- elaborarea si analiza contului de profit si pierdere

PROIECT DE DIPLOMA

ELABORAREA SI ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

STUDIU DE CAZ : S.C. IAR S.A.

INTRODUCERE

In lucrare este tratata problematica contabilitatii si elaborarii contului de profit si pierdere si implicit contabilitatii veniturilor si cheltuielilor din vinzarea bunurilor, prestarea serviciilor, inregistrarea diferentelor de curs valutar si de suma, calcularea impozitului pe profit si din alte fapte economice. Sunt fundamentate, de asemenea, caile de perfectionare a contabilitatii veniturilor si cheltuielilor sus-mentionate in scopul asigurarii unui grad inalt de relevanta, credibilitate si comparabilitate a informatiilor financiare.

Informatiile despre performanta unei institutii sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale ale resurselor economice pe care societatea le va putea controla in viitor, pentru anticiparea capacitatii de a genera o crestere permanenta financiara cu resursele existente, pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care ea, poate angaja si utiliza noi resurse. In practica curenta informatiile privind performanta financiara sunt oferite in primul rand de "Contul de profit si pierdere", dar lucrurile nu sunt chiar atat de simple incat sa le reducem la datele sintetice dintr-un anume formular de raportare periodica pentru ca ar fi pacat sa se ignore informatia in timp real pe care o furnizeaza contul contabil. Performanta este mai importanta decat banii. Banii exprima o posesie, performanta exprima capacitatea de a valorifica posesia.

In redactarea acestei lucrari s-a urmarit efectuarea unui scurt rezumat a ceea ce inseamna performanta intreprinderii si contul de profit si pierdere, atingand urmatoarele puncte:

Capitolul 1 Prezentarea contului de profit si pierdere din punct de vedere teoretic cuprinde notiuni teoretice referitoare la actele normative ce reglementeaza situatia financiara; la modalitatea de intocmire si prezentare; la definirea, evaluarea, recunoasterea, structura si contabilitatea veniturilor si cheltuielilor.

Capitolul 2 presupune prezentarea entitatii in cadrul careia s-a realizat studiul de caz urmarind aspecte generale legate de infiintare, capital, domeniul de activitate, produsele comercializate, serviciile prestate, principalii clientii si concurenti, elemente legate de managementul riscului precum si alte informatii esentiale.

Lucrarea se continua cu capitolul 3 unde se prezinta principalele operatiuni privind veniturile si cheltuielile entitatii, se realizeza determinarea rezultatului si impozitarea acestuia precum si o analiza a cheltuielilor si veniturilor in functie de natura acestora.

Lucrarea de fata se incheie cu concluzii si propuneri referitoare la studiul realizat.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE DIN PUNCT DE VEDERE TEORETIC

1.1. Reglementari in vigoare privind contul de profit si pierdere

Performanta financiara reprezinta dorinta oricarei intreprinderi si deviza tuturor utilizatorilor de informatii financiare. Pentru a veni in intampinarea acestora, organismele de normalizare contabila au fost preocupate de gasirea unor modele care sa reflecte informatiile privind performanta intreprinderii. Astfel, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, reprezinta componentele situatiilor financiare "furnizoare" de informatii privind performantele intreprinderii.

Obiectivul dominant al oricarei activitati economice, acela de a fi performanta, a constituit "o provocare" pentru identificarea unui model de reflectare a acesteia.

Contul de profit si pierdere ca instrument de reflectare a performantelor intreprinderii, a fost conturat in Italia (1494) de parintele contabilitatii Luca Paciolo, care aprecia ca: "scopul fiecarui negustor este de a dobandi castig licit si competent pentru subzistenta sa.

Studiile efectuate in ultima perioada au relevat faptul ca pe piata informatiilor financiare "produsul" cel mai solicitat este contul de profit si pierdere, deoarece arata daca intreprinderea si-a atins sau nu obiectivul fundamental, cel de a obtine un profit acceptabil. In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.Astfel, profitul poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.
    In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).
    Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
-sub forma de lista(schema verticala)
    Contul de profit si pierdere sintetizeaza  fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.
      Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si  curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului.
      Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului.

Daca bilantul contabil permite o  cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.

Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme de cont de profit si pierdere.

Contul de profit si pierdere, precum si celelalte componente ale situatiilor financiare cu exceptia informatiilor privind variatiile de numerar trebuie intocmit pe baza contabilitatii de angajamente si continuitatii activitatii.

Conform contabilitatii de angajamente, cheltuielile vor fi contabilizate in acelasi timp cu veniturile la care se conecteaza. Acestea vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe dintre costurile angajate si veniturile corespunzatoare.

La elaborarea situatiilor financiare, conducerea intreprinderii trebuie sa analizeze capacitatea intreprinderii de a-si continua activitatea. Situatiile financiare "trebuie fie intocmite pe baza continuitatii activitatii, cu exceptia cazului in care conducerea fie intentioneaza sa lichideze intreprinderea sau sa inceteze activitatea, fie nu are o alternativa decat sa procedeze astfel. In cazul in care asupra intreprinderii planeaza incertitudinea de a-si continua activitatea, aceasta trebuie evidentiata. Cazurile in care situatiile financiare nu sunt intocmite pe baza contabilitatii de angajamente trebuie evidentiate alaturi de baza pe care sunt intocmite si motivul pentru care intreprinderea nu isi mai poate continua activitatea.

Standardele Internationale de Contabilitate abordeaza si problematica privind consecventa prezentarii. Conform acesteia, modul de prezentare si clasificare a elementelor situatiilor financiare trebuie mentinut de la o perioada la alta.

Daca intreprinderea efectueaza o schimbare in maniera de prezentare, aceasta va trebui sa-si reclasifice informatiile comparative.

1.2. Definitii ale veniturilor si cheltuielilor

Lumea contabila are o imagine clara si complexa asupra veniturilor si cheltuielilor. Veniturile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale activelor sau cresteri ale datoriilor care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

Definitia veniturilor include atat veniturile din activitati curente, cat si castiguri din alte surse. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vanzari, comisioane, dobanzi, dividende, redevente si chirii. Castigurile reprezinta alte elemente care corespund definitiei veniturilor si pot aparea sau nu ca rezultat al activitatii curente a intreprinderii.

Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere, nu difera ca natura de veniturile din activitatea curenta. Prin urmare in Cadrul general castigurile nu sunt privite ca structuri separate. Spre exemplu castigurile includ sumele rezultate in urma cedarii activelor pe termen mediu sau lung, iar veniturile includ si castigurile nerealizate, ca de exemplu veniturile obtinute din reevaluarea investitiilor financiare pe termen scurt si cele provenite din cresterea valorii contabile a activelor pe termen lung.

Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si alte cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatii curente a intreprinderii. De exemplu cheltuielile ce apar in cursul activitatilor curente ale intreprinderii includ costul vanzarilor, salariile si amortismentele.

Pierderile reprezinta alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor si care pot aparea sau nu pe parcursul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii. Pierderile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere, nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare pierderile nu sunt considerate ca o structura distincta.

In categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum si cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definitia cheltuielilor include si pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din cresterea cursului de schimb valutar in cazul unor imprumuturi in valuta contractate de intreprindere si cele generate de sconturile acordate clientilor. Castigurile si pierderile sunt evidentiate, de regula, la valoarea neta, fara a fi asociate veniturilor aferente, respectiv cheltuielilor aferente. Data fiind importanta lor in procesul decizional, atat castigurile, cat si pierderile, o data recunoscute in contul de profit si pierdere, sunt prezentate separat.

1.3. Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

In acceptiunea contabila, recunoasterea reprezinta procesul de incorporare a unui element in situatiile financiare, cu conditia indeplinirii cumulativ a doua criterii[1]:

este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere;

elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

Pot exista cazuri cand un element, desi nu indeplineste criteriile de recunoastere, este relevant pentru utilizatori, interesati de masurarea pozitiei si a performantelor companiei. In astfel de situatii, se recomanda prezentarea elementului respectiv in notele explicative.

Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, iar aceasta crestere poate fi evaluata credibil.

Aceasta inseamna ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, cresterea neta a activelor rezultata din vanzarea produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii).

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferenta diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, iar aceasta reducere poate fi evaluata credibil. Aceasta inseamna ca recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii datoriilor sau reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea imobilizarilor corporale).

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza unei asocieri directe intre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub denumirea de conectarea costurilor la veniturile din activitatea curenta, implica recunoasterea simultana sau combinata a veniturilor din activitatea curenta si a cheltuielilor care rezulta direct si concomitent din aceleasi tranzactii sau alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vandute sunt recunoscute in acelasi timp cu venitul din vanzarea bunurilor. Totusi, aplicarea conceptului conectarii in conformitate cu prevederile IASC nu permite recunoasterea in bilant a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.

Atunci cand se asteapta sa se obtina beneficii economice in decursul mai multor perioade contabile si cand asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata numai indirect, cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza unei proceduri de repartizare sistematica si rationala. O cheltuiala este recunoscuta imediat in contul de profit si pierdere atunci cand un cost nu genereaza nici un beneficiu economic viitor sau atunci cand, in masura in care beneficiile economice nu corespund sau inceteaza sa mai corespunda criteriilor de recunoastere in bilant sub forma de activ. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere si atunci cand apare o datorie fara recunoasterea unui activ (de exemplu, atunci cand datoria apare ca urmare a garantarii unui venit ).

De asemenea, trebuie sa tinem cont de principiul conectarii cheltuielilor la venituri, conform caruia "cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe intre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit"[2]. Asadar, cheltuielile urmeaza veniturilor. De exemplu, cheltuielile care alcatuiesc costul bunurilor vandute sunt recunoscute simultan cu venitul obtinut din vanzarea bunurilor respective.

Criteriile de recunoastere a veniturilor, asa cum prevede IAS 18 " Venituri", trebuie aplicate separat pentru fiecare tranzactie in parte sau pentru doua sau mai multe tranzactii cumulat, atunci cand acestea sunt legate intre ele, iar efectul comercial poate fi inteles numai daca tranzactiile sunt analizate in ansamblu.

