Recomandarile mediului de afaceri autohton pentru guvernul Romaniei, in vederea atingerii obiectivelor Lisabona

Avand in vedere contextul specific in care evolueaza economia romaneasca, precum si opiniile exprimate de exponenti ai mediului de afaceri din Romania, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti considera ca fiind importante pentru Guvernul Romaniei urmatoarele trei recomandari de politica economica ce ar trebui avute in vedere din perspectiva cerintelor Lisabona:

1. Reducerea fiscalitatii aplicate firmelor (in special IMM-urilor) si stabilitatea mediului fiscal

reducerea fiscalitatii prin programe continue si de perspectiva, astfel incat sa se incurajeze investitiile pe termen mediu si lung;

reducerea impozitelor asupra companiilor, in special asupra IMM-urilor, in sensul:

scaderii contributiei la asigurarile sociale cu cel putin 10 % in vederea obtinerii de resurse pentru majorarea salariilor minime, cu rezultate implicite in largirea bazei reale de salariati;

reducerii TVA-ului la utilitati (apa calda, energie electrica si energie termica);

cresterii facilitatilor fiscale acordate contribuabililor (in sensul maririi deducerilor acordate pentru investitiile private).

2. Asigurarea stabilitatii climatului economic si atingerea statutului de economie de piata functionala, prin:

imbunatatirea cadrului legislativ si stabilizarea acestuia, asigurarea concurentei libere si corecte pe piata interna si debirocratizarea excesiva a procedurilor de autorizare a functionarii societatilor comerciale;

stimularea perceptibila a ridicarii nivelului tehnic al diferitelor activitati de productie si servicii, prin introducerea de noi tehnologii, masini si utilaje de inalta performanta, crearea de noi mecanisme si stimulente pentru intensificarea investitiilor din resurse interne si din strainatate, insotite de dezvoltarea ampla a creditului pentru investitii si a leasingului;

stimularea antreprenoriatului prin programe guvernamentale, care sa finanteze firmele la inceput de activitate (start-up);

realizarea pe baze mult imbunatatite a dialogului economico-social, indeosebi prin recunoasterea rolului si locului camerelor de comers si industrie in derularea dialogului, la diferite nivele de organizare. De asemenea, este de dorit asigurarea unei transparente autentice in procesul de elaborare si adoptare a reglementarilor vizand economia;

dezvoltarea parteneriatului public-privat, prin mecanisme specifice si atribuirea unui rol major sectorului privat si sistemului sau de reprezentare (camere de comert si industrie, patronate, alte structuri ale societatii civile).

3. Competitivitatea si flexibilitatea la nivelul pietei muncii

cresterea generala a productivitatii muncii, ca baza a sporirii substantiale a competitivitatii produselor si serviciilor produse in Romania, concomitent cu crearea de posibilitati pentru cresterea puterii de cumparare a populatiei;

liberalizarea pietei muncii si cresterea flexibilitatii acesteia;

incurajarea si sprijinirea activitatilor privind dezvoltarea resurselor umane, vizand pregatirea vocationala, sub diversele sale forme, orientata spre cresterea competentelor practice;

implicarea mai buna a resurselor umane in procesul de ridicare a competitivitatii produselor si serviciilor, prin salarizare in raport de rezultate si prin stimulente diverse;

oprirea migratiei specialistilor in cercetare, prin crearea unui sistem motivational riguros, care sa asigure atragerea acestora, prin asigurarea materialelor necesare realizarii cercetarilor si a unui sistem de perfectionare profesionala a cercetatorilor prin programe de colaborare cu tarile membre ale Uniunii Europene;

generalizarea educatiei in IT pentru promovarea societatii bazate pe cunoastere.

