Modele si date

Stiinta economica este legata tocmai de dilema: este o stiinta pozitiva sau o stiinta normativa, o stiinta a mijloacelor sau o stiinta a scopurilor? Din dorinta evidenta a unei parti a economistilor de a considera ca disciplina lor se ridica la acelasi nivel de obiectivitate care a fost atins de stiintele naturii, stiinta economica este conceputa exclusiv ca o analiza pozitiva sau explicativa.

Teoria economica pozitiva ofera metode si instrumente prin care se analizeaza modul in care a evoluat economia in trecut si se previzioneaza cum va evalua aceasta in viitor. Ea se ocupa de descrierea faptelor, a conditiilor in care se desfasoara procesele economice, formuland judecati de existenta si explicand cum trebuie sa lupte oamenii contra raritatii. Economia pozitiva da raspuns la intrebari de genul: Care este rata somajului? Ce raport este intre somaj si inflatie?

Dar daca abordarea pozitiva transpune un ideal, inseamna ca stiinta economica implica si o atitudine. Ea este deci si o stiinta normativa, o stiinta a scopurilor, care elaboreaza judecati de valoare si care trebuie sa stea la baza politicilor economice pentru a influenta realitatea, pentru a o apropia de modelul de referinta incat sa se poata atinge optimul. Teoria economica normativa ofera judecati de valoare asupra fenomenelor si proceselor economice. Economia normativa raspunde la intrebari de genul: care este nivelul suportabil al inflatiei? poate fi considerat un anumit nivel al somajului ca fiind normal?

Analiza economica utilizeaza ca punct de plecare date si modele economice.

Modelul este un mod de reprezentare a realitatii in care se efectueaza o serie de ipoteze simplificatoare despre fenomenele si procesele reale studiate si cu ajutorul caruia se descrie modul in care se intelege fenomenul sau procesul respectiv.

Modelul trebuie sa surprinda insa elementele esentiale ale fenomenului sau procesului analizat, pe de o parte, iar pe de alta parte, sa nu fie prea complicat, astfel incat sa permita o analiza coerenta si eficienta.

Un model trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

a)      consistenta logica: relatiile dintre elementele modelului trebuie sa surprinda aspectele esentiale, fiind logice si determinante in explicarea comportamentului sistemului real;

b)      validitate: va implica modul in care modelul surprinde realitatea;

c)      simplitate: in cazul in care trebuie sa se decida intre doua modele care descriu realitatea in mod asemanator, criteriul dupa care se va alege unul dintre modele pentru analize este simplitatea acestuia.

Analiza unei probleme si elaborarea unui model presupune parcurgerea a trei etape:

1. observarea fenomenului;
2. elaborarea modelului;
3. testarea modelului si efectuarea prognozelor.

Obtinerea unui model valid pentru realitatile economice, mai ales pentru cele macroeconomice, nu se realizeaza usor. Aceasta datorita faptului ca oamenii nu se comporta intotdeauna rational, urmarind doar profitul, deci maximizarea utilitatii sau reducerea costurilor. Comportamentul uman nu poate fi redus la legi stiintifice, ci doar la tendinte si directii de actiune. Acestea se pot insa manifesta in raport cu o multitudine de factori ce pot tine de structura interna a omului, de atitudinea sa sociala, de civilizatie sau prejudecati.

Pentru a verifica validitatea modelelor elaborate sunt necesare utilizarea datelor economice, precum si evidentierea celor mai importante influente.

Date economice

Datele ce vor fi introduse in modele permit, pe de o parte, cuantificarea proceselor si fenomenelor studiate, iar pe de alta, parte, sunt utile prin procesul testarii modelelor elaborate. Din multimea datelor inregistrate este necesara extragerea si determinarea datelor relevante pentru descrierea fenomenului si includerea in modele doar a acestora, renuntandu-se la cele nesemnificative.