In raport de natura veniturilor criteriile de recunoastere se nuanteaza dupa cum urmeaza:

a) veniturile din vanzarea marfurilor sunt recunoscute in momentul in care sunt satisfacute simultan urmatoarele conditii[3]:

• entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea bunurilor;
• entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
• marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil;
• este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre intreprindere;
• costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod rezonabil.

b) veniturile din prestarea serviciilor sunt recunoscute conform "metodei procentului de executie", adica pe masura executiei contractului, numai in cazul in care rezultatul unei asemenea tranzactii poate fi estimat in mod rezonabil. Conditiile[4] ce trebuie indeplinite simultan pentru ca rezultatul acestei tranzactii sa poata fi estimat in mod rezonabil sunt:

suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre societate;

stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi evaluat in mod rezonabil;

costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate in mod rezonabil.

In general, compania este in masura sa faca estimari rezonabile, dar numai dupa ce stabileste impreuna cu celelalte parti contractante: drepturile legale privind serviciile de primit, respectiv de prestat ce revin fiecarei parti, mijlocul de plata, modalitatea si conditiile de decontare. Exista, totusi, situatii cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii nu poate fi estimat in mod rezonabil si, prin urmare, venitul va fi recunoscut numai pe baza cheltuielilor ca fiind recuperabile.

c) veniturile din dividende sunt recunoscute atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a primi plata[5].

d) veniturile din dobanzi sunt recunoscute periodic, proportional, pe baza randamentului efectiv al activului. Randamentul efectiv al activului este considerat rata dobanzii necesara pentru a actualiza fluxul viitor de intrari de numerar asteptate pe durata de viata a activului pentru a egala valoarea contabila initiala a acestuia.

In ceea ce priveste momentul recunoasterii venitului, Cadrul contabil general IASB precizeaza ca se identifica cu momentul livrarii (vanzarii) bunurilor. Daca la livrare, credibilitatea incasarii contravalorii bunurilor este scazuta, veniturile sunt recunoscute pe masura incasarilor.

Veniturile mai pot fi recunoscute anterior vanzarii, este cazul contractelor pe termen lung pentru realizarea unor constructii sau pentru prestarea unor servicii. Principalul motiv al avansarii recunoasterii venitului este prevalenta economicului asupra juridicului, componenta a credibilitatii informatiei prezentate in situatiile financiare. Desi contractul prevede transferul proprietatii la incheierea obiectivului de constructii, daca sunt indeplinite criteriile de recunoastere a veniturilor (printre care nu figureaza niciunul de natura juridica), venitul poate fi recunoscut pe masura avansarii lucrarilor de constructie.

1.4. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor

Evaluarea veniturilor se efectueaza conform prevederilor din IAS 18, "la valoarea justa a contraprestatiei primita sau de primit"[6]. De regula, valoarea veniturilor generate de o tranzactie se determina pe baza unui acord intre companie si cumparator sau utilizatorul activului, luandu-se in considerare reducerile comerciale acordate de companie. Mijlocul de plata ce urmeaza a fi primit este, in general, numerarul sau echivalente ale numerarului, iar suma veniturilor reprezinta suma numerarului sau echivalentelor de numerar primita sau de primit. Pot aparea insa si situatii de amanare a intrarilor de numerar sau echivalente ale numerarului, care au ca efect diminuarea mijlocului de plata comparativ cu suma nominala a numerarului primit sau de primit. Pentru a depasi astfel de situatii, IAS 18 recomanda determinarea valorii juste a mijlocului de plata, prin actualizarea tuturor sumelor de primit in viitor, utilizand o rata a dobanzii stabilita.

In ceea ce priveste evaluarea cheltuielilor, aceasta se efectueaza "la valoarea justa a mijlocului de plata acordat sau de acordat in schimbul contraprestatiei primite sau de transferat fara echivalent"[7].

Varietatea modalitatilor de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor ofera managerilor posibilitatea managerilor de a-si afirma "maiestria" manageriala, optand pentru acea modalitate care prezinta imaginea cea mai fidela a companiei. Insa cand compania trece prin perioade dificile care ar putea sa-i afecteze imaginea, aceste modalitati se transforma in adevarate inginerii contabile.

1.5. Structura veniturilor si cheltuielilor

Potrivit Legii 82 / 1991 republicata, Legea contabilitatii, contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor, dupa caz[8] iar contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura sau destinatia lor, dupa caz .

1.5.1. Structura veniturilor

Veniturile intreprinderii reprezinta concretizarea activitatii agentilor economici, acestea fiind grupate in: venituri din exploatare; venituri financiare; venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare cuprind[10]:

venituri din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii care se incadreaza in categoria veniturilor generate de activitatea de baza, fiind legate in mod direct de profilul principal de activitate al agentilor economici. Sunt considerate deci venituri din activitatea de exploatare, reprezentand cea mai mare pondere in totalul acestora;

venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;

venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;

venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;

veniturile din productia stocata, reprezinta bunurile obtinute din productia proprie de natura semifabricatelor, a produselor finite, produselor reziduale, a animalelor si pasarilor etc.;

alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare sunt generate de posibilitatile aparitiei la nivelul unitatilor patrimoniale a unor capitaluri disponibile ceea ce determina o serie de operatii de plasare a capitalului disponibil, operatii ce dau continut activitatii financiare. Asemenea operatii determina veniturile financiare, importanta pe care o detin aceste venituri in activitatea unitatilor patrimoniale necesitand gruparea acestora in conformitate cu O.M.F.P. 1752 / 2005 dupa cum urmeaza:

venituri din imobilizari financiare, reprezinta dividendele aferente titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu;

• venituri din investitii pe termen scurt;

veniturile din creante imobilizate, sunt reprezentate de valorile aflate temporar la dispozitia altor persoane fizice si juridice sub forma creantelor legate de participatii, a imprumuturilor acordate pe termen lung si alte creante, care aduc proprietarilor venituri sub forma de dobanzi;

venituri din investitii financiare cedate, reprezinta acele venituri realizate prin vanzarea la bursa a titlurilor de plasament la preturi mai mari decat valoarea lor de achizitie;

venituri din diferente de curs valutar, obtinute din operatiunile de import-export efectuate in valuta de agentii economici, care pot genera diferente favorabile de curs valutar considerate venituri financiare;

venituri din dobanzi sunt realizate de unitatile patrimoniale care detin disponibilitati banesti in conturi bancare sau acorda imprumuturi tertilor;

venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare, reprezinta sumele obtinute de la furnizori sau creditori pentru plata inainte de scadenta a unei datorii.

Veniturile extraordinare sunt considerate acele venituri care nu sunt legate direct nici de activitatea de exploatare si nici de cea financiara, intervenind accidental in cadrul firmelor, si sunt grupate in urmatoarele categorii: venituri extraordinare din operatii de gestiune, in aceasta categorie se incadreaza penalitatile si despagubirile incasate sau care urmeaza a se incasa de la persoane fizice sau juridice, drepturi de personal neridicate in termen, active circulante, inclusiv de trezorerie, primite cu titlu gratuit, bunuri materiale de natura stocurilor rezultate din dezmembrarea unor active imobilizate, plusuri constatate cu ocazia inventarierii patrimoniului; venituri din operatii de capital, sunt acele venituri provenite din cedarea activelor imobilizate, precum si subventiile pentru investitii virate la venituri pe masura amortizarii imobilizarilor corporale realizate pe seama acestor alocatii bugetare; veniturile extraordinare din provizioane, evidentiaza veniturile provenite din anularea sau diminuarea provizioanelor ce privesc: deprecierea exceptionala a imobilizarilor, a provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri si cheltuieli, a creantelor.

1.5.2. Structura cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta concretizarea consumului de active fixe, materii prime si materiale, contravaloarea lucrarilor si serviciilor de la terti, forta de munca, impozite, taxe si varsaminte, cheltuieli financiare si exceptionale.

Avand in vedere natura activitatilor care genereaza cheltuielile, acestea sunt grupate astfel: cheltuieli pentru activitatea de exploatare; cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile pentru exploatare includ acele cheltuieli care urmaresc realizarea activitatii prevazute prin actele de infiintare ale firmei, ele cuprind urmatoarele elemente:

• cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
• cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
• cheltuielile cu personalul, asigurarile sociale si protectia sociala. Pentru munca prestata personalul unitatilor patrimoniale este indreptatit sa primeasca din partea acestora remuneratii care reprezinta o cheltuiala pentru firma, pe langa salarii, unitatea economica datoreaza organismelor de asigurare sociale sume cum sunt: contributii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la fondul de sanatate, etc.;
• alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.).

Realizarea obiectului de activitate a agentilor economici presupune pe langa cheltuieli de exploatare si cheltuieli legate de activitatea financiara (diferente de curs, dobanzi, sconturi, participatii, titluri de plasament cedate, etc.), cheltuielile care cuprind:

• pierderi din creante legate de participatii si privind titlurile de plasament cedate. In practica unitatilor patrimoniale se intalnesc situatii cand, ca urmare a participatiilor de capital se inregistreaza de catre coparticipanti pierderi, in afara pierderilor legate de participatii, firmele mai pot inregistra cheltuieli si ca urmare a titlurilor de plasament cedate;
• cheltuieli privind investitiile financiare cedate;
• cheltuieli din diferente de curs valutar, in activitatea comerciala pot interveni si pierderi din relatiile cu partenerii externi, acestea apar atunci cand diferentele dintre cursul la care au fost inregistrate tranzactiile si cursul la care se face decontarea sunt nefavorabile;
• cheltuieli privind dobanzile, sconturile acordate si alte cheltuieli financiare, unitatile patrimoniale beneficiare ale imprumuturilor si datoriilor asimilate se afla in situatia de platitori de dobanzi, care reprezinta pentru aceasta o cheltuiala financiara. Cheltuielile privind dobanzile sunt de mai multe feluri: dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate, dobanzi aferente creditelor acordate de banci in conturi curente, dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt, etc;
• pierderi din creante de natura financiara;
• alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile extraordinare sunt acele cheltuieli care prin continutul si natura lor economica au un caracter neobisnuit, extraordinar, in raport cu activitatile curente de exploatare sau financiare, in aceasta categorie se incadreaza: cheltuieli privind operatiile de gestiune, care sunt formate din despagubiri, amenzi si penalitati datorate sau platite, pierderi din calamitati, donatii si subventii acordate, debite prescrise, debitori insolvabili, debitori scosi din evidenta si alte cheltuieli privind operatiunile de gestiune; cheltuieli extraordinare privind operatiile de capital, sunt acele cheltuieli care se refera la valoarea neamortizata a activelor imobilizate scoase din evidenta prin casare sau demolare, pierderi determinate de rascumpararea propriilor actiuni, valorile neamortizate ale activelor imobilizate cedate, alte cheltuieli exceptionale.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor .

1.6. Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor

In cadrul contabilitatii financiare, cheltuielile si veniturile sunt inregistrate si analizate dupa natura lor, care este determinata de natura operatiei (activitatii) care le-a generat.

Toate operatiile care determina cheltuieli si venituri sunt consemnate in momentul generarii sau angajarii lor. Prin urmare, criteriul utilizat pentru delimitarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor este cel al angajarii si nu cel al platii sau al incasarii lor. Veniturile si cheltuielile angajate se inregistreaza in exercitiul financiar in care au aparut, fara a se tine seama de momentul efectiv al incasarii/platii lor.

1.6.1. Contabilitatea cheltuielilor

In structura Planului de conturi cuprins in OMFP 1752/2005, conturile de cheltuieli sunt integrate clasei 7 "Conturi de venituri", care cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

70 Cifra de afaceri neta

71 Variatia conturilor

72 Venituri din productia de imobilizari

74 Venituri din subventii de exploatare

75 Alte venituri din exploatare

76 Venituri financiare

77 Venituri extraordinare

78 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Conturile din clasa 7 au functie de pasiv, cu exceptia contului 711 "Variatia conturilor", care este bifunctional. Aceste conturi se crediteaza cu veniturile realizate in cursul exercitiului financiar si se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. La sfarsitul perioadei, soldul creditor se transfera asupra contului de profit si pierdere.

O pondere importanta in veniturile unei unitati revine veniturilor obtinute din vanzarea produselor si marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicii.

In categoria veniturilor pentru determinarea exercitiului se includ si veniturile rezultate din stocarea productiei. Este considerata venit si valoarea elementelor ce definesc stocurile si productia in curs inregistrata la sfarsitul perioadei. In acest scop se utlizeaza contul bifunctional 711 "Variatia stocurilor". Soldul sau creditor prezinta o crestere a productiei stocate la sfarsitul perioadei, iar soldul debitor reprezinta o descrestere a productiei stocate fata de inceputul perioadei.

1.6.2. Contabilitatea cheltuielilor

Conturile de cheltuieli fac parte din clasa 6 "Conturi de cheltuieli", care cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

60 Cheltuieli privind stocurile

61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

64 Chetuieli cu personalul

65 Alte cheltuieli de exploatare

66 Cheltuieli financiare

67 Cheltuieli extraordinare

68 Chletuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare

69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.

Conturile de cheltuieli au functie de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar si se crediteaza prin repartizarea cheltuielilor asupra rezultatelor exercitiului. La sfarsitul perioadei (lunii), soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121). Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETATII S.C. IAR S.A

2.1. Infiintare, denumire, capital

S.C. IAR S.A. este o companie romana aerospatiala cu o istorie vasta in privinta productiei de aeronave inca din 1925. IAR S.A. a devenit singurul producator de elicoptere din Romania, atat pentru clientii militari cat si comerciali. Din anul 1968, IAR SA Brasov a produs mai mult de 370 elicoptere (Puma si Alouette), 830 planoare / planor cu motor si 140 de aeronave.

Societatea S.C. IAR S.A. a luat fiinta prin restructurarea intreprinderii de stat ICA Ghimbav in data de 21.01.1991, temeiul juridic de constituire fiind H.G. 1200/1990. Numarul de ordine si data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului este J08/3647/1994. Inca de la inceput s-a declarat ca societate comerciala platitoare de TVA , avand codul de inregistrare fiscala RO1132930.

Forma juridica a societatii comerciale IAR este S.A.(societate pe actiuni) admisa la tranzactionare. Societatea infiintata prin actul constitutiv este persoana juridica de nationalitate romana, calitate pe care firma a dobandit-o din momentul inregistrarii la Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Brasov. Actele in baza carora s-a infiintat societatea sunt HG nr. 1200 / 1990 si HG 242/1991. Societatea s-a constituit pentru o durata nelimitata. Asociatii vor putea decide limitarea duratei de functionare a societatii, cu respectarea tuturor cerintelor unei astfel de operatiuni.

Sediul social se stabileste in localitatea Ghimbav, strada Aeroportului numarul 1, judetul Brasov.

Capitalul social subscris si varsat este in valoare de 47.197.132,50 RON. Actiunile emise de S.C. IAR S.A. sunt tranzactionate pe piata Rasdaq.

Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala sunt 18.878.853 actiuni nominative, dematerializate, in valoare nominala de 2,50 lei fiecare.Evidenta actionarilor si a actiunilor detinute de acestia este tinuta pe baza de contract de catre S.C. Depozitarul Central S.A., cu sediul in Bucuresti, sector 1, strada Fagaras numarul 25.

2.2. Conducerea firmei S.C. IAR S.A.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991 republicate, cu modificarile si completarile ulterioare, conducerea societatii este asigurata de domnul ing. Neculai BANEA - DIRECTOR GENERAL, in baza contractului de mandat nr. 852/17.04.2007. Domnii ec. Ion DUMITRESCU - Director Executiv Economic, Comercial si Administrativ si ing Andrei LÖRINCZ - Director Executiv Dezvoltare-Productie au statut de functionari ai societatii (in baza contractelor individuale de munca semnate cu societatea).

Ca persoane afiliate societatii mentionam urmatoarele persoane juridice:

A.V.A.S. Bucuresti, institutie care detine la S.C. IAR S.A. 64,89% din capitalul social;

EUROCOPTER ROMANIA S.A., societate comerciala la care S.C. IAR S.A. detine 48,99997% din capitalul social.

Structura organizatorica a S.C. IAR S.A. (Anexa 1) s-a bazat pe un numar de 885 posturi.                                                

Varsta medie a personalului salariat al SC IAR SA, la finele anului 2008, a fost de 50 de ani la barbati si de 48 de ani la femei. La data de 31.12.2008, barbatii reprezentau 75% din totalul de personal, diferenta fiind reprezentata de femei. La aceeasi data experienta in aviatie a personalului SC IAR SA era de 26 de ani. Din totalul salariatilor societatii, cca 95 % sunt membri ai Sindicatului Liber Independent "ICA".

2.3. Domeniul de activitate

Activitatea principala desfasurata de societate este cea prevazuta la clasa 3316 - Repararea si intretinerea aeronavelor si navelor spatiale", ce face parte din grupa 331 Repararea articolelor fabricate din metal, repararea masinilor si echipamentelor", diviziunea 33 Repararea , intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor".

Obiectul de activitate (atat cel principal, cat si cel secundar), stipulat prin Actul Constitutiv al S.C. IAR S.A se constituie din activitati definite si codificate in conformitate cu Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala - CAEN, astfel cum a fost actualizata prin Ordinul nr 337/20.04.2007 emis de Presedintele Institului National de Statistica.

Scopul S.C. IAR SA Brasov este producerea si comercializarea de aeronave si componente, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de aeronave si componente, domenii conexe in vederea obtinerii de beneficii. IAR SA Brasov este singurul producator de profil din Romania care a fabricat si exportat aeronave in conceptie proprie, obtinand Certificate de Tip de la AACR si de la Autoritati straine: FAA - SUA, LBA - Germania, BGA-UK, DGAC - Franta, CAA - Canada.

In urma evaluarii societatii si a rezultatelor economico-financiare de la finele anului 2008 s-a constatat faptul ca S.C. IAR S.A. a inregistrat profit atat la activitatea de exploatare, cat si pe total activitate, societatea continuand trendul ultimilor ani de a fi o societate rentabila.

Oferta de produse si servicii a societatii poate fi structurata astfel:

a) elicoptere IAR 330L Puma (licenta SNIAS AEROSPATIALE, actualmente EUROCOPTER si OGA): fabricatie, second hand si servicii conexe (incluzand fabricatie piese schimb, intretinere, reparatii, scolarizare piloti si tehnicieni, asistenta tehnica, etc);

b) elicoptere IAR 330 L Puma SOCAT, SOCAT NATO si NAVAL: modernizare elicopter 330 L Puma cu sistemul avansat de avionica si armament SOCAT, SOCAT NATO si NAVAL;

c) elicoptere SA 330 SM: modernizare elicopter 330 Puma cu motoare Makila 1A1, pilot automat in 4 axe, nou sistem de avionica integrata sistem de monitorizare a parametrilor de functionare a motoarelor etc;

d) elicoptere IAR 316 B Alouette III (licenta SNIAS AEROSPATIALE, actualmente EUROCOPTER si OGA): second hand si servicii conexe (incluzand fabricatie piese de schimb, intretinere, reparatii, scolarizare piloti si tehnicieni, asistenta tehnica, etc).

Dinamica ofertei de produse releva urmatoarele aspecte:

a) in ultimii ani, a fost sistata fabricatia elicopterelor IAR 316B Alouette III (motiv principal-elicopterul IAR316B este de generatie veche);

b) noile produse intrate in fabricatie in ultimii ani sunt:

modernizarea elicopterului IAR 330L Puma - cu sistem SOCAT, SOCAT NATO si NAVAL;

modernizarea elicopterului 330 Puma SM

2.4. Piete de desfacere

Principalii clienti pentru produsele societatii sunt:

a) pe plan intern: Ministerul Apararii, Serviciul Roman de Informatii., Ministerul Internelor si Reformei Adiministrative, S.C. Eurocopter Romania S.A.

b) pe plan extern: GHQ/DGP EAU, MOD Pakistan, RAF Oman.

