Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Corelatii intre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea economico-sociala



Corelatii intre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea economico-sociala



Dezvoltarea serviciilor este dependenta de dezvoltarea economico-sociala de ansamblu a unei tari, putand fi considerata atat ca premisa cat si ca efect al dezvoltarii economice.

Cercetarea acestei legaturi (interdependente) se poate face cu ajutorul coeficientilor de corelatie simpla sau multipla, precum si cu ajutorul coeficientilor de rang (Spearman si Kendall).


Prin calculul coeficientilor de corelatie simpla sau multipla se cerceteaza legatura dintre dinamica dezvoltarii serviciilor la nivelul unei tari (exprimata prin indicatori ca: ponderea serviciilor in crearea P.I.B., ponderea serviciilor in populatia ocupata, ponderea serviciilor in consumul familiei, volumul serviciilor consumate /locuitor, etc.) si evolutia economico-sociala a tarii respective (exprimata prin indicatori ca: P.I.B./locuitor, veniturile reale/locuitor, rata inflatiei, durata medie a vietii, productia industriala si agricola etc.).


Calculul coeficientilor de corelatie a rangurilor pune in evidenta interdependenta dintre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea societatii in ansamblu pentru mai multe tari (judete), la nivelul unui an.


Astfel exista coeficientul de corelatie simpla (sau statistica), notat cu r




 

 





x- factorul independent;

y- factorul dependent;


Coeficientul de corelatie simpla r poate lua valori apartinand intervalului (-1,1). Semnul lui r ne arata sensul legaturii iar valoarea lui r ne arata intensitatea legaturii.

Cand r este pozitiv, intre factorii x si y exista o legatura

directa, iar cand r este negativ, legatura dintre cei doi factori este

indirecta.

Cand

rI (0-0,2) nu exista nici o legatura intre cei doi factori;

rI (0,2-0,5) intre cei doi factori exista o legatura

slaba;

rI (0,5-0,75) intre cei doi factori exista o

legatura de intensitate medie;

rI (0,75-0,95) intre cei doi factori exista o

legatura puternica;

rI (0,95-1) relatie determinista intre cei doi

factori.


Coeficienti de corelatie a rangurilor Spearman (S) si Kendall (K) pun  in evidenta legaturile ce exista intre indicatorii care reflecta dezvoltarea economico-sociala de ansamblu ale unor elemente, ale unor unitati clasificate dupa aceleasi criterii si indicatorii ce reflecta dezvoltarea serviciilor din aceste elemente.

Formulele de calcul pentru cei doi indicatori sunt:



coeficientul Spearman (S)



;



unde: d - diferenta dintre rangurile dupa variabila x (rx) si dupa variabila y (ry);

n - numarul de elemente ale unitatilor;


;


unde: s- este scorul dintre Pi (numarul de ranguri superioare fiecarui rang al variabilei y) si Qi (numarul de ranguri inferioare fiecarui

rang al variabilei y);


Interpretarea rezultatului se face tinand cont de semnul

rezultatului (pozitiv sau negativ) si valoarea rezultatului (cuprinsa intre 0 si 1). Semnul rezultatului va arata sensul legaturii iar valoarea va arata intensitatea legaturii. Apropierea de 1 denota cresterea intensitatii legaturii. Semnul pozitiv arata o legatura directa, in timp ce cel negativ arata o legatura indirecta. 


Ca o modalitate de verificare a rezultatelor: K<S;


Aplicatie:


Sa se cerceteze, cu ajutorul coeficientilor Sperman si Kendall, intensitatea legaturii dintre procentul de crestere a serviciilor postvinzare si procentul de crestere a incasarilor , pe baza urmatoarelor date:

















Tab.8 Situatia serviciilor post vanzare si a incasarilor pentru 15 unitati comerciale

Unitatea

comerciala

Procentul de crestere a serviciilor postvinzare (x)

Procentul de

crestere a

incasarilor (y)



rx



ry



d



d2

A







B







C







D







E







F







G







H







I







J







K








L







M







N







O









Pe baza datelor de mai sus, se poate calcula coeficientul Spearman:



Pentru a obtine coeficientul Kendall, datele de mai sus se aranjeaza dupa rangul lui x:



Tab.9 Situatia celor 15 unitati comerciale aranjate dupa rangul procentul de crestere a serviciilor postvinzare"


Unitatea

comerciala

(dupa rangul lui x)

Procentul de

crestere a

incasarilor (y)


rY


Pi


Qi


S

N






O






K






L






I






J






M






C






G






H






B






A






F






D






E








Pe baza datelor de mai jos se poate determina coeficientul Kendall:



Interpretarea rezultatelor:


- semnele pozitive ale celor doi coeficienti indica o legatura directa intre indicatorii analizati;

- valorile celor doi coeficienti arata o legatura puternica intre cei doi indicatori.


Implicatiile de natura economica a rezultatelor ar putea sugera acordarea unei atentii sporite serviciilor postvinzare, deoarece ele influenteaza puternic cresterea incasarilor.




Aplicatie:


Pe baza urmatoarelor date sa se cerceteze legatura dintre

urmatorii indicatori: durata medie de viata si ponderea populatiei ocupate in sanatate , utilizand coeficientul de corelatie simpla:


Tab. 10 Evolutia duratei medii de viata si a ponderii populatiei ocupate in sanatate

Anii

Durata

medie de

viata (%)   

(Y)

Ponderea pop. pop. ocupate in

sanatate (%)

(X)

2

Y

2

X


XY


69,27

2,7

4798,33

7,29

187,02


69,42

2,8

4819,13

7,84

194,37


69,56

2,9

4838,59

8,41

201,72

TOTAL

208,25

8,4

14456,05

23,54

583,11





 









Interpretarea rezultatului:


Valoarea obtinuta a coeficientului (0,42) ne indica existenta unei legaturi directe intre cei doi indicatori, legatura de intensitate slaba. Rezultatul obtinut se poate explica prin faptul ca, durata medie de viata este influentata de foarte multi factori.


Am dorit sa verificam daca exista vreo legatura deoarece se presupune ca o crestere a numarului persoanelor ocupate in sanatate poate insemna o imbunatatire a sistemului medical, care are repercursiuni asupra duratei de viata.

Exista un coeficient numit coeficient de asociere, care pune in evidenta gradul de asociere intre doua variabile si se foloseste cu precadere atunci cand unitatile purtatoare ale caracteristicilor sunt grupate in doua grupe sau sunt de forma unor caracteristici alternative de tipul Da" sau Nu".


Coeficientul de asociere poate lua valori apartinand intervalului (-1;1). Valoarea pe care o ia reflecta un anumit grad de asociere. Cu cat valoarea se apropie de 1 cu atat gradul de asociere dintre variabile e considerat mai mare.

Produsul dintre a" si b" arata gradul de realizare a legaturii dintre caracteristica x" si y", iar produsul dintre b" si c" atesta lipsa legaturii.Coeficientul de asociere , notat cu Q", este cunoscut sub numele de formula lui Joule si arata in felul urmator:




unde a,b,c,d - reprezinta grupele;



  Exista urmatoarele cazuri particulare:

 





2.)cand: a,d 0 si b,c = 0 sau a,b,c 0 si d = 0 avem asociere completa ;


Aplicatie:



 

 
Puneti in evidenta gradul de asociere dintre procentul de crestere a incasarilor si procentul de crestere a numarului de sortimente pentru 100 de unitati comerciale, avand urmatoarele date:


Tab. 11 Situatia cresterii incasarilor si a numarului de sortimente pentru 100 de unitati comerciale

Procentul de crestere

a vanzarilor

(x) 


Procentul de

crestere a numarului

de sortimente (y)



O crestere a

incasarilor de

sub 7%



O crestere a

incasarilor de

peste 7%




Total unitati

O crestere a numaru-

lui de sortimente de

sub 5%


46 (a)


5 (b)


51

O crestere a numaru-

lui de sortimente de

peste 5%


15 (c)


34 (d)


49

Total unitati

61

39

100


La 46 de unitati s-a inregistrat a crestere a incasarilor sub 7%, pentru o crestere a numarului de sortimente de sub 5%.


