Cauzele inflatiei in tara noastra

Cauzele inflatiei in tara noastra

Sa incercam sa vedem mai departe ce influente au avut factorii care genereaza inflatie, in Romania, in perioada de tranzitie la economia de piata.

Procesul de trececere la economia de piata prezinta intr-o anumita masura riscuri datorate costurilor economice si sociale. Tranzitia este insotita de criza generala ceea ce duce la declansarea fenomenelor negative precum inflatia.

Tranzitia economiei romanesti este dificila, facandu-se prin abandonarea unor capacitati de productie, prin sistarea unor lucrari de investitii, prin somaj si faliment. Costul economic al tranzitiei este determinat de reconversia tehnica si tehnologica impusa de criterii de eficienta si rentabilitate, de devalorizarea monedei nationale, de cresteri bruste, nesimultane de preturi.

A fost necesar sa se stabileasca prioritatile, deciziile si raspunsuri necesare fiecarui moment de cotitura, lucru care depinde de gradul si masura in care populatia recepteaza si raspunde imperativelor tranzitiei.

Tara noastra s-a confruntat cu un proces inflationist de durata si amploare ridicate, ca urmare a unor cauze ce tin de conditiile mediului economic romanesc, cat si de configuratia specifica a politicii sale economice.

Cauzele inflatiei se regasesc in distorsiunile intervenite la nivelul politicii preturilor, a salariilor, in distorsiunile la nivel monetar, fiscal, valutar si, nu in ultimul rand, ca urmare a implicatiei factorului politic in probleme monetare. Inflatia camuflata a anilor `80 s-a manifestat virulent incepand cu anul 1990.

Mostenirile trecute au iesit la iveala si aceasta datorita mai multor cauze:

1. In primul rand, sistemul de preturi era rigid si rupt de realitatea economica, era incapabil sa transmita un semnal pentru corectarea alocarii resurselor reale. Romania inregistra la sfarsitul anului 1989 cel mai centralizat regim de formare a preturilor comparativ cu restul tarilor rasaritene. Mai mult, preturile controlate administrativ erau completate de un excedent de masa monetara, intr-un mediu in care inflatia era reprimata administrativ.

2. In al doilea rand, dezechilibrele care se pot corecta numai de-a lungul unui proces al carui ritm depinde nu numai de consistenta politicii macroeconomice, ci si de capacitatea de reactie a sectorului real.

3. Apoi, proliferarea indisciplinei financiare si cresterea pe o scara fara precedent ale arieratelor agentilor economici au reprezentat forma prin care acestia au urmarit acomodarea pseudo-monetara a nevoilor excesive de resurse.

4. Socurile externe, prin multiplele lor fatete, au contribuit la amplificarea procesului inflationist. In ramurile pentru care piata externa se ingustase, sau au disparut, s-a facut cu acumulari de stocuri, ceea ce a reprezentat o alta acomodare inflationista la economia de piata.

5. In al cincilea rand, imposibilitatea recuperarii creantelor externe a dominat fluxul scontat de resurse reale pentru aprovizionarea pietei interne determinand inrautatirea raportului cerere-oferta, ceea ce a cauzat o crestere suplimentara de preturi.

6. Un factor deosebit de sensibil a fost fragilitatea politica si sociala interna in perioada urmatoare inlaturarii regimului centralizat. Inprejurari critice au limitat capacitatea de adaptare a unor solutii radicale de stabilizare macroeconomica, chiar daca acestea ar fi fost mai eficiente pe termen lung. Varianta aleasa a fost terapie prudenta graduala.

In urma analizei cauzelor care au amplificat procesul inflationist in Romania, se poate deduce ca in prima parte a perioadei de tranzitie fenomenul inflationist a fost folosit pentru a se incerca reglarea disfunctionalitatilor mostenite. Odata cu liberalizarea preturilor, in noiembrie 1990, prin inflatie s-a sperat sa se reduca valoarea reala a stocurilor, a creditelor neperformante si sa se elimine excesul de masa monetara.

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Deci, inflatia a constituit o cale de atenuare pe termen scurt a socurilor din perioadele cele mai sensibile ale procesului de restructurare folosit de guvernantii vremii. Mai mult, pe seama accelerarii inflatiei s-a sperat a se limita declinul economic. Perioada care a urmat, a intarit opinia conform careia disfunctionalitatile economice nu pot fi solutionate pe cale monetara. De fapt, concluzia care s-ar putea desprinde este ca, pentru o economie in tranzitie, inflatia reprezinta o "parghie" de perpetuare a vechilor structuri si de mentinere a risipei si ineficientei.

In perioada 1990-1996, evolutia catre economia de piata a fost caracterizata printr-un ritm lent. A fost necesara modificarea comportamentului agentilor economici. Intervalul analizat a avut erori si oscilatii de politica economica care au fost speculate, ceea ce a generat severe efecte inflationiste.