Piata potentiala se structureaza astfel:

a) Piata potentiala interna cu destinatie militara, civila si parapublica este in crestere pentru urmatorii 10 ani datorita atat necesitatii Romaniei de a asigura standardul unor servicii publice si parapublice ca urmare a aderarii la Comunitatea Europeana (paza frontiere, supraveghere trafic, ambulanta, situatii speciale, calamitate), precum si pentru respectarea angajamentelor militare pe care tara noastra si le-a asumat ca urmare a aderarii sale la structurile NATO.

Studiile efectuate de catre societate releva necesitati de peste 100 elicoptere usoare pentru Ministerul Sanatatii, Ministerul Internelor si Administratiei, Serviciul Roman de Informatii, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, regii autonome (RENEL+CONEL, ROMGAZ+DISTRIGAZ), la care se adauga societati financiar-bancare, agentii de turism, trusturi media si alte societati private.

b) Piata potentiala externa. SC IAR SA a prezentat oferte diverse bazate pe platforma elicopterului PUMA pe urmatoarele piete de desfacere: E.A.U., Pakistan, Irak, Georgia, Chile, Turcia, Oman. De asemenea, SC IAR SA are in vedere preluarea unor obligatii de offset aferente unor contracte de achizitii publice incheiate de organisme guvernamentale romanesti cu companii straine. In acelasi timp societatea este implicata in preluarea unor activitati de proiectare, pregatire de fabricatie si fabricatie, a unor componente ale avionului Skylander SK105 dezvoltat in Franta.

2.4.1. Ponderea fiecarui produs din totalul vanzarilor

Tabelul 2.1. Vanzari in functie de tipul de produse

Produse noi avute in vedere, pentru care se va afecta un volum substantial de active in exercitiul financiar 2009: elicoptere IAR330 Puma modernizate in versiunile "Nato", "Navy" si "SM".

2.5. Structura organizatorica

2.5.1. Activitatea de aprovizionare tehnico-materiala

Avand in vedere faptul ca fabricarea/repararea de aeronave se face cu respectarea stricta atat a unor cerinte privind materialele si echipamentele utilizate, cat si a unor cerinte conform carora furnizorii trebuie sa detina autorizari specifice impuse prin contractele de licenta, asigurarea tehnico-materiala s-a facut cu preponderenta din import.

S.C. IAR S.A. are ca furnizori externi firme consacrate, de renume mondial, cum ar fi Eurocopter

S.A.S., Collins, Thales, Sagem, Turbomeca, GEC Marconi, Flir System, etc, care confera siguranta relatiilor contractuale pe care societatea le are cu acestia.

Principalii furnizori interni sunt, pe de o parte, cei ce activeaza in domeniul aeronautic (S.C. Turbomecanica S.A. si S.C. Aeroteh S.A. din Bucuresti, S.C. Aerostar S.A. Bacau) iar pe de alta parte, furnizorii de materii prime si materiale ce respecta standardele de calitate impuse prin licentele de fabricatie utilizate de SC IAR SA. Furnizorii interni confera, la randul lor, siguranta relatiilor contractuale incheiate cu S.C. IAR S.A. Preturile se stabilesc prin negocieri directe, cu furnizorii.

2.5.2. Activitatea de vanzare

Valorificarea produselor societatii in anul 2008 s-a realizat atat pe piata interna (65% din total vanzari), cat si pe cea externa (35% din total vanzari).

Actiunile de vanzare la export s-au derulat pe un numar de 7 relatii distincte, cele mai importante dintre acestea fiind: GHQ/DGP, MOD si CAS EAU, RAF Oman, PT KASA CIPTA PERSADA Indonezia, Reims Aerospace Franta.

Valoarea exporturilor realizate in cadrul comenzilor si a contractelor din anul 2008 s-a ridicat la suma de 19.587,5 mii USD si 6.709,9 mii euro, suma echivalenta cu 69.013 mii lei. Realizarile la export in anul 2008 au crescut cu 28,91% fata de realizarile anului precedent, cand s-a realizat un export de 16.309 mii USD, echivalent a 53.536 mii lei. Facand o comparatie pentru perioada 2006-2008, din punct de vedere al tipurilor de produse valorificate, se constata urmatoarele modificari in structura exporturilor:

Tabelul 2.2. Structura exporturilor

La intern s-au derulat si realizat in anul 2008 comenzi si contracte in valoare totala de 134.715 mii lei (fara TVA). Aceasta valoare reprezinta produse, reparatii, piese de schimb, servicii, asistenta tehnica, si materiale. Vanzarile pe piata interna au crescut in anul 2008 fata de anul 2007 cu 2,4%.

2.5.3. Activitatea de cercetare - dezvoltare

Societatea are un departament propriu de proiectare cu ajutorul caruia asigura modernizarea elicopterelor conform cerintelor contractuale.

Compartimentele de proiectare din S.C. IAR SA se afla reunite in cadrul Directiei de Dezvoltare - Productie, structura organizatorica, incadrarea cu personal si facilitatile specifice asigurand implementarea in sistemul de asigurare a calitatii.

Personalul care lucreaza in prezent in compartimentele de proiectare a participat la majoritatea programelor, dobandind cunostinte solide si acumuland experienta, inclusiv in cooperarea cu Autoritati Aeronautice romane si straine din cadrul activitatilor de certificare a produselor din domeniul de activitate. Sarcinile de proiectare pe care le poate indeplini SC IAR SA prin compartimentele de proiectare sunt:

Tabelul 2.3. Activitati de proiectare pe fiecare produs

Compartimentele de proiectare din SC IAR SA au elaborat si au in desfasurare programe de dezvoltare a elicopterelor IAR 330 PUMA atat pentru modernizarea flotei de elicoptere a Ministerului Apararii Nationale din Romania (PUMA NATO, PUMA NAVAL,) cat si pentru beneficiari externi.

2.5.4. Situatia concurentiala in domeniul de activitate al S.C. IAR S.A.

Principalii concurenti ai produselor S.C. IAR S.A. Brasov sunt urmatorii:

Tabelul 2.4. Principalii concurenti

2.5.5. Activitatea societatii privind managementul riscului

Prin natura activitatilor efectuate, societatea este expusa unor riscuri variate, care includ: riscul valutar; riscul de rata a dobanzii; riscul de lichiditate ( cash - flow ).

Conducerea societatii a asigurat si asigura un management prudent al riscului de lichiditate, urmarind in permanenta mentinerea de numerar suficient si/sau completarea prin credite bancare, astfel incat sa-si poata onora la termen toate platile ajunse la scadenta. Conducerea societatii a urmarit si urmareste in permanenta reducerea la minimum a efectelor potential adverse, asociate factorilor de risc prezentati, asupra performantei financiare a societatii.

Nu exista elemente, tendinte, evenimente si/sau factori de incertitudine care ar putea afecta

lichiditatea societatii, comparativ cu anul 2008. Evolutia acestui indicator este urmatoarea:

Tabelul 2.5. Evolutia lichiditatii

Situatia de criza actuala a influentat negativ bugetul alocat Ministerului Apararii si, pe cale de

consecinta, volumul comenzilor de mentenanta a elicopterelor detinute de Statul Major al Fortelor

Aeriene s-a diminuat cu cca 90% din necesarul acestui beneficiar.

Activitatea economico-financiara

Principalii indicatori economici se prezinta astfel:

Tabelul 2.6. Evolutia indicatorilor economici

Indicatorii economici prezentati in tabelul de mai sus sunt actualizati cu indicii de inflatie comunicati de Directia de Statistica.

Fig 2.1. Evolutia indicatorilor economici

Din graficul prezentat se observa o evolutie oscilanta a cifrei de afaceri totala pe perioada analizata. In primul interval al perioadei analizate se constata o scadere a cifrei de afaceri cu 57965507 lei in 2007 fata de anul precedent. Analizand cel de-al doilea interval al perioadei analizate se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 21000710 lei (11,493%) in 2008 fata de anul anterior.

In perioada analizata, productia exercitiului inregistreaza o tendinta de scadere, pe seama diminuarii productiei in 2007 fata de anul precedent, efect negativ. In ultimul an de analiza, 2008, productia vanduta si cea imobilizata cresc fata de anul precedent, 2007.

In ceea ce priveste capitalurile proprii, evolutia acestora este una oscilanta, spre deosebire de datoriile totale, care scad pe parcursul perioadei analizate.

Fig 2.2. Evolutia profitului net si a productivitatii

Din graficul prezentat se observa o evolutie oscilanta a productivitatii medii a salariatilor pe perioada analizata. Se observa ca in anul 2006 aceasta a inregistrat valorile maxime urmand o diminuare in 2007 si de crestere usoara in 2008. Acest lucru se explica prin evolutia oscilanta a cifrei de afaceri coroborat cu diminuarea numarului de salariati. Dar important de mentionat este faptul ca desi numarul salariatilor este in scadere, productivitatea muncii creste in 2008.

Cel de-al doilea indicator prezentat este profitul net care atinge valoarea maxima in anul 2007, ca urmare a reducerii cheltuielilor nedeductibile care conduc la diminuarea impozitului pe profit.

Fig 2.3. Evolutia numarului de angajati

Reducerea numarului de salariati s-a realizat ca urmare a restructurarilor ce au avut loc in cadrul entitatii.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

3.1. Organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor la S.C. IAR S.A.

In anul 2008 activitatea economico-financiara a S.C. IAR S.A. a fost coordonata de catre ec. Ion DUMITRESCU - Director Comercial si Economic. Directia Economica a societatii a fost structurata astfel: Serviciul Financiar coordonat de ec. Rodica Dumitrescu, Serviciul Contabilitate - Analize economice coordonat de ec. Mirela Barla, Biroul Control Financiar Intern.

In cadrul compartimentelor economice isi desfasoara activitatea personal de specialitate, cu studii medii si superioare.