 
Rezultatul obtinut reflecta faptul ca a




Rezultatul arata ca exista un grad ridicat de asociere intre cele

doua caracteristici.



Rezumatul acestei sectiuni:

Serviciile conribuie la dezvoltarea intregii economii nationale prin stimularea productiei materiale si mai buna exploatare si valorificare a resurselor natural-materiale;

Intre dezvoltarea serviciilor si cresterea nivelului de trai exista o stransa legatura. Aceasta legatura o identificam in structura consumului indivizilor, in modul de utilizare al timpului liber;

Dezvoltarea fara precedent a sectorului serviciilor constituie o trasatura a evolutiei majoritatii tarilor lumii. Cresterea ponderii si importantei acestora in schimburile economice internationale a determinat preocupari sporite in definirea comertului international cu servicii.

Livrarea serviciilor in cadrul comertului international se poate face pe mai multe cai si anume:

1. Livrarea peste granita prin intermediul retelelor de distributie se aplica pentru serviciile care se preteaza la asa ceva; (servicii de telefonie, telecomunicatii etc)

2. Livrarea la locul de producere, prin atragerea consumatorilor straini; (pentru servicii de turism, servicii medicale, servicii de invatamant, servicii culturale)

3. Livrarea la locul de resedinta al consumatorului, prin deplasarea temporara a prestatorului; (servicii de consultanta, servicii de invatamant, servicii culturale etc.)

4. Livrarea permanenta a serviciilor la locul de resedinta al consumatorilor straini prin investitii straine directe-prezenta comerciala.

In tranzactiile internationale cu servicii, cea mai activa componenta a fost grupa 'alte servicii', cu diferente semnificative de la o tara la alta si de la o regiune la alta. In cadrul comertului international cu servicii se remarca o puternica tendinta de concentrare.

GATS este primul acord global cu caracter universal cu rol in stimularea comertului cu servicii. Calea principala de stimulare este liberalizarea comertului international cu servicii si organizarea sa intr-un cadru bine definit, cu reguli si principii ce au scopul nu de ingradire ci de fluidizare a acestuia. In anul 1995 au intrat in vigoare acordurile semnate si ratificate de Romania cu GATS si cu Uniunea Europeana.

Principala obligatie ce revine Romaniei ca membra GATS este de respectare a "tratamentului natiunii celei mai favorizate", ce prevede ca Romania sa acorde serviciilor si furnizorilor de servicii proveniti din celelalte tari semnatare a GATS acelasi tratament.

Principale grupe de servicii internationale: serviciile de telecomunicatii, servicii financiare internationale, servicii de asigurare, turismul international.

Referate propuse:


Serviciile si cresterea nivelului de trai.


Interdependenta dintre dezvoltarea economico-sociala si serviciile de invatamant.







Probleme propuse spre rezolvare:


1. Stabiliti legatura existenta intre  urmatorii indicatori:


Tab. 12 Evolutia indicatorilor x si y pentru trei ani de studiu


Anii


Y


X

2

Y

2

X


XY


76,1

28,2





79,1

29,1





84,7

31,9




TOTAL



























2. Identificati tipul de legatura existenta intre: indicii castigului salarial real si consumul de servicii al populatiei pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2006.


































3. Verificati alte posibile legaturi existente intre indicatori ce exprima nivelul de dezvoltare economica si nivelul de dezvoltare al serviciilor, pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2006. Comentati rezultatele obtinute.
















4. Sa se cerceteze legatura existenta intre ponderea populatiei ocupate in servicii si PNB/locuitor, pe baza urmatoarelor date:


Tab.13 Situatia PNB/locuitor si a ponderii populatiei ocupate in servicii

Nr.

Tara

PNB/loc. $SUA

(x)

Procentul popu-

latiei ocupate in

servicii (y)


Australia




Canada




Franta




Norvegia




Spania




(R: S = 0,8, K = 0,6)


Sa se cerceteze legatura existenta intre ponderea serviciilor in produsul intern brut si PNB/locuitor, pe baza urmatoarelor date reale:


Tab.14 Situatia PNB/locuitor si a ponderii serviciilor in P.I.B.




