

Care din afirmatiile urmatoare este falsa?

salariul, profitul, dobanda si renta sunt venituri ale factorilor de productie;

din punctul de vedere al angajatului, salariul nominal este suma de bani pe

care o primeste pentru munca depusa;

pentru cumparatorul serviciului fortei de munca salariul este un venit;

salariul poate fi considerat ca o plata pentru inchirierea fortei de munca;

salariul poate fi considerat ca pret pentru cumpararea muncii.

Una din afirmatiile de mai jos este corecta:

atunci cand salariul real creste mai mult decat cresc preturile bunurilor de

consum, salariul nominal poate sa nu se modifice;

salariul real este invers proportional cu salariul nominal;

atunci cand salariul nominal scade, salariul real poate sa creasca, daca

preturile bunurilor de consum nu se modifica;

salariul real este intr-o relatie de sens opus cu preturile bunurilor de

consum;

salariul real este suma de bani pe care o primeste un salariat in mod

efectiv.

Una din urmatoarele afirmatii este falsa:

cand preturile bunurilor de consum cresc, salariul real poate sa creasca;

evolutia salariului real este intr-o relatie inversa cu evolutia nivelului

preturilor bunurilor de consum;

salariul real este direct proportional cu salariul nominal;

salariul este atat un venit, cat si un cost;

salariul nominal minim este fixat de catre patron.

Impartirea venitului obtinut intre participantii directi la crearea sa reprezinta:

redistribuirea venitului;

distribuirea venitului;

plata salariului;

serviciul unui factor de productie;

preluarea unei parti din venitul unor agenti si folosirea lui in sprijinul altor

agenti economici.

Suma de bani pe care societatea, in ansamblul ei, o acorda pentru a spori

veniturile unor categorii de salariati sau numai ale unor grupuri din cadrul

acestora ce se confrunta cu dificultati mari reprezinta:

salariul colectiv;

salariul real;

beneficiu real;

salariul social;

salariul minim.

Cantitatea de bunuri materiale si de servicii de consum ce se poate cumpara

cu ajutorul castigului nominal net la un nivel general mediu al preturilor de

consum si intr-o anumita perioada de timp reprezinta:

salariul real;

salariul colectiv;

salariul social;

castigul real;

salariul nominal.

Diferenta dintre incasarile totale si costurile totale reprezinta:

profitul brut;

rata profitului;

profitul net;

supraprofitul;

profitul admis.

Indicele salariului real se determina astfel:

a)

b)

c)

d)

e)

Rata profitului se calculeaza potrivit formulei:

Salariul real nu poate sa creasca atunci cand:

salariul nominal este constant, iar preturile bunurilor de consum scad;

salariul nominal scade mai putin decat scad preturile bunurilor de

consum;

preturile bunurilor de consum cresc mai mult decat creste salariul

nominal;

preturile nu se modifica si salariul nominal creste;

salariul nominal creste, iar preturile bunurilor de consum scad.

Profitul nu indeplineste urmatoarele functii:

motiveaza pe proprietarii de capital pentru utilizarea acestuia in activitati

cu caracter comercial;

stimuleaza initiativa economica si acceptarea riscului de catre

intreprinzator;

incita la cresterea eficientei economice;

cultiva spiritul de economie;

stimuleaza aparitia economiei subterane.

Prin raportarea masei profitului la capitalul folosit se obtine:

viteza de rotatie a capitalului;

o rata a profitului de regula negativa;

o expresie a gradului de profitabilitate a firmei;

un indicator de eficienta economica, de genul efort pe efect util;

viteza de rotatie a monedei.

Pentru ca sporirea salariului nominal sa nu genereze reducerea salariului real, este esential ca aceasta sporire sa aiba:

acoperire in cresterea preturilor bunurilor de consum;

acoperire in expresie fizica a productivitatii marginale a muncii;

loc in contextul cresterii costului marginal al muncii;

ca rezultat cresterea numarului de salariati;

ca efect o inflatie superioara cresterii productiei de bunuri economice.

Pe termen lung, marimea salariului nominal are tendinta generala de:

crestere;

scadere;

crestere mai rapida decat productivitatea muncii;

scadere in ritm alert;

ramanere la acelasi nivel.

Suma de bani pe care o primeste efectiv lucratorul salariat pentru munca

prestata, dupa retinerea impozitului pe salariu si a altor taxe legale,

reprezinta:

salariul real;

salariul nominal;

salariul nominal net;

profit net;

venitul brut.