Contabilitatea S.C. IAR S.A., ca instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului, asigura inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea si pastrarea informatiilor referitoare la situatia patrimoniului, a rezultatelor obtinute, atat pentru uz intern, cat si pentru relatiile cu clientii, cu bancile si organele fiscale, etc.

Contabilitatea financiara reflecta cheltuielile intr-o structura diferentiata in raport de natura activitatilor pe care le ocazioneaza (exploatare, financiara, exceptionala) si natura resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizare, etc.).

SC IAR SA conduce contabilitatea in partida dubla, cu respectarea Normelor Ministerului Finantelor Publice, intocmind rapoarte lunare, iar la semestru si la finele anului prezentand bilant contabil. Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planului de conturi si normelor in vigoare, orice operatie patrimoniala fiind consemnata intr-un document justificativ. Inregistrarea in contabilitate a bunurilor mobile si imobile s-a efectuat la valoarea de achizitie, sau de productie, dupa caz.

Contabilitatea valorilor materiale se tine pe gestiuni, iar in cadrul acestora, pe feluri de materiale, scule, dispozitive, verificatoare, etc.

Gestiunile sunt organizate atat la nivel central, cat si la nivelul sectiilor de productie, intocmindu-se lunar balanta de verificare, care se confrunta cu evidenta sintetica a societatii.

In ceea ce priveste productia neterminata, aceasta este organizata pe comenzi de productie, plan tehnic si regie, iar in cadrul acestora, pe beneficiari.

Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor se tine pe feluri de venituri si cheltuieli, in functie de natura lor.

Lunar, pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, se intocmeste balanta sintetica de verificare, care, la randul ei, are la baza balantele analitice pe conturi.

3.2. Monografie contabila privind principalele operatiuni cu cheltuieli si venituri

Operatiunile au avut loc pe parcursul trimestrului doi al anului 2008.

1. In data 3.04.2008 se achizitioneaza materiale consumabile reprezentand hartie xerox, pixuri, creioane, etc de la furnizorul Carrefour in baza facturii numarul 239 in valoare de 500 lei. TVA 19%. Furnizorul se plateste din casierie.

Materialele se dau in consum in cadrul departamentului de Contabilitate, Calitate si Vanzari.

2. Se dau in consum materii prime pe baza bonului de consum numarul 12436.

3. In 14.04.2008 se obtin piese de schimb SA 330 si SA 316B, costul de productie fiind 1150167 lei.

Lucrare: Functiile managementului calitatii Lucrare: Bibliografie - managementul dezvoltarii durabile

4. In data de 15.04.2008 se inregistreaza sosirea facturii numarul 103001835 de la furnizorul de energie electrica, S.C. Electrica S.A., in valoare de 345332 lei.

5. Se vand piesele de schimb obtinute din productie proprie, in data de 20.04.2008, clientului S.C. Eurocopter Romania S.A. in baza contractului stabilit cu acesta, factura numarul 159 in valoare de 690100 lei, TVA 19%. Se descarca gestiunea de produsele vandute, costul de productie fiind 552080 lei.

6. In 29.04.2008 se plateste factura numarul 103001835 de la Electrica S.A. cu ordin de plata numarul 52 din contul curent in lei de la banca, platindu-se un comision bancar de 18 lei.

7. Se presteaza servicii reprezentand asistenta tehnica clientului S.C. Eurocopter Romania S.A. in valoare de 460067 lei, TVA 19%. Se emite factura numarul 160. Clientul se incaseaza cu OP numarul 54 in contul curent de la banca, comisionul bancar fiind de 18 lei.

8. In data de 05.05.2008 se dau in consum piese de schimb obtinute in unul dintre atelierele sectiei 200 unui alt atelier din aceeasi sectie pentru a fi utilizate in productia subansamblelor. Valoarea pieselor este de 163679,92 lei, darea in consum fiind realizata pe baza bonului de consum numarul 1240.

9. In 15.05.2008 se inregistreaza factura de telefonie fixa, numarul 21406890, de la furnizorul Romtelecom, valoarea fiind de 6223,7 lei.

10. Se obtin piese de schimb si dispozitive in regie proprie in sectia 200 a societatii necesare pentru repararea elicopterului IAR 330 PUMA "NAVAL" in valoare de 406152 lei.

11. Se efectueaza o reparatie a elicopterului IAR 330 PUMA "NAVAL" folosindu-se piesele de schimb si dispozitivele produse in valoare de 406152 si se realizeaza o revizie a acestuia, facturandu-se suma de 1015380, TVA 19%. Aceste activitati se realizeaza in baza Acordului Cadru in perioada 2008 - 2010 cu Ministerul Apararii - Statul Major al Fortelor Navale.

12. In 29.05.2008 se achita factura de telefonie fixa cu OP 61, din contul curent de la banca, comision bancar platit pentru aceasta operatiune 6 lei.

13. Se constata un minus de 1882,80 lei la obiecte de inventar si SDV-uri ce se imputa gestionarului la aceeasi valoare plus TVA, retinandu-se din salarii.

14. In 30.05.2008 se inregistreaza amortizarea imobilizarilor necorporale in valoare de 306,10 lei si a imobilizarilor corporale, valoarea acestora fiind 102995,30 lei.

15. In 15.06.2008 se inregistreaza fondul total de salarii in valoare de 2052390 lei si contributiile la bugetul asigurarilor sociale.

Se inregistreaza contributia anagajatului fata de CAS (9.5%).

Se inregistreaza contributia angajatului fata de fondul de somaj (1%).

Se inregistreaza contributia angajatului fata de CASS (6.5%).

Se inregistreaza contributia angajatului fata de impozit (16%).

Se inregistreaza contributia angajatorului fata de CAS (19.75%).

Se inregistreaza contributia angajatorului fata de CASS (7%).

Se inregistreaza contributia angajatorului fata de fondul de somaj (2%).

Se inregistreaza contributia privind indemnizatiile pentru concedii medicale (0.75%).

Se inregistreza contributia la fondul de garantare a creantelor salariale (0.25%).

Se inregistreaza fondul de accidente si boli  profesionale (0.5%).

Se inregistreaza comisionul ITM (0.75%).

16. In data de 30.06.2008 se plateste din contul curent in lei cu OP numarul 75 contributiile la bugetul statului, precum si salariile.

17. Se presteaza servicii pentru Ministerul Apararii - Statul Major al Fortelor Aeriene ce constau in revizii la elicopterul IAR 330, reparatii echipamente si agregate, aplicare buletine service si asistenta tehnica in valoare totala de 9678110, TVA 19%.

18. Se vand marfuri constand in piese de schimb pentru elicoptere IAR 330 PUMA unui client extern PT KASA CIPTA PERSANA Indonezia in valoare de 5497800 lei. Se descarca gestiunea de marfurile vandute la valoarea de 4150200.

19. Se inregistreaza obtinerea unui utilaj realizat in regie proprie ce urmeaza a fi utilizat in cadrul activitatii de productie a societatii avand costul de productie de 625552 lei.

20. Se incaseaza clientul extern rezultand o diferenta nefavorabila de curs valutar de 13800 lei

21. Se inregistreaza cheltuieli cu dobanzile in valoare de 671502 lei , fiind generate de contractul de finantare de la BCR - Erste Bank pentru finantarea contractului 55/ 95 incheiat de IAR S.A. cu Ministerul Apararii - UM 2550 Program NATO.

22. Se incaseaza in contul curent bancar venituri din chirii in valoare de 3550 lei pentru spatiile inchiriate in baza contractelor incheiate intre IAR S.A. si S.C. Eurocopter Romania S.A. si S.C. TopTherm S.A..

3.3. Inchiderea contului de profit si pierdere si determinarea rezultatului

Evidenta profitului sau a pierderii inregistrate in cursul exercitiului se tine cu ajutorul contului 121 "Profit si pierdere". Dupa functia contabila, este un cont bifunctional. In creditul contului se inregistreaza la sfarsitul perioadei (lunii) soldul creditor al conturilor din clasa 7 si pierderea contabila reportata. In debit se inregistreaza la sfarsitul perioadei (lunii)  soldul debitor al conturilor de cheltuieli, profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat, profitul net realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatii. Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor - pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

La finele anului 2008, principalii indicatori economico-financiari inregistrati de S.C. IAR S.A. se prezinta astfel:   

Tabelul 3.1. Elemente din Contul de profit si pierdere

O prima etapa in formarea si inregistrarea rezultatului exercitiului o reprezinta inchiderea la sfarsitul anului a tuturor veniturilor si cheltuielilor in corespondenta cu contul 121 "Profit si pierdere".

3.3.1. Inchiderea conturilor de cheltuieli aferente anului 2008

3.3.2. Inchiderea conturilor de venituri aferente anului 2008

3.3.3. Determinarea rezultatului si impozitarea acestuia

Pentru calculul impozitului pe profit datorat, se efectueaza urmatoarele calcule extracontabil:

Profit contabil = Venituri totale - Cheltuieli totale = 5680315 lei

Profitul fiscal se determina pe baza urmatoarei formule: Profitul fiscal = Venituri totale - Cheltuieli totale + Veniturile neimpozabile - Cheltuieli nedeductibile - Deduceri.

Astfel entitatea S.C. IAR S.A. a inregistrat urmatoarele venituri. Din categoria veniturilor neimpozabile fac parte:Veniturile din provizioane - sunt neimpozabile deoarece reprezinta venituri realizate din provizioane pentru care nu s-a acordat drept de deducere in anul anterior. Suma veniturilor este de 11799033 lei.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile, numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Cheltuielile cu deductibilitate limitata se prezinta astfel:

Cheltuieli de protocol efective = 83759 lei

Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale - Cheltuieli totale + Cheltuieli de protocol + Cheltuieli cu impozitul pe profit = (5680315 + 83759 lei) * 2 % = 115281 lei. Astfel cheltuielile de protocol sunt deductibile in intregime la calculul rezultatului fiscal.