Surse de date

O alta problema ce trebuie rezolvata este aceea a culegerii datelor. In unele stiinte cum este fizica sau chimia se pot efectua experimente pentru verificarea ipotezelor (aceste stiinte sunt stiinte experimentale). Economia nu este o stiinta experimentala, deoarece fenomenele economice nu pot fi separate de context, de viata reala, pentru a se analiza separat reactiile la diversi stimuli. In acest context este posibil sa urmarim si sa inregistram variatia variabilelor economice implicate in model fara a interveni in mod decisiv in evolutia acestora sau sa pastram constante anumite variabile.

Pentru a obtine si utiliza date, se apeleaza la doua surse fundamentale de date.

- Prima dintre acestea este sursa " primara", respectiv direct agentii economici: firme sau gospodarii. In cazul firmelor datele provin din situatia contabila, respectiv din bilantul contabil anual, balanta contabila. In cazul gospodariilor datele provin din anchete si sondaje intreprinse de cercetatori si constau in raspunsurile directe date de acestea cu privire la comportamentul uzual: achizitii de bunuri si servicii, economisire, utilizarea timpului liber etc.

- A doua sursa de date este cea a organizatiilor specializate, private sau publice, interne sau internationale. In Romania principala organizatie care colecteaza date cu privire la situatia economica este Institutul National de Statistica. Alte organizatii de la care se pot obtine date sunt: Banca Nationala a Romaniei, Institutul de Cercetari pentru Calitatea Vietii, institutele de sondaj private (IRSOP, IMAS etc.), bancile comerciale, bancile de date computerizate s.a.

Printre organismele internationale ce ofera date cu privire la situatia economica gasim Fondul Monetar International, Banca Mondiala, OCDE, FAO, Organizatia Natiunilor Unite, agentiile de rating (Moody`s, Standard and Poor s.a.) etc.

Organizarea datelor

Tabele de date

Cea mai intalnita forma de prezentare a datelor este cea tabelara. Un tabel de date trebuie sa contina in mod necesar urmatoarele elemente:

a)      titlul tabelului - in care se specifica datele ce sunt continute in acesta;

b)      informatii specifice: unitati de masura, unitati temporale, unitati de evaluare, locul in care s-a facut inregistrarea, precum si momentul in care s-a efectuat;

c)      continutul efectiv al tabelului - cu informatii specifice cerute;

d)      sursa de date, respectiv institutia care a furnizat datele si publicatia in care exista acestea (eventual pagina la care pot fi regasite).

De exemplu, sa presupunem ca ne intereseaza evolutia produsului intern brut in statele din Europa Centrala si de Est in anii de tranzitie catre economia de piata. Aceste date pot fi regasite, printre altele, in raportul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, "Transition Report 2000" (vezi tabelul 1.1).

Tabelul 1.1. Evolutia produsului intern brut real in tarile din Europa Centrala si de Est

(procente, variatie anuala)

An	Tara
	Albania	Bulgaria	Croatia	Cehia	Ungaria	Macedonia	Polonia	Romania	Slovacia	Slovenia
										Referat: Metoda abc (activity based costs) - fundament economic al sistemelor de management bazate pe costuri Proiect: MANAGEMENTUL RELATIEI CU CLIENTUL (Consumer Relationship Management -CRM) o strategie performanta in optimizarea raportului cerere-oferta

Sursa: Transition Report 2000, European Bank for Reconstruction and Development, 2000, p.65

2. Serii de timp

O serie de timp reprezinta nivelul unei variabile in diverse momente. Informatiile pot fi prezentate sub forma de tabel sau sub forma grafica. De exemplu, daca pentru Romania vom reprezenta grafic evolutia PIB pentru perioada 1990 - 2002, vom obtine figura 1.2.

