Comertul international. Balanta comerciala

Relatiile comerciale dintre diferitele tari ale lumii sunt reprezentate de schim­bul de produse si servicii prin intermediul exporturilor si importurilor sau comertului international.

Exportul reprezinta o vanzare de bunuri economice ale unui agent eco­nomic dintr-o tara in schimbul unei sume de bani cu circulatie pe plan international. Importul reprezinta o cumparare de bunuri economice de la un agent economic din alta tara in schimbul unei sume de bani convenite. Comertul international exprima totalitatea tranzactiilor de export si de import ierarhizate pe tari, pe grupe de tari, pe zone sau regiuni, pe categorii de piete sau de bunuri economice etc.

El se masoara cu ajutorul unor indicatori, cum sunt:

ponderea comertului international in produsul intern brut (PIB) sau produsul national brut (PNB);

ponderea exportului in totalul productiei vandute a unor tari;

ponderea importului in totalul productiei utilizate intr-o tara;

volumul exportului sau importului pe locuitor etc.

Adoptarea deciziilor privind exportul sau importul unei tari necesita inves­tigarea capacitatii de export sau de import a pietei cu ajutorul inclinatiei medii si a inclinatiei marginale de a exporta si de a importa.

Inclinatia medie de a exporta exprima raportul dintre exporturile unei tari si produsul ei global pe o anumita perioada. Inclinatia medie de a importa se determina ca un raport intre importurile unei tari si produsul ei global pe o anumita perioada.

Incli­natia marginala de a exporta sau importa se determina ca raport intre modificarea exporturilor suplimentare, respectiv modificarea importurilor supli­mentare si modifi­carea produsului global al tarii pe o anumita perioada.

Fundamentarea deciziilor de import sau de export are in vedere elasticitatea cererii si ofertei pentru export si pentru import.

In cazul unei cereri la export elastice, incasarile in valuta ale tarii sporesc atunci cand preturile exporturilor se reduc. In situatia unei cererii la export inelastice, reducerea preturilor exporturilor conduce la diminuarea incasarilor in valuta ale tarii.

In cazul unei cereri la import elastice, cresterea preturilor importurilor deter­mina scaderea intr-o masura mai mare a cererii pentru import.

In situatia unei oferte la import inelastice, la cresterea preturilor exportate cu un procent, cantitatea oferita creste cu mai putin cu un procent.

Comertul international s-a dezvoltat in stransa legatura cu progresele econo­mice inregistrate in diferite tari si cu reducerea costurilor transporturilor interna­tionale. El indeplineste diverse functii, cum sunt:

favorizarea obtinerii de factori de productie si bunuri economice de consum pe care unele tari nu le au sau pe care ar putea sa le creeze cu un efort foarte mare;

stimularea dezvoltarii si perfectionarii activitatii de productie prin asimilarea noutatilor stiintifico-tehnice mondiale;

facilitarea obtinerii unor bunuri economice pentru acoperirea nevoilor de con­sum ale populatiei;

patrunderea pe diverse piete pentru bunurile economice produse eficient;

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

stimularea concurentei in activitatea de productie si de desfacere a bunurilor eco­nomice produse pe plan national.

In perioada contemporana, comertul international prezinta trasaturi, cum sunt:

cresterea mai puternica a comertului exterior in raport cu dinamica productiei. Un astfel de decalaj se explica prin cresterea volumului fizic al exporturilor si prin sporirea preturilor pe piata mondiala in conditiile in care o pondere relativ crescanda din productia nationala este orientata spre exterior, iar o pon­dere tot mai mare a importului este destinata acoperirii nevoilor de consum ale unei tari;

modificarea structurii comertului mondial, crescand ponderea produselor prelu­crate si de tehnicitate ridicata a acestor tari in cadrul schimburilor eco­nomice externe;

influentarea intr-o masura crescanda a comertului international de evolutia con­juncturii economice internationale;

concentrarea comertului mondial spre tarile dezvoltate, proces reflectat de pon­derea ridicata a acestor tari in cadrul schimburilor economice externe;

aparitia de noi forme de aliante si cooperari internationale.

In perioada postbelica, au aparut organisme care au stimulat comertul interna­tional, cum sunt Organizatia Mondiala a Comertului si Uniunea Europeana.

In prezent, afacerile internationale se deruleaza si sub forma unor    aliante strategice, cum sunt:

aliante competitive: productia sub licenta, respectiv acordarea cu titlu oneros a dreptului de utilizare a unei tehnologii de produs sau proces care a facut anterior obiectul unui brevet de licenta la licentiator. Bre­vetul este insotit de multe ori de know-how, adica elemente tehnice si tehnologice nebrevetabile;

distributia sub francizare (franchising), respectiv acordarea de catre o persoana (cedent) unei alte persoane (franchiser) a permisiunii de a se folosi in afaceri de drepturi intelectuale si materiale apartinand cedentului;

cooperarea industriala, care presupune colaborare pe baza unui contract intre o firma principala (ordonator) si una sau mai multe firme executante de produse ce le livreaza contra cost ordonatorului, care le vinde pe piata mondiala sub marca sa (subproductie internationala);

coproductie internationala, care consta in intelegerea intre doua firme din tari diferite de a produce autonom anumite subansamble si de a si   livra reperele create in scopul asamblarii pentru obtinerea produsului finit;

societati mixte, care implica un acord intre doua sau mai multe parti, pentru a lucra impreuna la un proiect de afaceri economic.

Fiecare tara urmareste modul in care participa la comertul international cu ajutorul balantei comerciale. Ea cuprinde incasarile din exporturile de marfuri si platile pentru importul de marfuri exigibile intr-o anumita perioada, de obicei un an, indiferent de perioada in care a avut loc fluxul de marfuri.

Exportul constituie activul in care se inscriu operativ sumele incasate din van­zarea bunurilor economice intr-o valuta convenita.

Importul constituie pasivul in care se inscriu sumele platite pentru  bunurile economice importate intr-o valuta inscrisa in contractul de import.

Balanta comerciala se poate prezenta sub mai multe forme, determinate pe baza unor criterii avute in vedere la intocmirea ei.

a. Dupa numarul partenerilor, balanta poate fi:

balanta comerciala generala, atunci cand reflecta schimburile de marfuri ale unei tari cu toate celelalte tari;

balanta comerciala partiala, atunci cand reflecta schimburile de marfuri ale unei tari cu agenti economici dintr-o singura tara sau dintr-un grup de tari.

b. Dupa raportul dintre export si import, balanta poate fi:

excedentara (activa) cand valoarea exportului este mai mare decat cea a impor­tului;

deficitara (pasiva) cand valoarea exportului este mai mica decat cea a impor­tului;

echilibrata, cand valoarea exportului este egala cu valoarea importului.

Starea balantei comerciale reflecta nivelul de eficienta economica inregistrat in tara respectiva.

Balanta comerciala este o componenta principala a balantei de plati externe.