Cheltuielile cu provizioanele sunt nedeductibile fiscal intrucat nu s-a declarat procedura de faliment. Acestea sunt in suma de 10.694.366 lei si sunt reprezentate de provizioane pentru dobanda credit NATO 10164366 lei si provizioane privind participarea salariatilor la profit 530.000 lei.

O alta categorie de cheltuieli nedeductibile este reprezentata de cheltuielile cu amenzi, in cazul de fata in valoare de 80533 lei si cheltuieli privind penalitati de intarziere la plata creditului in suma de 707476 lei.

La sfarsitul anului 2008, conform Ordinului MF2374/12.12.2007 si Legii 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare nu se poate constitui din profit rezerva legala deductibila.

Astfel luand in considerare elementele prezentate anterior profitul impozabil (fiscal) este egal cu 5363657 lei. Profit impozabil = Profitul contabil + Veniturile neimpozabile - Cheltuielile nedeductibile. Profitul impozabil = 5680315 + 11799033 - (10.694.366 + 80533 + 707476) = 5363657 lei.

Impozitul pe profit se determina aplicand cota de 16% asupra profitului impozabil, astfel rezultatul net este egal cu 4822130. Impozitul pe profit = 5363657 lei * 16% = 858185 lei

Profitul net = Profitul impozabil - Impozitul pe profit = 4822130 lei.

Inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit:

Inchiderea contului de cheltuieli:

In notele explicative care insotesc situatiile financiare ale intreprinderii trebuie sa se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinatii, respectiv: dividendele propuse spre a fi platite, sumele repartizate la rezerve, sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti, alte repartizari.

Avand in vedere prevederile Legii societatilor comerciale nr. 31/1990 republicate, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul de Administratie al S.C. IAR S.A. propune si recomanda Adunarii Generale a Actionarilor sa aprobe ca profitul net realizat in exercitiul financiar din anul 2008 sa fie repartizat pe urmatoarele destinatii:

Tabelul 3.2. Repartizarea profitului net pe destinatii

Inregistrarea constituirii de rezerve din profitul exercitiului curent se realizeaza astfel:

Propunerea de repartizare a profitului net pe destinatii tine cont de contextul crizei economice si, implicit, de dificultatile intampinate de SC IAR SA in asigurarea lichiditatilor.

Aceasta propunere asigura un minim de resurse financiare necesare finantarii programului de investitii si a activitatii de productie aferente anului 2009.

3.4. Analiza contului de rezultate la S.C. IAR S.A.

Analiza performantelor financiare ale intreprinderii permite formularea de aprecieri asupra formarii rezultatelor activitatii acesteia si asupra corelatiei lor cu structura financiara si solvabilitatea intreprinderii. Analiza performantelor financiare ale intreprinderii foloseste drept sursa principala de informatii Contul de profit si pierdere. Acest document contabil de sinteza explica modalitatea de determinare a rezultatului (profit sau pierdere) prin intermediul a trei rezultate intermediare:

Rezultatul de exploatare, ca parte a rezultatului exercitiului legat de desfasurarea activitatii obisnuite, repetitive a intreprinderii;

Rezultatul financiar, ca parte a rezultatului exercitiului, legata direct de activitatea financiara a intreprinderii;

Rezultatul extraordinar, ca o componenta a rezultatului exercitiului legata de activitati nonrepetitive, intamplatoare, desfasurate in intreprindere.

3.4.1. Analiza performantelor societatii in termeni de rezultat utilizand soldurile in cascada

Aceasta analiza are la baza soldurile intermediare de gestiune, prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 3.3. Tabloul soldurilor intermediare

Marja comerciala a inregistrat o scadere importanta in anul 2007 fata de 2006, ca urmare a cresterii cheltuielilor realizate in vederea vanzarii marfurilor intr-un ritm superior cresterii veniturilor aferente vanzarilor, in schimb in anul 2008 marja comerciala creste fata de anul 2007 in conditiile cresterii veniturilor intr-un ritm superior cheltuielilor privind marfurile, ceea ce a determinat si cresterea eficientei activitatii comerciale, in ultimul an al perioadei analizate.

In perioada analizata, productia exercitiului inregistreaza o tendinta de scadere, pe seama diminuarii productiei in 2007 fata de anul precedent, efect negativ. In ultimul an de analiza, 2008, productia vanduta si cea imobilizata cresc fata de anul precedent, 2007.

Valoarea adaugata inregistreaza o crestere in ultimul an al perioadei de analiza, reflectand sporirea bogatiei create de intreprindere, indeosebi pe seama utilizarii factorilor de munca si de capital si reusind sa remunereze prin repartitie participantii la desfasurarea activitatii intreprinderii. Cresterea valorii adaugate este mai scazuta insa decat cea a productiei exercitiului, fapt determinat de cresterea intr-un ritm superior a elementelor de natura cheltuielilor in comparatie cu cele de natura veniturilor.

Excedentul brut din exploatare inregistreaza aceeasi evolutie ca si valoarea adaugata, fapt determinat de modificarea , in acelasi sens si cu aceeasi proportie, a cheltuielilor cu personalul si cu impozitele si taxele, ca si valoarea adaugata.

Conform tabloului SIG rezultatul exploatarii din anul 2006 este negativ urmand a fi acoperit de rezultatul financiar. In restul perioadei analizate tendinta este de crestere, ca urmare a reducerii cheltuielilor din exploatare intr-un ritm superior cresterii veniturilor, ceea ce reflecta cresterea potentialului brut de castig din activitatea de exploatare. Important de observat este faptul ca rezultatul a crescut foarte mult in ultimul an al perioadei analizate, 2008, desi isi facuse aparitia criza financiara.

3.4.2. Analiza cheltuielilor totale

Tabelul 3.4. Evolutia cheltuielilor totale

Perioada 2006 - 2007

Modificarea absoluta a cheltuielilor totale:

-51571924 lei

Modificarea relativa a cheltuielilor totale:

80,394%

-19,606%

Factorii de influenta ai cheltuielilor totale sunt cheltuielile din exploatare, cheltuielile financiare si cheltuielile extraordinare, insa acestea din urma sunt nule.

, respectiv

-43933498 lei

-16,702%

-7638428 lei

-2,904%

Prin insumare se verifica egalitatea atat la nivelul modificarii absolute cat si la cel al modificarii relative astfel:

= -43933498 lei + (-7638428 lei) + 0 = -51571924 lei

= -16,702% + (-2,904%) = -19,606%

Perioada 2007 - 2008

Modificarea absoluta a cheltuielilor totale:

  -54972669 lei

Modificarea relativa a cheltuielilor totale:

74,004%

-25,996%

Factorii de influenta ai cheltuielilor totale sunt cheltuielile din exploatare, cheltuielile financiare si cheltuielile extraordinare, insa acestea din urma sunt nule.

, respectiv

-78720602 lei

-37,226%

+23747933 lei

+11,230%

Prin insumare se verifica egalitatea atat la nivelul modificarii absolute cat si la cel al modificarii relative astfel:

= -78720602 lei + (+23747933 lei) = -54972669 lei

= -37,226% + (+11,230%) = -25,996%

In urma datelor analizate in tabel se constata o tendinta de scadere a cheltuielilor totale, ceea ce reprezinta o evolutie favorabila in conditiile in care veniturile se mentin la acelasi nivel.

Cheltuielile totale se impart astfel in trei categorii care reprezinta si factori de influenta si anume: cheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare, acestea din urma fiind nule nu au nicio influenta asupra cheltuielilor totale si implicit asupra rezultatului exercitiului.

Un prim factor de influenta il reprezinta cheltuielile din exploatare (si anume cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, combustibili, utilitati, salariile angajatilor precum si serviciile prestate de terti) care au o evolutie descrescatoare, diminuandu-se, ceea ce denota un efect favorabil asupra activitatii entitatii analizate. Consultand Contul de profit si pierdere pe perioada analizata se observa o diminuare importanta a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile, ceea ce conduce la reducerea cheltuielilor din exploatare.

Daca se urmareste corelatia intre venituri si cheltuieli, se constata ca nu toate cheltuielile genereaza venituri: astfel numai cheltuielile din exploatare se coreleaza direct cu veniturile din exploatare; cheltuielile financiare nu au ca rezultat obtinerea de venituri financiare.

In primul interval al perioadei analizate cheltuielile din exploatare au scazut cu 16,702%, iar in 2008 fata de 2007 cu 37,226%.

Al doilea factor ce influenteaza cheltuielile totale il reprezinta cheltuielile financiare. Acestea au o evolutie oscilanta , astfel in anul 2007 inregistreaza valoarea cea mai mica.

Unele cheltuieli, cum sunt cele cu dobanzile platite pentru creditele primite, trebuie corelate cu veniturile din exploatare, in vederea evaluarii riscului financiar.

Analizand Contul de profit si pierdere se constata ca aceste cheltuieli financiare sunt reprezentate in principal de cheltuieli cu dobanzi si cheltuieli din diferente din diferente de curs valutar. Valoarea maxima a acestor cheltuieli o detine anul 2008, unde ponderea acestora este reprezentata de cheltuieli din diferente de curs valutar, ca urmare a deprecierii monedei nationale in raport cu euro, respectiv dolarul, in conditiile in care societatea isi desfasoara activitatea si pe plan extern.

Fig 3.1. Evolutia cheltuielilor

3.4.3. Analiza veniturilor totale

Tabelul 3.5. Evolutia veniturilor totale

Perioada 2006 - 2007

Modificarea absoluta a veniturilor totale:

-57929540 lei

Modificarea relativa a veniturilor totale:

  79,160%

-20,84%

Factorii de influenta ai veniturilor totale sunt veniturilor din exploatare, veniturilor financiare si veniturilor extraordinare, insa acestea din urma sunt nule.

, respectiv

= -24233151 lei

-8,718%

-33696389 lei

-12,122%

Prin insumare se verifica egalitatea atat la nivelul modificarii absolute cat si la cel al modificarii relative astfel:

= -24233151 lei + (-33696389 lei) = -57929540 lei

= -8,718% + (-12,122%) = -20,84%

Perioada 2007 - 2008

Modificarea absoluta a veniturilor totale:

-57869023 lei

Modificarea relativa a veniturilor totale:

  73,701%

-26,299%

Factorii de influenta ai veniturilor totale sunt veniturilor din exploatare, veniturilor financiare si veniturilor extraordinare, insa acestea din urma sunt nule.