Pana la sfarsitul anului 1992, s-a mentinut relativ puternica "iluzia monetara" reprezentata de atentia acordata de cetatean mai degraba nivelului nominal al insemnelor banesti, decat valorii reale care este data de puterea de cumparare. Mentinerea iluziei a defavorizat puternic pe detinatorii de economii banesti, care au fost erodate de inflatie prin rate negative in termenii reali ale dobanzilor. Ar fi fost de asteptat, ca detinatorii de active banesti sa se preocupe mai mult de schimbarea in active reale care sa le protejeze puterea de cumparare.

In cursul anului 1993, pierderea iluziei monetare a fost un fenomen tot mai evident. Reducerea relativa a depozitelor in sistemul bancar si CEC si orientarea preferintelor pentru pastrarea in valute a economiilor au reprezentat semne ale acestui proces.

Scaderea cererii reale de bani s-a masurat prin accelerarea vitezei de rotatie a banilor care a fost evidentiata incepand cu luna mai a anului 1993. Urmarile au fost severe. Romania anului 1993 avea un puternic climat hiperinflationist. La inceputul anului 1994 "jocurile de intrajutorare" au intrat in criza datorita deficientelor in privinta onorarii angajamentelor si a proastei administratii. Consecinta a fost resimtita prin scaderea presiunii asupra cererii de numerar disponibil populatiei fiind atrase de dobanzi ridicate oferite de banca comerciala pentru depozite.

Inflatia evolutiva a cunoscut un proces de calmare sub efectul politicii stabilizatoare promovata in domeniul monetar si bugetar, preturile la consumator au sporit pe parcursul anului cu doar 61,7%, comparativ cu 295,5% inregistrate in anul precedent. Castigurile salariale reale au inregistrat pentru prima data din 1990 o evolutie pozitiva in conditiile in care salariile care au crescut cu 95,9% au devansat cresterea preturilor care a fost de 61,7%.

Indexarea nu asigura in sine mentinerea puterii de cumparare, ci are tendinta de a duce la scaderea puterii de cumparare. Pe seama efectului inflationist, cresterea salariilor trebuie sa se bazeze pe cresterea productivitatii muncii. Indexarile au fost facute pentru protejarea paturilor defavorizate ale populatiei si au devenit in practica mijlocul de perpetuare a inflatiei.

Masa monetara a crescut cu 138,1% respective cu 10649 miliarde lei. Rata medie lunara de crestere a masei monetare este de 7,5%, care a devansat rata medie lunara a inflatiei masurata prin preturile la consumator. Aceasta crestere poate fi interpretata si ca o castigare a increderii in moneda nationala manifestata prin incetinirea vitezei de rotatie a banilor.

Ca efect al inflatiei este si cresterea numerarului cu 109,85%. Se constata manifestarea economiei subterane. Eliminarea ei s-a incercat prin masurile oficiale luate in anul 1996, prin Ordonanta 15/1996.

Inflatia foarte crescuta din primii ani ai tranzitiei a fost franata in anii 1994, 1995 prin reducerea ei de aproximativ 5 ori in anul 1994 fata de 1993, dupa care a urmat o reducere la jumatate in 1995 fata de 1994.

Masa monetara a crescut in anul 1995 cu aproximativ 72% , pentru a ajunge la sfarsitul anului 1995 la un volum de 18278 miliarde de lei. Ritmul mediu anual de crestere de 4,6 % a devansat cu mult rata medie a inflatiei de 2,1%. Acest fapt confirma continuarea procesului de remonetizare a economiei.

Recastigarea increderii in moneda nationala este reflectata si de incetinirea vitezei de rotatie a banilor de la 4,7 rotatii, in anul 1994, la 4 rotatii, in anul 1995, si de cresterea numerarului in circulatie. Situatia este critica deoarece ritmul sau de crestere este egal cu cel al masei monetare in sens larg.

Evolutia numerarului a fost influentata si de schimburile intervenite la inceputul anului 1995 in sistemul de decontare, ceea ce a dus la incetinirea miscarii banilor. Afacerile care au fost lovite de aceasta reglementare au reactionat prin alimentarea economiei subterane.

In anul 1995, cresterea masei monetare cu 71% nu a dus la o inflatie de magnitudine ci doar la inflatie de circa 30%, datorita cresterii cu aproximativ 7% a PIB si scaderii vitezei de rotatie cu aproximativ 20%. Anul 1996 se anunta a fi un an in care relaxarea politicii monetare si valutare inregistrate in primele 6 luni ale anului, cresterea preturilor de consum de 140,3% si a masei monetare de 22,908 miliarde de lei vor genera o puternica avalansa inflationista.

Aceasta a fost cauzata de o iarna foarte lunga, anul electoral, distorsiunile persistente din economie si incetinirea procesului de privatizare. In a doua jumatate a anului 1996, cifrele estimate privind rata inflatiei erau mai pesimiste. Evolutia inflatiei pentru finele anului se considera a fi in jur de 60%. Cifrele publicate de Banca Nationala a Romaniei indica cresterea lichiditatilor in economie, ca urmare a finantarii deficitului bugetar.

In conditiile persistentei marilor dezechilibre structurale, finantarea directionata a unor sectoare (mai ales agricole) ar crea noi injectii monetare cu grave urmari inflationiste. Saltul excesiv al preturilor reprezinta de fapt un nou impuls datorat inflatiei prin costuri.