Nu sunt factori cu caracter indirect de influentare a marimii si dinamicii

salariului:

gradul de organizare in sindicate;

capacitatea salariatilor de a dialoga cu unitatea economica;

migratia internationala a fortei de munca;

nivelul si dinamica productivitatii muncii;

miscarea grevista si revendicarile din fiecare tara.

Aprecierea potrivit careia venitul nemeritat sau profitul nelegitim “are

caracterul unui venit gratuit, rezultand din circumstante favorabile,

independente de beneficiar”, adica de posesorul factorului de productie

respectiv, apartine lui:

Paul Samuelson;

Maurice Allais;

Richard Lipsey;

Alec Chrystal;

J.M. Keynes.

Din perspectiva producatorului, salariul spre deosebire de profit este un:

venit specific;

beneficiu real;

venit impozabil;

cost;

venit legitim.

Criteriul fundamental al eficientei unitatilor economice este:

maximizarea salariului;

maximizarea costului;

minimizarea impozitului;

maximizarea profitului;

cresterea duratei unei rotatii a capitalului.

Agentul economic ce obtine profitul normal:

incaseaza neaparat si profitul suplimentar;

nu incaseaza neaparat si profitul suplimentar;

incaseaza profitul nelegitim;

incaseaza doar diferentele de venit provenit din practicarea unor  

preturi de vanzare excesiv de ridicate;

incaseaza numai castigurile suplimentare prilejuite de inflatie.

In perioada T₀-T_1, productia unui agent economic creste de 3 ori, iar numarul de lucratori cu 50%. Salariul nominal in T₀ este 100 RON. Cat va fi

salariul nominal in T₁ stiind ca sporirea acestuia reprezinta 50% din cresterea

productivitatii muncii ?:

200 RON;

125 RON;

100 RON;

150 RON;

175 RON.

In conditiile in care salariul real creste cu 50% si preturile de consum se

reduc cu 40%, salariul nominal:

creste cu 200%;

scade cu 200%;

scade cu 90%;

creste cu 90%;

scade cu 10%.

In T₀ salariul nominal al unui individ era de 150 RON, iar pretul unei

paini de 0,5 RON. In T₁, salariul nominal a crescut cu 100%, iar pretul

painii cu 300%. Salariul real in T₁ fata de T₀:

a crescut cu 50%;

a scazut cu 50%;

a ramas constant;

a crescut cu 100%;

a scazut cu 100%.

La o crestere a salariului nominal cu 50% si o reducere a preturilor de

consum cu 25%, salariul real:

a crescut cu 200%;

a scazut cu 200%;

a scazut cu 75%;

a crescut cu 90%;

a crescut cu 100%.

Salariul nominal in T₀ este de 200 RON. In perioada T₀-T₁, acesta creste

cu 50% iar preturile bunurilor de consum cresc cu 200%. Salariul real:

a crescut cu 50%;

a scazut cu 100%;

a scazut cu 150%;

a scazut cu 50%;

a crescut cu 100%.

Daca in perioada T₀-T₁ salariul nominal a scazut cu 50% iar preturile de

consum s-au dublat, salariul real:

a scazut cu 150%;

a scazut cu 50%;

a crescut cu 50%;

a scazut cu 125%;

a scazut cu 75%.

Salariul nominal net in T₀ este de 500 RON. In situatia in care, in perioada T₀-T_1, cresterea salariului reprezinta 50% din cresterea productivitatii medii a muncii, care s-a dublat, salariul nominal net in T₁ este:

550 RON;

1000 RON;

750 RON;

725 RON;

105 RON.

Atunci cand salariul real scade cu 25%, iar salariul nominal creste cu 50%

indicele preturilor de consum este:

109%;

110%;

121%;

200%;

150%.

Daca salariul real creste cu 25%, iar salariul nominal cu 20%, preturile bunurilor de consum:

scad cu 4,16%;

cresc cu 4,16%;

scad cu 4%;

cresc cu 5%;

scad cu 5%.

Daca salariul real creste cu 20%, iar rata inflatiei este 15%, salariul nominal:

scade cu 38%;

creste cu 28%;

creste cu 4,3%;

scade cu 4,3%;

creste cu 38%.

In T₀, salariul nominal era de 25.000 u.m. Cu cat trebuie marit salariul nominal pentru ca salariul real sa creasca cu 30%, in conditiile sporirii preturilor cu 40%?

cu 7,69%;

cu 80%;

cu 20.000 u.m.;

cu 20.500 u.m.;

cu 90%.