, respectiv

= -56061311 lei

-25,477%

-1807712 lei

-0,822%

Prin insumare se verifica egalitatea atat la nivelul modificarii absolute cat si la cel al modificarii relative astfel:

= -56061311 lei + (-1807712 lei) = -57869023 lei

= -25,477% + (-0,822%) = -26,299%

La fel ca si in cazul cheltuielilor totale, se vor analiza veniturile in functie de natura acestora astfel: venituri din exploatare, financiare si extraordinare, acestea din urma fiind nule. Pentru analiza veniturilor trebuie avuta in vedere si evolutia cheltuielilor pentru a se putea corela cheltuiala cu venitul rspectiv. Identic ca la cheltuielile totale se analizeaza factorii de influenta si anume categoriile de venituri in care se clasifica acestea. Un prim factor sunt veniturile din exploatare care au o tendinta de scadere care corelat cu evolutia descrescatoare a cheltuielilor din exploatare este un efect nefavorabil.

In primul interval de analiza, veniturile din exploatare se diminueaza cu 24233151 lei (10,421%), iar in 2008 comprativ cu 2007 cu 56061311 lei (26,912%).

Ponderea covarsitoare in veniturile din exploatare este detinuta de cifra de afaceri si productia exercitiului astfel evolutia oscilanta a cifrei de afaceri si cea de scadere a productiei exercitiului au condus la diminuarea veniturilor din exploatare.

Cel de-al doilea factor de influenta si anume veniturile finaciare are tot o evolutie descrescatoare, inregistrand cea mai mare valoare in 2006, ca urmare a veniturilor obtinute din diferente de curs valutar favorabile pentru entitate. Valoric, veniturile financiare au scazut in 2007 fata de 2006 cu 33696389 lei (74,185%) iar in 2008 fata de 2007 cu 1807712 lei (15,417%). Evolutia inregistrata pe parcursul perioadei analizate este nefavorabila, in conditiile diminuarii veniturilor concomitent cu reducerea cheltuielilor si implicit al rezultatului.

Fig 3.2. Evolutia veniturilor

3.4.4. Analiza rezultatelor

Indicatorul prezinta urmatoarea evolutie:

Tabelul 3.6. Evolutia rezultatului curent

Conform acestui tabel rezultatul exploatarii din anul 2006 este negativ urmand a fi acoperit de rezultatul financiar. In restul perioadei analizate tendinta este de crestere, ca urmare a reducerii cheltuielilor din exploatare, ceea ce reflecta cresterea potentialului brut de castig din activitatea de exploatare. Important de observat este faptul ca rezultatul a crescut foarte mult in ultimul an al perioadei analizate, 2008, desi isi facuse aparitia criza financiara

In perioada analizata, activitatea de exploatare desfasurata de intreprindere s-a soldat in 2006 cu pierderi, fiind urmata de o crestere in restul perioadei analizate. Activitatea financiara a inregistrat o tendinta de diminuare, o evolutie negativa pe toata perioada analizata explicata prin cresterea cheltuielilor financiare intr-un ritm superior cresterii veniturilor financiare, depasind in fiecare an nivelul rezultatului curent.

Desfasurarea in bune conditii a activitatii si realizarea programului de investitii propus necesita utilizarea, pe langa sursele proprii de finantare care sunt insuficiente, surse imprumutate generatoare de cheltuieli financiare pentru intreprindere, ceea ce duce la inregistrarea de pierderi din activitatea financiara pe parcursul ultimului an analizat, 2008.

Rezultatul exploatarii este absorbit in totalitate de cheltuielile financiare ceea ce denota un dezechilibru al politicii financiare a intreprinderii, in ultimul an se inregistreaza cresterea ponderii cheltuielilor financiare in rezultatul exercitiului, comparativ cu perioada precedenta.

Din punctul de vedere al cheltuielilor, se observa o pondere mai ridicata in total cheltuieli a cheltuielilor financiare, cu precadere in ultimul an al perioadei analizate, 2008, comparativ cu ponderea veniturilor financiare in veniturile totale, ca urmare a indatorarii intreprinderii. In primii ani, situatia este favorabila din acest punct de vedere.

Rezultatul brut al exercitiului in primul an este format din rezultatul financiar, acesta reusind sa compenseze pierderea din exploatare. In anul 2007 profitul brut este compus in totalitate (aproximativ 100%) din rezultatul exploatarii, in schimb in anul 2008, situatia profitului brut este inversa situatiei din 2006, acesta fiind format exclusiv din rezultatul exploatarii, ca urmare a faptului ca rezultatul financiar este negativ, activitatea financiara devenind consumatoare de rezultat al activitatii de exploatare.

Pentru activitatea previzionala, intereseaza in principal, structura cheltuielilor din exploatare, ponderea cheltuielilor materiale, salariale si a altor elemente de cheltuieli in totalul cheltuielilor din exploatare sau in cifra de afaceri.

Fig 3.3. Evolutia rezultatelor

3.5. Aplicatie informatica pentru evidenta veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor la

S.C IAR S.A.

3.5.1. Obiectivele aplicatiei informatice

Obiectivul acestei aplicatii informatice este obtinerea de informatii privind performanta intreprinderii prin analiza cifrei de afaceri, a cheltuielilor si veniturilor si implicit al profitului net rezultat in urma desfasurarii activitatii.

Aceste informatii dobandite prin intermediul acestei aplicatii informatice sunt necesare in procesul de fundamentare a deciziilor pentru managamentul societatii. Deciziile se pot referi la reducerea cheltuielilor prin diferite metode ce tin de abilitatea si pregatirea profesionala a managerilor si nu numai, cresterea volumului veniturilor realizate, realizarea unor investitii in cadrul entitatii in functie de profitul obtinut, dezvoltarea tehnologiilor existente la nivelul entitatii, etc.

In rezolvarea practica s-a pornit de la iesirile aplicatiei constituindu-se astfel intrarile aplicatiei, respectiv cele cinci tabele: Firma, Parteneri, Tranzactii, Coduri si Produse/servicii. Trebuie mentionat faptul ca in tabela "Tranzactii", campul cod tranzactie va genera cheltuiala, respctiv venitul entitatii. Astfel acest camp cuprinde simbolurile conturilor de venituri si cheltuieli din Planul General de Conturi si vom putea realiza situatii referitoare la rezultatul entitatii.

3.5.2. Iesirile aplicatiei informatice

a) Situatia cifrei de afaceri din ultimii trei ani

b) Situatia rezultatului din exploatare pe parcursul ultimilor trei ani

c) Situatia rezultatului financiar al ultimilor trei ani

d) Situatia rezultatului curent din ultimii trei ani

e) Situatia rezultatului brut pe parcursul ultimilor trei ani

f) Situatia rezultatului net al ultimilor trei ani

g) Situatia partenerilor care genereaza venituri mai mari de 100000 lei

h) Situatia cheltuielilor salariale aferente angajatilor in ultimii trei ani

i) Balanta de verificare la data D8

j) Contul de profit si pierdere

3.5.3. Intrarile aplicatiei informatice

3.5.4. Schema legaturilor intre tabelele bazei de date

FIRMA PRODUSE/SERVICII TRANZACTII PARTENERI CODURI

# CUI # CodProd # NrTranz # CodPart #CodTranz

DenFirma DenProd # DtTranz DenPart DenCod

SediuSoc UM ■CodTranz Localitate

FormaJurid Pret ■CodProd Str

NrAngajati ■CodPart Sc

Valoare Bl

Jud

Legenda: # cheie primara

■ cheie externa

Legatura dintre tabelele bazei de date si documentele primare

Tabelul 3.7. Legatura dintre tabele si documentele primare

Schema generala a aplicatiei

CAPITOLUL 4. CONCLUZII SI PROPUNERI

Scopul principal al desfasurarii activitatilor economico-sociale este obtinerea unui profit care sa asigure retribuirea tuturor factorilor participanti la procesul de creare a valorii adaugate, in functie de gradul de participare si contributia fiecaruia, precum si constituirea unor fonduri pe seama carora sa se poata realiza dezvoltarea si desfasurarea activitatilor viitoare.

S.C. IAR S.A. opereaza din Romania si furnizeaza produse si servicii pe pietele interne li straine in domeniul apararii. Aceste piete cunosc in mod traditional o evolutie ciclica. La nivel global au loc fenomene tipice care favorizeaza dezvoltari specifice in domeniul industriei de aparare. In functie de competente si experienta acumulata, corelat cu politicile statelor respective, companiile se protejeaza actionand pe piata militara, pentru a contracara riscurile si a diminua impactul acestor evolutii ciclice.

Industria aeronautica, prin natura sa - cicluri lungi de fabricatie si volume mari - functioneaza pe baza proiectiilor asupra situatiei economice viitoare intr-o perspectiva ce se prognozeaza pe etape mari de timp. In aceeasi masura, valorile mari ale productiei si ale operatiilor din domeniul aviatiei fac aceasta industrie sa depinda de finantari in mod major.

Din datele analizate in capitolul 3 al acestei lucrari se observa o evolutie oscilanta a cifrei de afaceri totala pe perioada analizata.

In primul interval al perioadei analizate se constata o scadere a cifrei de afaceri cu 57965507 lei in 2007 fata de anul precedent. Aceasta diminuare este datorata urmatoarelor influente: productia vanduta si veniturile din vanzarea marfurilor. Analizand cel de-al doilea interval al perioadei analizate se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 11,493% in 2008 fata de anul anterior. Aceasta evolutie favorabila se explica atat prin cresterea productiei vandute cat si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Productia vanduta a crescut cu 10,681% iar veniturile din vanzarea marfurilor cu 26,399%. Situatia se mentine la fel ca in perioada anterioara in ceea ce priveste ponderea semnificativa a productiei vandute in cifra de afaceri.

