Economie
Corelatii intre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea economico-socialaDezvoltarea serviciilor este dependenta de dezvoltarea economico-sociala de ansamblu a unei tari, putand fi considerata atat ca premisa cat si ca efect al dezvoltarii economice. Cercetarea acestei legaturi (interdependente) se poate face cu ajutorul coeficientilor de corelatie simpla sau multipla, precum si cu ajutorul coeficientilor de rang (Spearman si Kendall). Prin calculul coeficientilor de corelatie simpla sau multipla se cerceteaza legatura dintre dinamica dezvoltarii serviciilor la nivelul unei tari (exprimata prin indicatori ca: ponderea serviciilor in crearea P.I.B., ponderea serviciilor in populatia ocupata, ponderea serviciilor in consumul familiei, volumul serviciilor consumate /locuitor, etc.) si evolutia economico-sociala a tarii respective (exprimata prin indicatori ca: P.I.B./locuitor, veniturile reale/locuitor, rata inflatiei, durata medie a vietii, productia industriala si agricola etc.). Calculul coeficientilor de corelatie a rangurilor pune in evidenta interdependenta dintre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea societatii in ansamblu pentru mai multe tari (judete), la nivelul unui an. Astfel exista coeficientul de corelatie simpla (sau statistica), notat cu r
x- factorul independent; y- factorul dependent; Coeficientul de corelatie simpla r poate lua valori apartinand intervalului (-1,1). Semnul lui r ne arata sensul legaturii iar valoarea lui r ne arata intensitatea legaturii. Cand r este pozitiv, intre factorii x si y exista o legatura directa, iar cand r este negativ, legatura dintre cei doi factori este indirecta. Cand rI (0-0,2) nu exista nici o legatura intre cei doi factori; rI (0,2-0,5) intre cei doi factori exista o legatura slaba; rI (0,5-0,75) intre cei doi factori exista o legatura de intensitate medie; rI (0,75-0,95) intre cei doi factori exista o legatura puternica; rI (0,95-1) relatie determinista intre cei doi factori. Coeficienti de corelatie a rangurilor Spearman (S) si Kendall (K) pun in evidenta legaturile ce exista intre indicatorii care reflecta dezvoltarea economico-sociala de ansamblu ale unor elemente, ale unor unitati clasificate dupa aceleasi criterii si indicatorii ce reflecta dezvoltarea serviciilor din aceste elemente. Formulele de calcul pentru cei doi indicatori sunt: coeficientul Spearman (S) ; unde: d - diferenta dintre rangurile dupa variabila x (rx) si dupa variabila y (ry); n - numarul de elemente ale unitatilor; ; unde: s- este scorul dintre Pi (numarul de ranguri superioare fiecarui rang al variabilei y) si Qi (numarul de ranguri inferioare fiecarui rang al variabilei y); Interpretarea rezultatului se face tinand cont de semnul rezultatului (pozitiv sau negativ) si valoarea rezultatului (cuprinsa intre 0 si 1). Semnul rezultatului va arata sensul legaturii iar valoarea va arata intensitatea legaturii. Apropierea de 1 denota cresterea intensitatii legaturii. Semnul pozitiv arata o legatura directa, in timp ce cel negativ arata o legatura indirecta. Ca o modalitate de verificare a rezultatelor: K<S; Aplicatie: Sa se cerceteze, cu ajutorul coeficientilor Sperman si Kendall, intensitatea legaturii dintre procentul de crestere a serviciilor postvinzare si procentul de crestere a incasarilor , pe baza urmatoarelor date: Tab.8 Situatia serviciilor post vanzare si a incasarilor pentru 15 unitati comerciale
Pe baza datelor de mai sus, se poate calcula coeficientul Spearman:
Pentru a obtine coeficientul Kendall, datele de mai sus se aranjeaza dupa rangul lui x: Tab.9 Situatia celor 15 unitati comerciale aranjate dupa rangul procentul de crestere a serviciilor postvinzare"
Pe baza datelor de mai jos se poate determina coeficientul Kendall:
Interpretarea rezultatelor: - semnele pozitive ale celor doi coeficienti indica o legatura directa intre indicatorii analizati; - valorile celor doi coeficienti arata o legatura puternica intre cei doi indicatori. Implicatiile de natura economica a rezultatelor ar putea sugera acordarea unei atentii sporite serviciilor postvinzare, deoarece ele influenteaza puternic cresterea incasarilor. Aplicatie: Pe baza urmatoarelor date sa se cerceteze legatura dintre urmatorii indicatori: durata medie de viata si ponderea populatiei ocupate in sanatate , utilizand coeficientul de corelatie simpla: Tab. 10 Evolutia duratei medii de viata si a ponderii populatiei ocupate in sanatate