Nr.


Tara

PNB/loc.

(dolari internationali)

(x)

Ponderea serviciilor in P.I.B. (y)


Germania




Franta




Ungaria




Romania

6153*



Bulgaria



*date obtinute prin extrapolare

(Sursa: prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 2000, p.839; p.841)



3. Sa se identifice legatura existenta intre venitul real pe cap de locuitor si ponderea serviciilor in consumul familiei pentru cateva tari ipotetice.


Tab.15 Situatia venitului real/locuitor si a ponderii serviciilor in consumul familiei


Nr.

Tara

Venitul real/loc. $SUA

(x)

Ponderea serviciilor in consumul familiei (y)


A




B




C




D




E



(R: S = 0,9; K = 0,8)


4. Pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 2000, cercetati posibilele legaturi existente intre indicatori ce exprima dezvoltarea economica de ansamblu si indicatori ce exprima dezvoltarea serviciilor. 

5. Un studiu privind dorinta de achizitie de telefoane mobile a condus la obtinerea urmatoarelor rezultate, puse in evidenta de raspunsurile la urmatoarea intrebare:

Doriti sa achizitionati telefoane mobile ?


Tab.16 Situatia raspunsurilor obtinute la 480 firme de stat si 670 firme particulare din orasul Bucuresti


Bucuresti

DA

POSIBIL

INDECIS

NU CRED

NU

Firme

de stat

150

100

60

110

60

Firme

particulare

200

400

40

20

10

Tab.17 Situatia raspunsurilor obtinute la 63 firme de stat si 62 firme particulare din orasul Oradea


Oradea

DA

POSIBIL

INDECIS

NU CRED

NU

Firme

de stat

30

15

7

6

5

Firme

particulare

30

10

9

5

8


Determinati gradul de asociere dintre forma de proprietate si dorinta de achizitie de telefoane mobile pentru cele doua orase, si interpretati rezultatul.



Intrebari de autoevaluare:




1. Cum se poate realiza diferentierea produselor prin servicii ? Exemplificati.











2. Care sunt avantajele si inconvenientele participarii Romaniei la GATS ?







3.Cum pot fi clasificate serviciile care fac obiectul tranzactiilor internationale











4. Cum influenteaza serviciile calitatea vietii ?












bibliografie


1. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetina, I.,- Dezvoltarea serviciilor pentru popu latie si timpul liber, Ed. Politica, Bucuresti, 1989

2.Cristureanu C., -Economia imaterialului: tranzactiile internationale cu servicii, Editura All Beck, Bucuresti, 1999

3. Ghibutiu, A., -Serviciile si dezvoltarea- De la prejudecati la noi ori zonturi, Ed. Expert, Bucuresti, 2000

4. Zamfir, C. (coord), -Indicatori si resurse de variatie a calitatii vietii, Ed. Academiei, Bucuresti, 1984


5. Les services et le developpement, UNCTAD, New York, 1985, cap. II, p.8

Liberalizing International Transactions in Services, UNCTAD and the World Bank, United Nations, New York and Geneva, 1994


Anuarul Statistic al Romaniei 2000, 2005




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Economie




Lucrari pe aceeasi tema


Nerespectarea obligatiilor contractuale
Ajutor de stat (regional) - intensitatea maxima a ajutorului regional
Tendinte ale economiei romanesti
Monopolul de piata si concurenta imperfecta
Masuri de promovare a investitiilor straine initiate de tarile de origine ale capitalului
Ce rol a jucat Tratatul de la Amsterdam in procesul integratii europene?
Eficienta economica si sociala a serviciilor - continutul si particularitatile eficientei in sfera serviciilor
Corelatii intre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea economico-sociala
Economia mondiala vazuta ca un "sat global" - globalizarea mediului de afaceri si reactiile politicilor economice
Necesitatile economice - economia Romaniei



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.