Din vanzarea productiei obtinute, o firma incaseaza 10 mld. u.m. Obtinerea productiei ocazioneaza costuri totale de 8 mld. u.m. In conditiile in care firma trebuie sa plateasca statului sub forma de impozite si taxe pe profit 25%, iar cota repartizata sub forma de dividende este de 10%, marimea dividendelor platite actionarilor va fi:

35,7 mil. u.m.;

150 mil. u.m.;

50 mil. u.m.;

17,5 mil. u.m.;

500 mil. u.m.

La un pret unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. si un cost variabil mediu de 5.000 u.m., volumul productiei la care profitul total al firmei este egal cu zero este:

300 unitati;

200 unitati;

150 unitati;

250 unitati;

100 unitati.

La o rata a profitului, calculata la costurile totale, de 10%, o cifra de afaceri

de 400 milioane u.m. a asigurat firmei un profit de:

363,63 milioane u.m;

36,36 milioane u.m.;

40 milioane u.m.;

76,63 milioane u.m.;

46,43 milioane u.m.

La o cifra de afaceri de 20 milioane u.m. si la o rata a profitului, calculata la

costurile totale, de 20%, costul total de productie este:

3,34 milioane u.m.;

23,34 milioane u.m.;

16,66 milioane u.m.;

18,43 milioane u.m.;

24,34 milioane u.m.

O firma previzioneaza pentru anul urmator costuri fixe totale de 20 milioane u.m., un cost variabil mediu de 2000 u.m. si ca pretul bunului pe care-l produce va fi de 7000 u.m.. In conditiile in care firma si-a stabilit ca obiectiv obtinerea unui profit total de 5 milioane u.m., productia care trebuie realizata este de:

6000 bucati;

4500 bucati;

5000 bucati;

7500 bucati;

10.000 bucati.

In T₀, rata profitului calculata la costurile totale a fost de 10%. In T₁, costurile totale cresc cu 20%, iar rata profitului calculata la costurile totale creste cu 5 puncte procentuale. Profitul in T₁:

creste cu 280%;

scade cu 280%;

creste cu 180%;

creste cu 80%;

ramane constanta.

In T₀, costurile totale reprezinta 80% din cifra de afaceri. In T₁, cifra de   afaceri creste cu 40%, iar profitul se dubleaza. Costurile totale in T₁:

nu se modifica;

se reduc cu 12,5%;

se reduc cu 70%;

cresc cu 25%;

cresc cu 20,5%.

Daca nivelul pretului de vanzare este de 20.000 u.m., iar rata profitului

calculata in functie de cost este de 25%, atunci nivelul costului unitar si al

profitului unitar sunt:

4.000 u.m., 16.000 u.m.;

10.000 u.m., 10.000 u.m.;

16.000 u.m., 4.000 u.m.;

8.000 u.m., 12.000 u.m.;

12.000 u.m., 8.000 u.m.

Costul de productie unitar in T₀ reprezinta 80% din pret, iar in T₁ reprezinta 75% din pret. Cum s-a modificat rata profitului calculata la cifra de afaceri?

creste cu 25%;

a crescut cu 20%;

a scazut cu 5 puncte procentuale;

a scazut cu 25%;

a scazut cu 20%.

Un capital se roteste anual de 3 ori, totalul incasarilor fiind de 2 milioane u.m. corespunzator fiecarei rotatii. Daca rata anuala a profitului in functie de costul total este de 25%, nivelul anual al profitului si costului total va fi:

4 mil u.m., 1,2 mil. u.m.;

1,2 mil u.m., 4,8 mil. u.m.;

0,4 mil u.m., 1,6 mil. u.m.;

1,6 mil u.m., 0,4 mil. u.m.;

1 mil u.m., 1 mil. u.m.

Profitul reprezinta 20% din cost. Costurile materiale reprezinta 20% din

costurile totale, iar cheltuielile salariale reprezinta 300 u.m. Masa profitului

va fi:

50 u.m.;

60 u.m.;

75 u.m.;

90 u.m.;

100 u.m.

Costul fix mediu in T₀ este 2.000 u.m., iar costul variabil mediu de 3.000

u.m. Productia creste de 2 ori, iar costurile variabile totale cu 50%. Cand

pretul este constant, cresterea profitului unitar este:

1.250 u.m.;

1.350 u.m.;

1.450 u.m.;

1.750 u.m.;

2.000 u.m.

Un credit de 10 milioane u.m. este acordat pe o perioada de trei ani, cu o rata anuala a dobanzii de 10%, in regim de dobanda compusa. Suma finala pe care debitorul trebuie sa o restituie este de:

13.300.000 u.m.;

13.310.000 u.m.;

3.300.000 u.m.;

1.331.000 u.m.;

13.330.000 u.m.