1.3 - Prevalenta economiei europene in economia mondiala

Asa cum am mentionat mai sus, in anul 2000, liderii europeni au lansat la Lisabona o Agenda de reforme ambitioase, menite sa transforme Uniunea Europeana (UE) in cea mai competitiva economie din lume pana in 2010. Agenda Lisabona propune transformarea, pana in anul 2010, a UE intr-o economie capabila sa sustina cresterea economica prin crearea de cat mai multe locuri de munca si realizarea unei mai bune coeziuni sociale. Abia la jumatatea intervalului de timp propus pentru a intrece cea mai competitiva economie a lumii - SUA, liderii UE si-au dat seama, ca Agenda Lisabona nu se reflecta in viata de zi cu zi a oamenilor, nu este foarte cunoscuta in randul cetatenilor europeni. Acestia, ca orice cetateni, isi doresc cateva lucruri simple si clare: sa munceasca, sa isi deschida propria lor afacere, o mai buna educatie pentru copii, servicii de calitate, pensii decente, acces la noile tehnologii si, nu in ultimul rand, sa gaseasca o simbioza intre viata de familie si cea profesionala.

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

Comisia Europeana a recomandat sa se acorde o mai mare atentie catorva domenii, cele mai importante fiind cercetarea stiintifica, tehnologia, dezvoltarea comertului bazat pe acordurile regionale, piata internetului, educatia si reforma pietei de munca, protectia sociala. Fiecare stat membru al Uniunii trebuie sa dezvolte si sa puna in aplicare, un program national de reforme, pe o perioada de trei-cinci ani. Acesta ar urma sa se deruleze pentru a atinge obiectivele Strategiei  Lisabona. Ar fi de dorit sa existe o puternica influenta europeana a politicilor nationale, precum si o dimensiune privind standardele europene de legislatie, astfel incat guvernele nationale si institutiile europene sa parcurga aceleasi etape.

Motivul este simplu: expertii au constatat ca, economia SUA este cu cca 20 de ani inaintea UE, dupa cum sublinia un raport critic al Eurochambres (Grupul Camerelor europene de comert), emis la inceputul anului 2005. Grupul Eurochambres a cerut liderilor Uniunii Europene sa liberalizeze reglementarile economice si sa creasca fondurile destinate activitatilor de cercetare, pentru a incuraja dezvoltarea si a preveni marirea decalajului fata de Statele Unite. Potrivit raportului, UE trebuie sa realizeze piata unica, unde capitalul si forta de munca sa circule liber, sa se abtina de la aprobarea de noi legi care sa impovareze afacerile si sa asigure fonduri generoase pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.

Pentru aceasta a fost constituit un organism numit Consiliul Lisabona. Acesta este un think-tank alcatuit dintr-un grup de initiativa al cetatenilor Bruxelles-ului si un grup de lobby format din tineri intreprinzatori. Adresandu-se acestui Consiliu ad hoc, la jumatatea lunii martie 2005, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a subliniat nevoia de a crea o 'Europa a oportunitatilor', pentru ca piata unica 'nu este o piata cu adevarat dinamica in sensul deschiderii de oportunitati'. El a admis ca, in trecut, Strategia Lisabona 'a suferit din cauza unei multimi de actiuni fara prioritate, carora le-a lipsit coordonarea si separarea clara a responsabilitatilor intre diversii actori implicati'. Comisia Europeana are pe agenda sa, trei prioritati: sa faca din Europa un loc mai atractiv pentru a investi si a munci; sa foloseasca inovarea si cunoasterea pentru a servi cresterea economica; sa creeze slujbe mai multe si mai bune. Pentru a face Europa mai atractiva, Comisia doreste sa faca piata unica a UE sa functioneze mai bine. Acest lucru ar trebui realizat prin trei actiuni:

o mai buna implementare a legilor UE si reglementari mai bune;

o aplicare mai stricta a politicilor concurentei;

finalizarea pietei interne a serviciilor.