Un grafic trebuie sa contina urmatoarele elemente:

a)      titlul graficului - care va descrie datele prezentate;

b)      axele gradate, in care pe axa OX vom regasi timpul, exprimat iin unitati de masura corespunzatoare, iar pe axa OY, variabila ce va fi masurata;

c)      unitatile de masura, unitatile de evaluare si momentul evaluarii;

d)     reprezentarea efectiva a datelor (sub forma de histograma de exemplu);

e)      sursa de date, respectiv institutia care a furnizat datele si publicatia din care provin;

f)       legenda graficului - care va contine alte informatii considerate a fi necesare.

Tabelul 1.2. Numarul somerilor si rata somajului in Romania in perioada 2001 - 2009

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007, p. 114, 2009, p. 106

Figura 1.2. Evolutia absoluta a numarului somerilor in perioada 2001 - 2009

Sursa: datele din tabelul 1.2.

Figura 1.3. Evolutia ratei somajului in perioada 2001 - 2009

Sursa: datele din tabelul 1.2.

Date incrucisate

Seriile de timp descriu evolutia unui anumit proces sau fenomen economic. In statistica insa apar situatii in care este necesar sa se puna in evidenta legaturile care exista intre diverse fenomene economice. Pentru aceasta se utilizeaza tabele de date incrucisate. Datele incrucisate se evidentiaza, pentru un anumit moment, modul in care o anumita variabila economica este corelata cu anumite grupuri de indivizi sau cu o alta variabila economica.

De exemplu, in tabelul 1.2 este prezentata dependenta dintre ratele de ocupare (nivelul populatiei ocupate) pe grupe de varsta si medii in trimestrul I al anului 2002 in Romania.

Tabelul 1.2. Ratele de ocupare pe grupe de varste si medii

in trimestrul I din anul 2002

Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), Institutul National de Statistica, 2002, p.41

4. Indici

In analizele efectuate este necesar ca in multe situatii sa se puna in evidenta evolutia unei anumite variabile in timp. Aceasta evolutie poate fi descrisa prin intermediul indicilor.

Un indice este un numar real pozitiv, care indica evolutia unei variabile fata de o valoare de baza data. Acesta se calculeaza ca raport intre valoarea variabilei in perioada curenta si valoarea aceleiasi variabile in perioada de baza (sau de referinta).

Perioada de baza considerata poate fi atat fixa, cat si variabila. In cazul in care aceasta este fixa, avem indici cu baza fixa, iar daca este variabila (perioada de baza o constituie perioada anterioara celei curente), atunci avem indici cu baza in lant.

Observatie: Indicele poate fi exprimat si procentual. In acest caz numarul rezultat din raportarea valorilor indicatorului in perioadele curenta si de referinta se inmulteste cu 100.

Exemplu.

Tabelul 1.3. Dinamica numarului de someri in Romania in perioada 2000 - 2009

Sursa: Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005, p. 102, 2007, p. 114, 2009, p. 106

Indici agregati

In unele situatii este necesara evidentierea evolutiei unui sector (agregat), in conditiile in care sunt cunoscute variatiile partilor componente. In acest caz se construiesc indici agregati, pornind de la indicii individuali si de la ponderilor pe care le au partile componente.

Relatia de calcul este:

cu: I - indicele agregat;

i_k - indicele individual al componentei k;

g_k - ponderea (greutatea specifica) a componentei k in total in perioada de baza;

n - numarul total de componente.

Tabelul 1.4. Efectivul si structura somerilor pe grupe de varsta

in Romania in anii 2007 - 2008

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2008, p.106, 20009, p. 150.