Un credit acordat unei firme pe doi ani, in regim de dobanda compusa, cu o

rata anuala de 20%, aduce o dobanda totala de 44 milioane u.m. Creditul

acordat este de:

74 milioane u.m.;

144 milioane u.m.;

120 milioane u.m.;

100 milioane u.m.;

110 milioane u.m.

O banca acorda doua credite insumand 3 milioane u.m, primul pe 1 an cu o

rata anuala a dobanzii de 20%, iar al doilea pe 6 luni cu o rata a dobanzii de

10%. Dobanda incasata de catre banca din primul credit este de doua ori mai

mare decat dobanda celui de-al doilea credit. Cele doua credite sunt:

1,5 milioane si, respectiv, 1,5 milioane;

1,25 milioane si, respectiv, 1,75 milioane;

1 milion si, respectiv, 2 milioane;

2 milioane si, respectiv, 1 milion;

2,25 milioane si, respectiv, 0,75 milioane.

Ce suma de bani trebuie sa depuna in prezent la o banca un individ pentru a

obtine in 2 ani un venit din dobanda de 210.000 u.m., in conditii de dobanda

compusa, la o rata anuala a dobanzii de 10%?:

2.000.000 u.m.;

1.200.000 u.m.;

1.100.000 u.m.;

1.000.000 u.m.;

2.000.000 u.m.

O firma a imprumutat de la o banca 100 milioane u.m. pentru doi ani, platind

o dobanda totala de 44 milioane u.m. Rata anuala a dobanzii cu care a fost

contractat creditul, in regim de dobanda compusa, este de;

10%;

20%;

30%;

40%;

100%.

Un agent depune la banca suma de 200 milioane u.m., cu o rata anuala a

dobanzii de 20%. Care este dobanda obtinuta de deponent dupa 2 ani, in

regim de dobanda compusa?:

44 milioane u.m.;

10 milioane u.m.;

60 milioane u.m.;

88 milioane u.m.;

48 milioane u.m..

Un agent economic contracteaza un credit bancar de 100 milioane u.m. pe o

perioada de 1 an cu o rata nominala a dobanzii de 20%. In conditiile in care

in acel an rata inflatiei a fost de 10%, rata reala a dobanzii este:

20%;

10%;

1%;

100%;

0,1%.

Un credit de 1 milion u.m. este acordat pe principiul dobanzii compuse, pe o durata de doi ani, cu o rata anuala a dobanzii de 10%. Rata dobanzii, pe   principiul dobanzii simple, ce aduce aceeasi dobanda, tot pe doi ani, este:

13%;

12%;

11%;

10,5%;

10%.

La un credit de 1 mil. u.m., o banca percepe o rata anuala a dobanzii de 40%. In aceste conditii, dobanda incasata la trei luni va fi:

400.000 u.m.;

300.000 u.m.;

200.000 u.m.;

150.000 u.m.;

100.000 u.m.

O firma contracteaza un imprumut in suma de 1 mil u.m. Peste 1 an, firma

returneaza bancii 1,5 mil u.m. Daca in acest interval preturile au crescut cu

50%, ratele nominala si reala ale dobanzii sunt:

a) 50%, 0%;

b) 50%, 100%;

c) 100%, 50%;

d) 0%, 50%;

e) 50%, 50%.

O banca acorda un imprumut in valoare totala de 2 mil. u.m., pe termen de

doi ani, in regim de dobanda compusa. Daca rata anuala a dobanzii este de

10%, suma incasata de banca dupa doi ani este:

a) 2.500.000 u.m.;

b) 2.530.000 u.m.;

c) 2.250.000 u.m.;

d) 2.150.000 u.m.;

e) 2.420.000 u.m.

O banca primeste sub forma de depozite suma de 3 mil. u.m., rata dobanzii la depozite fiind de 10%. Pe baza acestor sume, banca acorda imprumuturi, petermen de un an, rata dobanzii fiind de 12%. Daca banca suporta cheltuieli generale de functionare de 30.000 u.m., profitul bancii va fi:

a) 50.000 u.m.;

b) 330.000 u.m.;

c) 327.000 u.m.;

d) 60.000 u.m.;

e) 30.000 u.m.

Care este suma prezenta care genereaza peste doi ani, in regim de dobanda compusa, o suma finala de 144.000 u.m., in conditiile in care rata anuala a dobanzii este de 20%?

110.000 u.m.;

100.000 u.m.;

90.000 u.m.;

80.000 u.m.;

70.000 u.m.