Interpretarea rezultatului: Valoarea obtinuta a coeficientului (0,42) ne indica existenta unei legaturi directe intre cei doi indicatori, legatura de intensitate slaba. Rezultatul obtinut se poate explica prin faptul ca, durata medie de viata este influentata de foarte multi factori. Am dorit sa verificam daca exista vreo legatura deoarece se presupune ca o crestere a numarului persoanelor ocupate in sanatate poate insemna o imbunatatire a sistemului medical, care are repercursiuni asupra duratei de viata. Exista un coeficient numit coeficient de asociere, care pune in evidenta gradul de asociere intre doua variabile si se foloseste cu precadere atunci cand unitatile purtatoare ale caracteristicilor sunt grupate in doua grupe sau sunt de forma unor caracteristici alternative de tipul Da" sau Nu". Coeficientul de asociere poate lua valori apartinand intervalului (-1;1). Valoarea pe care o ia reflecta un anumit grad de asociere. Cu cat valoarea se apropie de 1 cu atat gradul de asociere dintre variabile e considerat mai mare. Produsul dintre a" si b" arata gradul de realizare a legaturii dintre caracteristica x" si y", iar produsul dintre b" si c" atesta lipsa legaturii.Coeficientul de asociere , notat cu Q", este cunoscut sub numele de formula lui Joule si arata in felul urmator:
unde a,b,c,d - reprezinta grupele; |
2.)cand: a,d 0 si b,c = 0 sau a,b,c 0 si d = 0 avem asociere completa ;
Aplicatie:
Puneti in evidenta gradul de
asociere dintre procentul de crestere a incasarilor si procentul
de crestere a numarului de sortimente pentru 100 de unitati
comerciale, avand urmatoarele date:
Tab. 11 Situatia cresterii incasarilor si a numarului de sortimente pentru 100 de unitati comerciale
Procentul de crestere a vanzarilor (x) |
Procentul de crestere a numarului de sortimente (y) |
O crestere a incasarilor de sub 7% |
O crestere a incasarilor de peste 7% |
Total unitati |
O crestere a numaru- lui de sortimente de sub 5% |
46 (a) |
5 (b) |
51 |
|
O crestere a numaru- lui de sortimente de peste 5% |
15 (c) |
34 (d) |
49 |
|
Total unitati |
61 |
39 |
100 |
La 46 de unitati s-a inregistrat a crestere a incasarilor sub 7%, pentru o crestere a numarului de sortimente de sub 5%.
Rezultatul
obtinut reflecta faptul ca a
Rezultatul arata ca exista un grad ridicat de asociere intre cele
doua caracteristici.
Rezumatul acestei sectiuni:
Serviciile conribuie la dezvoltarea intregii economii nationale prin stimularea productiei materiale si mai buna exploatare si valorificare a resurselor natural-materiale;
Intre dezvoltarea serviciilor si cresterea nivelului de trai exista o stransa legatura. Aceasta legatura o identificam in structura consumului indivizilor, in modul de utilizare al timpului liber;
Dezvoltarea fara precedent a sectorului serviciilor constituie o trasatura a evolutiei majoritatii tarilor lumii. Cresterea ponderii si importantei acestora in schimburile economice internationale a determinat preocupari sporite in definirea comertului international cu servicii.
Livrarea serviciilor in cadrul comertului international se poate face pe mai multe cai si anume:
1. Livrarea peste granita prin intermediul retelelor de distributie se aplica pentru serviciile care se preteaza la asa ceva; (servicii de telefonie, telecomunicatii etc)
2. Livrarea la locul de producere, prin atragerea consumatorilor straini; (pentru servicii de turism, servicii medicale, servicii de invatamant, servicii culturale)
3. Livrarea la locul de resedinta al consumatorului, prin deplasarea temporara a prestatorului; (servicii de consultanta, servicii de invatamant, servicii culturale etc.)
4. Livrarea permanenta a serviciilor la locul de resedinta al consumatorilor straini prin investitii straine directe-prezenta comerciala.
In tranzactiile internationale cu servicii, cea mai activa componenta a fost grupa 'alte servicii', cu diferente semnificative de la o tara la alta si de la o regiune la alta. In cadrul comertului international cu servicii se remarca o puternica tendinta de concentrare.
GATS este primul acord global cu caracter universal cu rol in stimularea comertului cu servicii. Calea principala de stimulare este liberalizarea comertului international cu servicii si organizarea sa intr-un cadru bine definit, cu reguli si principii ce au scopul nu de ingradire ci de fluidizare a acestuia. In anul 1995 au intrat in vigoare acordurile semnate si ratificate de Romania cu GATS si cu Uniunea Europeana.
Principala obligatie ce revine Romaniei ca membra GATS este de respectare a "tratamentului natiunii celei mai favorizate", ce prevede ca Romania sa acorde serviciilor si furnizorilor de servicii proveniti din celelalte tari semnatare a GATS acelasi tratament.
Principale grupe de servicii internationale: serviciile de telecomunicatii, servicii financiare internationale, servicii de asigurare, turismul international.