Entitatea analizata are ca obiect de activitate productia si prestarea de servicii, astfel se explica ponderea covarsitoare a productiei vandute in cifra de afaceri. Productia vanduta consta in obtinerea produselor finite, respectiv a pieselor de schimb, subansamblelor si ansamblelor necesare reparatiilor si modernizarilor de elicoptere in baza contractelor stabilite cu beneficiarii (clienti interni si externi).

In perioada analizata, activitatea de exploatare desfasurata de intreprindere s-a soldat in 2006 cu pierderi, fiind urmata de o crestere in restul perioadei analizate. Rezultatul exploatarii este absorbit in totalitate de cheltuielile financiare ceea ce denota un dezechilibru al politicii financiare a intreprinderii, in ultimul an se inregistreaza cresterea ponderii cheltuielilor financiare in rezultatul exercitiului, comparativ cu perioada precedenta

Desfasurarea in bune conditii a activitatii si realizarea programului de investitii propus necesita utilizarea, pe langa sursele proprii de finantare care sunt insuficiente, surse imprumutate generatoare de cheltuieli financiare pentru intreprindere, ceea ce duce la inregistrarea de pierderi din activitatea financiara pe parcursul ultimului an analizat, 2008.

Rezultatul brut al exercitiului in primul an este format din rezultatul financiar, acesta reusind sa compenseze pierderea din exploatare. In anul 2007 profitul brut este compus in totalitate (aproximativ 100%) din rezultatul exploatarii, in schimb in anul 2008, situatia profitului brut este inversa situatiei din 2006, acesta fiind format exclusiv din rezultatul exploatarii, ca urmare a faptului ca rezultatul financiar este negativ, activitatea financiara devenind consumatoare de rezultat al activitatii de exploatare.

Punctul de plecare in imbunatatirea activitatii entitatii il constituie cresterea in termeni reali, a cifrei de afaceri, indeosebi pe seama sporirii productiei vandute deoarece are o pondere semnificativa fata de veniturile din vanzarea marfurilor pe parcursul intregii perioade analizate.

Totusi, cresterea cifrei de afaceri este destul de dificil de realizat, in conditiile accentuarii concurentei pe piata, in special pe piata extena, pentru o parte dintre produsele pe care le realizeaza intreprinderea. Dinamica ofertei de produse este o consecinta a urmatoarelor actiuni: sistarea, in ultimii ani, a fabricatiei elicopterului usor mono-motor IAR 316B Alouette III (motiv principal - atingerea limitei de viata) si a elicopterului IAR 330 PUMA, in principal ca urmare a faptului ca a fost sistata fabricatia motoarelor noi TORMO IVCA si a ansamblelor mecanice (TURBOMECA si EUROCOPTER Franta nemaisustinand importul de completare necesar producatorului intern). Introducerea in fabricatie in ultimii ani a urmatoarelor noi produse: modernizarea elicopterului IAR 330L Puma - cu sistem SOCAT, NATO si NAVAL; modernizarea elicopterului SA/IAR 330 Puma in varianta SA 330 SM.                   .

Referitor la performanta financiara reflectata de contul de profit si pierdere sau indicatorii calculati pe baza acestuia, se impun masuri de eficientizare a activitatii intreprinderii. In afara de cresterea cifrei de afaceri, trebuie sa se asigure tinerea stricta sub control a cheltuielilor intreprinderii, indeosebi a celor privind consumurile intermediare, care sa duca la cresterea valorii adaugate, chiar intr-o proportie mai ridicata decat cifra de afaceri. Cresterea acumularii brute din exploatare se poate realiza prin restrictionarea cheltuielilor cu presonalul si a celor cu impozite, taxe si varsaminte asimilate, urmarindu-se dinamica salariilor, in corespondenta cu nivelul productivitatii muncii si identificarea acelor cheltuieli fiscale care pot fi reduse sau chiar eliminate.

Una din marile probleme care se ridica in fata managerului este luarea unei decizii de prima importanta in legatura cu modul de implementare a disciplinei costurilor de productie.

Se recomanda:

Cresterea productivitatii muncii si implicit reducerea cheltuielilor cu munca vie pe unitatea de produs prin: folosirea rationala a fortei de munca; reducerea cheltuielilor cu forta de munca indirect productiva; reducerea sporurilor acordate; comensurarea muncii prestate prin norme de munca. Analizand ultimiii trei ani de activitate ai societatii se constata o scadere importanta a productivitatii salariatilor in 2007, ca urmare a diminuarii atat a cifrei de afaceri cat si a numarului de salariati, dar in anul 2008 are loc o crestere a acesteia datorata restructurarilor de personal realizate la nivelul entitatii, astfel reducandu-se numarul personalului indirect productiv. Insa numarul restructurarilor nu se opreste aici, intrucat in 2009 au avut loc 320 de concedieri (insa salariati beneficiaza de salarii compensatorii/ordonante timp de trei ani).

Organizarea stiintifica a productiei si a muncii;

Reinnoirea productiei, modernizarea acesteia si imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie. Astfel se vor reduce cheltuielilor cu reparatiile si intretinerea utilajelor folosite in productie, ceea ce conduce la utilizarea eficienta si la maxima capacitate a timpului de lucru si realizarea in timp util a planurilor de productie planificate.

Optimizarea cheltuielilor legate de aprovizionarea tehnico-materiala ca si cele privind vanzarea/prestarea productie/serviciilor. Acest lucru se poate realiza prin cautarea unor furnizori de materii prime, materiale ce practica preturi mai scazute dar calitatea sa fie aceeasi sau prin reducerea cheltuielilor de transport, utilizand mijloacele de transport proprii.

Economisirea resurselor materiale, recuperarea deseurilor, valorificarea superioara a acestor resurse. Reducerea cheltuielilor materiale se poate realiza prin: folosirea rationala, eficienta si reducerea consumului pe unitatea de produs, la materii prime, materiale, energie, combustibil; reducerea cheltuielilor cu amortizarea (prin introducerea calculului amortizarii in functie de gradul de eficienta a mijloacelor fixe); reducerea cheltuielilor comune si generale ale firmei; reciclarea materialelor secundare.

Optimizarea cheltuielilor administrativ gospodaresti;

Limitarea cheltuielilor neproductive.  

Urmarirea riguroasa si reducerea cheltuielilor nedeductibile regasite in cadrul altor cheltuieli de exploatare se vor reflecta in reducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit, cu efect favorabil asupra rezultatului net al exercitiului.

Se impune, de asemenea, reducerea pe cat posibil, a pierderilor din activitatea financiara (este cazul anului 2008, cand cheltuielile financiare sunt 35472551 lei, depasesc cu mult veniturile financiare in suma de 9917837 lei), in primul rand prin reducerea cheltuielilor cu dobanzile aferente creditelor pe termen scurt contractate. Se recomanda diminuarea creditelor pe termen scurt care s-au acumulat pe parcursul perioadei analizate, devenind generatoare de amenzi si penalitati, ceea ce afecteaza negativ rezultatele activitatii desfasurate de intreprindere. Pierderile din diferente de curs valutar pot fi diminuate partial, prin adoptarea unor masuri de acoperire a acestora, inclusiv constituirea de provizioane.

In vederea imbunatatirii performantelor financiare si a rezultatelor obtinute, entitatea studiata trebuie sa actioneze in sensul cresterii volumului veniturilor realizate. Pentru realizarea acestui obiectiv, se recomanda: cresterea productivitatii muncii pentru a mari productia fabricata; sporirea productiei livrate la intern sau export; reducerea volumului de stocuri la produsele finite si accelerarea vitezei de rotatie a acestora; incasarea la timp a creantelor si promovarea unor forme rapide si eficiente de decontare; acordarea de facilitati sub forma sconturilor pentru agentii economici care achita la timp sau in avans facturile; cresterea veniturilor din activitatile financiare pe seama dobanzilor bancare pentru disponibilitatile banesti pastrate in conturile bancare sau plasarea acestora in titluri de valoare si depozite; cresterea veniturilor din activitati exceptionale prin perceperea de penalitati de la clientii rau platnici, plata la termen a obligatiilor fata de bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale si fondurile speciale, obtinandu-se astfel reduceri ale acestor obligatii care constituie venituri pentru intreprindere. Toate aceste obiective sunt, in acelasi timp, si cai concrete de reducere a costurilor care se interconditioneaza reciproc, obiectivul general fiind cresterea eficientei economice in societatea comerciala respectiva.

Bibliografie:

1. Cretoiu Gh., Bucur I., "Contabilitate - Fundamentele si noul cadru juridic", Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007
2. Iosif Gh. N., Banacu C. S., "Analiza si evaluarea afacerii", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006
3. Lezeu D. N., "Analiza situatiilor financiare ale intreprinderii", Editura Economica, Bucuresti, 2004
4. Pantea I. P., Bodea Gh., "Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene", editia a III-a, Editura Intelcredo, Deva, 2008
5. Petrescu S., "Diagnostic economic - financiar. Metodologie. Studii de caz", Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004
6. Ristea M., "Contabilitate financiara", Editura Universitara, Bucuresti, 2005
7. Ristea M., Dumitru G. C. "Contabilitatea afacerilor", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006
8. Stefanescu A., "Performanta financiara a intreprinderii intre realitate si creativitate", Editura Economica, Bucuresti, 2005
9. Cadrul conceptual al IASB, Editura Economica, Bucuresti, 2004

Codul Fiscal editia a XI a- 9 ianuarie 2009, Editura Best Publishing Romania

11. IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004
12. IAS 18 Venituri, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004
13. Legea 82 / 1991, Legea contabilitatii, republicata in 2008
14. OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene publicat in Monitorul Oficial nr. 1.080 si 1.080 bis/30.11.2005

Cursuri analiza economico-financiara I si II

Raport anual pe anul 2007 al activitatii societatii IAR S.A.

Raport anual pe anul 2008 al activitatii societatii IAR S.A.

Rapoartele de gestiune aferente anilor 2006, 2007, 2008 al activitatii societatii IAR S.A.