Indicele general se poate calcula astfel:

I = 109,21 x 17,72 + 110,63 x 8,94 + 102,98 x 26,75 + 109,99 x 25,15 + 114,58 x 14,04 +123,68 x 7,32

I = 108,59

Indicele preturilor de consum - indice agregat

Unul dintre cei mai cunoscuti si utilizati indici din economie este indicele preturilor de consum (IPC). Acest indice se calculeaza lunar si reprezinta un indice agregat al preturilor bunurilor si serviciilor achizitionate de catre gospodarii. Evolutia acestuia este descrisa atat pe componente individuale (cheltuieli pentru lapte, carne, paine, chirii, transport etc.), la un nivel de agregare mediu, pe categorii de bunuri si servicii (pentru bunuri alimentare, bunuri nealimentare si servicii), precum si pe total, agregat. IPC este cel mai cunoscut indicator care masoara variatiile in costul vietii. In multe situatii, variatia anuala a IPC este echivalata cu nivelul inflatiei.

Calculul indicelui preturilor de consum se efectueaza in doua etape. In prima etapa se calculeaza evolutia pretului pentru fiecare categorie de bunuri sau servicii inclusa in cadrul cosului de consum. In a doua etapa se calculeaza indicele preturilor de consum pe baza ponderilor pe care le au diverse produse si categorii de produse in cosul de referinta, precum si pe baza indicilor individuali (dupa metodologia descrisa anterior).

Variabile nominale si variabile reale

In calculul indicatorilor se folosesc variabile nominale si variabile reale

Ex. In 15 ani salariul mediu a crescut in Romania de la 3000 de lei in 1993 la 12.000.000 de lei in anul 2008. La prima vedere am fi tentati ca in ultimii 10 ani veniturile medii au crescut in Romania de 4000 de ori. Este adevarat, dar aceste cifre nu arata si nivelul bunurilor si serviciilor ce pot fi achizitionate cu acesti bani. Pentru a face diferenta dintre veniturile incasate si ceea ce se poate achizitiona cu aceste venituri vom defini venitul nominal si venitul real.

Venitul nominal este suma obtinuta de o persoana la un moment dat, in preturile perioadei curente. Venitul real este dat de cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi achizitionata cu venitul nominal; cu alte cuvinte, va fi determinat pe baza venitului nominal si a modificarilor survenite in preturile bunurilor de consum.

In cadrul analizelor economice nu doar venitul este analizat in expresie reala si in expresie nominala, ci si toate celelalte variabile cu exprimare valorica, monetara.

Relatia de baza dintre o marime nominala si o marime reala este:

,

unde:              

a - este marimea reala considerata;

A - este marimea nominala considerata (exprimata in preturile perioadei curente);

p - este nivelul preturilor (in cazul analizelor in dinamica este indicele preturilor).

De exemplu, PIB al Romaniei a cunoscut o crestere permanenta in expresie nominala dupa 1990, in timp ce in expresie reala a cunoscut fluctuatii, respectiv atat scaderi, cat si cresteri (vezi tabelul 1.5)

Tabelul 1.5. Evolutia produsului intern brut in Romania in perioada 1993 - 2002

Sursa: Raportul statistic anual al BNR, 2002, Banca Nationala a Romaniei, 2003

Masurarea dinamicii variabilelor economice

Pentru masurarea variatiei variabilelor economice discrete se utilizeaza urmatorii indicatori:

Indicatori relativi

(1) Indicele: (sau, exprimat procentual, ), cu X₁ nivelul indicatorului in perioada curenta, X₀ nivelul in perioada de baza, iar I_X este indicele variabilei analizate in perioada curenta fata de perioada de baza.

(2) Ritmul: respectiv sau pentru exprimarea procentuala.

(3) Indicele mediu de crestere: in forma procentuala, cu X_n nivelul variabilei in perioada n, X₀ nivelul variabilei in perioada de baza, iar n - numarul de perioade din intervalul analizat.

(4) Ritmul mediu de crestere: .

Indicatori absoluti

(1) Modificarea absoluta: ; arata cu cate unitati s-a modificat nivelul curent al variabilei A fata de perioada de baza.

(2) Variatia medie: unde n reprezinta numarul de perioade studiate, X_n nivelul variabilei in perioada n, X₀ este nivelul variabilei in perioada de baza.