Referate propuse:
Serviciile si cresterea nivelului de trai.
Interdependenta dintre dezvoltarea economico-sociala si serviciile de invatamant.
Probleme propuse spre rezolvare:
1. Stabiliti legatura existenta intre urmatorii indicatori:
Tab. 12 Evolutia indicatorilor x si y pentru trei ani de studiu
Anii |
Y |
X |
2 Y |
2 X |
XY |
|
76,1 |
28,2 |
|
|
|
|
79,1 |
29,1 |
|
|
|
|
84,7 |
31,9 |
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
2. Identificati tipul de legatura existenta intre: indicii castigului salarial real si consumul de servicii al populatiei pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2006.
3. Verificati alte posibile legaturi existente intre indicatori ce exprima nivelul de dezvoltare economica si nivelul de dezvoltare al serviciilor, pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2006. Comentati rezultatele obtinute.
4. Sa se cerceteze
legatura existenta intre ponderea
populatiei ocupate in servicii si
Tab.13 Situatia
Nr. |
Tara |
(x) |
Procentul popu- latiei ocupate in servicii (y) |
|
Australia |
|
|
|
Canada |
|
|
|
Franta |
|
|
|
Norvegia |
|
|
|
Spania |
|
|
(R: S = 0,8, K = 0,6)
Sa se cerceteze legatura existenta intre ponderea serviciilor in produsul intern brut
si
Tab.14 Situatia
Nr. |
Tara |
(dolari internationali) (x) |
Ponderea serviciilor in P.I.B. (y) |
|
Germania |
|
|
|
Franta |
|
|
|
Ungaria |
|
|
|
Romania |
6153* |
|
|
Bulgaria |
|
|
*date obtinute prin extrapolare
(Sursa: prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 2000, p.839; p.841)
3. Sa se identifice legatura existenta intre venitul real pe cap de locuitor si ponderea serviciilor in consumul familiei pentru cateva tari ipotetice.
Tab.15 Situatia venitului real/locuitor si a ponderii serviciilor in consumul familiei
Nr. |
Tara |
Venitul real/loc. $SUA (x) |
Ponderea serviciilor in consumul familiei (y) |
|
A |
|
|
|
B |
|
|
|
C |
|
|
|
D |
|
|
|
E |
|
|
(R: S = 0,9; K = 0,8)
4. Pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 2000, cercetati posibilele legaturi existente intre indicatori ce exprima dezvoltarea economica de ansamblu si indicatori ce exprima dezvoltarea serviciilor.
5. Un studiu privind dorinta de achizitie de telefoane mobile a condus la obtinerea urmatoarelor rezultate, puse in evidenta de raspunsurile la urmatoarea intrebare:
Doriti sa achizitionati telefoane mobile ?
Tab.16 Situatia raspunsurilor obtinute la 480 firme de stat si 670 firme particulare din orasul Bucuresti
Bucuresti |
DA |
POSIBIL |
INDECIS |
NU |
NU |
Firme de stat |
150 |
100 |
60 |
110 |
60 |
Firme particulare |
200 |
400 |
40 |
20 |
10 |
Tab.17 Situatia raspunsurilor obtinute la 63 firme de stat si 62 firme particulare din orasul Oradea
Oradea |
DA |
POSIBIL |
INDECIS |
NU |
NU |
Firme de stat |
30 |
15 |
7 |
6 |
5 |
Firme particulare |
30 |
10 |
9 |
5 |
8 |
Determinati gradul de asociere dintre forma de proprietate si dorinta de achizitie de telefoane mobile pentru cele doua orase, si interpretati rezultatul.
Intrebari de autoevaluare:
1. Cum se poate realiza diferentierea produselor prin servicii ? Exemplificati.
2. Care sunt avantajele si inconvenientele participarii Romaniei la GATS ?
3.Cum pot fi clasificate serviciile care fac obiectul tranzactiilor internationale
4. Cum influenteaza serviciile calitatea vietii ?
bibliografie
1. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetina, I.,- Dezvoltarea serviciilor pentru popu latie si timpul liber, Ed. Politica, Bucuresti, 1989
2.Cristureanu C., -Economia imaterialului: tranzactiile internationale cu servicii, Editura All Beck, Bucuresti, 1999
3. Ghibutiu, A., -Serviciile si dezvoltarea- De la prejudecati la noi ori zonturi, Ed. Expert, Bucuresti, 2000
4. Zamfir, C. (coord), -Indicatori si resurse de variatie a calitatii vietii, Ed. Academiei, Bucuresti, 1984
5. Les services et le developpement, UNCTAD, New York, 1985, cap. II, p.8
Liberalizing International Transactions in Services, UNCTAD and the World Bank, United Nations, New York and Geneva, 1994
Anuarul Statistic al Romaniei 2000, 2005
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
Lucrari pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||