Efectele investitiilor straine directe la nivel macroeconomic

Efectele investitiilor straine directe la nivel macroeconomic

In Romania, volumul redus al investitiilor straine directe nu permite o evaluare semnificativa la nivel macroeconomic a firmelor cu participare de capital strain. Statisticile arata ca la nivelul anului 1994, aceste firme detineau o pondere de 3,8% in profitul net generat la nivelul economiei, 1,9% in totalul exporturilor si 2,1% in totalul impozitelor varsate, comparativ cu anul 1995, in care nu au avut loc mutatii majore, ponderile fiind de 2,7%, 1,8% si 2,2%, deci mai scazute decat in anul precedent.

O serie de elemente vizand activitatea firmelor cu capital strain in Romania sunt furnizate si de studiul realizat la initiativa Agentiei Romane de Dezvoltare in 1993. Esantionul a fost alcatuit din firme cu participare straina de peste 500.000 de dolari. Scopul studiului a fost de a surprinde dinamica si amploarea activitatilor derulate de aceste firme in Romania. Inconvenientul de baza este ca studiul este realizat pe doar 2 ani (1991 si 1992), existand unele rezerve privind analiza indicatorilor macroeconomici.

Concluziile arata urmatoarele:

Cea mai mare parte a vanzarilor acestor firme au vizat piata interna (97,2% in 1991 si 93,2% in 1992), indicand prezenta unor fluxuri de investitii orientate catre satisfacerea cererii locale. Se remarca totusi si cresterea exporturilor, dar aceasta nu poate fi incadrata ca o tendinta.

Ponderea exporturilor generate de firme cu participare de capital strain in totalul exporturilor romanesti s-a ridicat in 1991 la 0,8 %, iar in 1992 la 1,3%, deci se observa orientarea slaba spre export a acestor firme si participarea lor redusa la realizarea acestor exporturi, fara a uita insa baza modesta de investitii straine directe (ISD).

S-a inregistrat o variatie  pozitiva a numarului de locuri de munca, in pofida masurilor de restructurare intreprinse de investitorii straini. Pe langa locurile de munca directe, ISD au generat si un numar de slujbe indirecte, datorita efectului de multiplicare. De exemplu, firma Coca-Cola a creat in Romania un numar de aproximativ 2.500 de locuri de munca indirecte in reteaua de distributie si la nivelul furnizorilor, rezultand un efect de multiplicare de 1:11.

In functie de ponderea materiilor prime si a materialelor provenite de pe piata interna in totalul cheltuielilor de acest tip ale firmei si de ponderea cheltuielilor pentru servicii de transport prestate de carausii romani in totalul cheltuielilor de transport ale firmei, se poate aprecia gradul de integrare a operatiunilor firmelor cu capital strain in economia romaneasca. Dar rezultate studiului au fost contradictorii, nivelul primului indicator fiind in 1991 de 41,2%, iar in 1992 de 86,7%, in timp ce nivelurile celui de-al doilea indicator au fost apropiate, de 95,6% in 1991 si de 85,9% in 1992.

Activitatea firmelor cu capital strain a cunoscut o intensificare in 1992 fata de 1991.

Retinem dintre concluziile studiului ideea impactului economic modest, pe masura volumului de ISD realizate, orientarea cu precadere catre piata interna a acestor investitii, un grad ridicat de integrare in economia locala, sub rezerva totusi a analizarii a numai doi ani, 1991 si 1992.

Un alt studiu realizat pentru evaluarea posibilelor efecte ale ISD-urilor asupra profitabilitatii si productivitatii muncii in industria prelucratoare din Romania, arata ca in perioada 1991-1994, nu a existat o influenta a ISD-urilor in aceste directii. Explicatia ar fi ca in aceasta perioada nivelul investitiilor straine a fost scazut.

In concluzie, se poate afirma ca raportat la volumul lor actual destul de redus, investitiile straine directe nu produc efecte macroeconomice in Romania.

Situatia este diferita, de exemplu, in Ungaria, unde fluxurile de ISD au avut impact asupra balantei de plati, generand resurse valutare. ISD sunt si creatoare de comert, printr-o eficienta mai ridicata a productiei si exportul unei bune parti a acesteia. Dar si aici, parerile sunt impartite, alti cercetatori aratand ca impactul firmelor cu capital strain asupra contului curent a balantei de plati nu a fost pozitiv. Un alt efect se refera la impactul pozitiv al ISD asupra bugetului, odata cu dezvoltarea activitatilor respectivelor firme, cu crearea de noi locuri de munca, cu sustinerea dezvoltarii unor firme locale partenere.

In Romania nu se poate evalua cu precizie efectele ISD asupra bugetului. Un raport al Curtii de Conturi din 1997 evidentia faptul ca firmele cu participare de capital strain au realizat transferuri valutare catre firmele mama, reprezentand plati pentru servicii, dintre care unele greu de dovedit ca ar fi fost intr-adevar furnizate, fiind astfel diminuat profitul impozabil in Romania, si astfel sumele datorate la bugetul de stat.

Cu exceptia a catorva state, in care a devenit vizibila perfomanta superioara a firmelor cu capital strain si aportul lor tot mai important la realizarea agregatelor macroeconomice, pentru majoritatea tarilor cu economie in tranzitie nu se poate vorbi despre efecte de restructurare macroeconomica ale ISD.