Presedintele Comisiei Europene apara piata unica a serviciilor si 'principiul tarii de origine'. El a subliniat in mai multe randuri avantajele economice ale deschiderii pietei serviciilor si a anuntat lansarea de catre Comisie, a unui studiu legat de costurile unei strategii 'non-Lisabona'. Unele dintre statele vechi membre UE nu s-au adaptat complet extinderii. Potrivit lui Jose Manuel Barroso, 'ele sunt gata sa accepte libera circulatie a bunurilor, dar nu si libera circulatie a oamenilor si serviciilor Comisia nu exista pentru a proteja interesele UE-15'. Pentru a promova cunoasterea si inovarea in vederea dezvoltarii generale a UE, presedintele Comisiei Europene a mentionat planurile echipei sale de a realiza 'poli ai inovatiei' la nivel regional si local, crearea unui institut european pentru tehnologie si a unei Zone Europene a Cercetarii. El a promis o revizuire a regimului ajutoarelor de stat din UE, pentru cercetare si dezvoltare, exprimandu-si speranta intr-un acord rapid in privinta Patentului Comunitar. El a mai mentionat ca i-a invitat pe castigatorii europeni ai Premiului Nobel sa discute aceste chestiuni cu Comisia. 'Cand e vorba de cercetare, cercetatorii ne pot da idei mai bune decat birocratii,' a mai spus dl. Barroso. Pentru a crea slujbe mai multe si mai bune, dl. Barroso vrea sa imbunatateasca mobilitatea si adaptabilitatea muncitorilor si sa modernizeze pietele de munca si sistemele de protectie sociala: 'Fiecare tara trebuie sa isi gaseasca propriul drum catre reforma in lumina situatiei actuale si a traditiilor. UE ar trebui sa evite procedurile voluminoase si incercarile de armonizare gresite'.

Premierul belgian Guy Verhofstatdt este unul din politiciienii care au dubii serioase in privinta propunerilor Comisiei Europene de relansare a Agendei Lisabona. Intr-un memorandum trimis colegilor din celelalte state membre UE, tot in luna martie 2005, dl. Verhofstadt propunea o serie de idei alternative in legatura cu modalitatea de a face UE cea mai competitiva societate bazata pe cunoastere din lume pana in 2010. Dl. Verhofstadt crede ca, in paralel cu planurile de actiune nationale propuse de Comisie cu ocazia evaluarii sale partiale, ar trebui sa existe o strategie la nivel european: 'Daca ne bazam doar pe planurile de actiune nationale, ne putem confrunta cu un fenomen de dumping social si fiscal, pentru ca va aparea competitia intre planurile de actiune'. Primul ministru belgian are, de asemenea, dubii in legatura cu eficienta 'metodei deschise de coordonare', in ceea ce priveste tintele din Strategia Lisabona revizuita. De aici si pledoaria sa pentru o strategie europeana cu o metoda autentica. El a dat ca exemplu alte mari proiecte europene, precum euro, care a avut Pactul de Stabilitate si Dezvoltare ca principal motor: 'Doar cu planurile de actiune nationale, rolul Comisiei este [] sub semnul intrebarii'. Dl. Verhofstadt a propus infiintarea unui 'cod de convergenta', cu valori minime si maxime, in ceea ce priveste anumite chestiuni economice si sociale esentiale, precum flexibilitatea pietei muncii sau/si presiunea fiscala asupra companiilor private. 'Codul convergentei' ar lasa statelor membre foarte mult loc de manevra pentru a-si defini propriile politici, contrar 'filosofiei' pe care se baza Pactul de Stabilitate si Dezvoltare, care era mult mai riguros.

La 'corul' celor care critica Strategia Lisabona s-a adaugat si presedintele Partidului Socialist European, Poul Nyrup Rasmussen. Iata ce crede acesta, in esenta: 'Odata cu reformele pe care le impunem trebuie sa cream slujbe. Daca nu facem acest lucru, oamenii nu ne vor sustine'; si tot el adauga ca 'daca nu ai oamenii cu tine poti vorbi o eternitate despre competitivitate'. Nyrup Rasmussen l-a indemnat energic pe Barroso sa puna capat confuziei legate de sustinerea Agendei Lisabona. Raspunsul lui Barroso nu s-a lasat mult asteptat: Agenda Lisabona nu a produs inca suficiente slujbe si dezvoltare, din cauza 'apararii cu succes a intereselor puternice (established interests) in detrimentul societatii in ansamblul ei'. De aceea, batalia pentru Agenda Lisabona nu este una intre stanga si dreapta, ci intre 'modernizatori si reactionari'(Jose Manuel Barroso).