Evolutia inflatiei in Romania

Evolutia inflatiei in Romania

Pe parcursul trimestrului IV 2006, procesul dezinflationist a continuat, in luna decembrie inregistrandu-se o rata anuala a inflatiei de 4,87 la suta, usor sub tinta de 5 la suta stabilita de catre BNR si cu 0,61 puncte procentuale sub nivelul inflatiei consemnate la finele trimestrului III. Determinante au fost scaderile pronuntate consemnate de preturile legumelor si fructelor, rezultat conjugat al productiilor abundente din acest an si al efectului de baza generat de socul negativ de oferta inregistrat pe acest segment in anul 2005, dar o anumita

contributie a revenit si evolutiei favorabile a inflatiei de baza CORE2 ajustat.

In trimestrul IV 2006, inflatia a evoluat permanent in jumatatea inferioara a intervalului-tinta, la finele perioadei rata inflatiei situandu-se cu 0,1 puncte procentuale sub tinta asumata de catre BNR in august 2005 - momentul adoptarii strategiei de tintire directa a inflatiei. Principalul element de sustinere a dezinflatiei in intervalul analizat a fost furnizat de evolutia preturilor volatile, al caror ritm anual si-a pastrat traiectoria descendenta (pana la -2,5 % in luna  decembrie), de la valori deja modice in septembrie 2006 (+3,1 %). Tendinta a fost imprimata, in principal, de scaderile inregistrate in termeni anuali de preturile legumelor si fructelor (-6,5 % in decembrie, ca urmare a supraofertei din anul 2006 si a efectului de baza asociat tensiunilor existente pe acest segment de piata in anul 2005); la aceasta s-au adaugat reducerile consecutive operate asupra pretului combustibililor in intervalul octombrie-decembrie 2006, relaxarea pietei internationale a petrolului permitand ajustari lunare mult mai consistente decat cele practicate in perioada similara a anului anterior (intre -0,3si -1,3 %).

Somajul

Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macroeconomica ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologice.

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Deci, inflatia a constituit o cale de atenuare pe termen scurt a socurilor din perioadele cele mai sensibile ale procesului de restructurare folosit de guvernantii vremii. Mai mult, pe seama accelerarii inflatiei s-a sperat a se limita declinul economic. Perioada care a urmat, a intarit opinia conform careia disfunctionalitatile economice nu pot fi solutionate pe cale monetara. De fapt, concluzia care s-ar putea desprinde este ca, pentru o economie in tranzitie, inflatia reprezinta o "parghie" de perpetuare a vechilor structuri si de mentinere a risipei si ineficientei.

In perioada 1990-1996, evolutia catre economia de piata a fost caracterizata printr-un ritm lent. A fost necesara modificarea comportamentului agentilor economici. Intervalul analizat a avut erori si oscilatii de politica economica care au fost speculate, ceea ce a generat severe efecte inflationiste.

Pana la sfarsitul anului 1992, s-a mentinut relativ puternica "iluzia monetara" reprezentata de atentia acordata de cetatean mai degraba nivelului nominal al insemnelor banesti, decat valorii reale care este data de puterea de cumparare. Mentinerea iluziei a defavorizat puternic pe detinatorii de economii banesti, care au fost erodate de inflatie prin rate negative in termenii reali ale dobanzilor. Ar fi fost de asteptat, ca detinatorii de active banesti sa se preocupe mai mult de schimbarea in active reale care sa le protejeze puterea de cumparare.

In cursul anului 1993, pierderea iluziei monetare a fost un fenomen tot mai evident. Reducerea relativa a depozitelor in sistemul bancar si CEC si orientarea preferintelor pentru pastrarea in valute a economiilor au reprezentat semne ale acestui proces.

Scaderea cererii reale de bani s-a masurat prin accelerarea vitezei de rotatie a banilor care a fost evidentiata incepand cu luna mai a anului 1993. Urmarile au fost severe. Romania anului 1993 avea un puternic climat hiperinflationist.