ECONOMIE SI POLITICI ECONOMICE - GRILE

1.     Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la nevoile economice nu este adevarata ?:

a)     reprezinta cerinte ale existentei oamenilor ca indivizi si membri ai societatii;

b)     se satisfac prin consumul de bunuri;

c)      au atat o determinare obiectiva cat si una obiectiva;

d)     sunt limitate si dinamice;

e)     volumul si diversitatea lor au tendinte de crestere.

2.     Bunurile se impart in libere si economice dupa urmatorul criteriu:

a)   natura subiectului purtator;

b)   complexitatea lor;

c)    modul de regenerare;

d)   modul de acces al indivizilor la ele;

e)   gradul de satisfacere.

3.     Una dintre urmatoarele afirmatii este compatibila cu principiul rationalitatii utilizarii resurselor:

a)     se produce de proasta calitate;

b)     se produce ce nu se cere;

c)      activitatea economica respectiva polueaza mediul;

d)     se produce mai mult decat se cere;

e)     se produce cu consumuri de resurse mai mici, prin folosirea tehnologiei avansate.

4.     Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate achizitiona tricouri la pretul unitar de 1 milion lei si camasi la pretul de 2 milioane lei/bucata. Costul de oportunitate al achizitionarii unei camasi este:

a)     1,5 tricouri;

b)     0,5 tricouri;

c)      2 tricouri;

d)     2,5 tricouri;

e)     1 tricou.

5.     Unul dintre urmatoarele reprezinta dezavantaj al diviziunii muncii:

a)   cresterea productivitatii muncii;

b)   cresterea riscului de somaj;

c)    utilizarea masinilor;

d)   dimensiunea (marimea) pietei;

e)   libertatea comertului.

6.     Nu reprezinta activitate compatibila cu functia de a produce a intreprinderilor:

a)     substituie factori de productie;

b)     cumpara factori de productie;

c)      combina factori de productie;

d)     sponsorizeaza actiuni culturale fara sa beneficieze de scutiri la impozitul pe profit;

e)     urmareste obtinerea de profit.

7.     Una dintre urmatoarele reprezinta limita a diviziunii muncii:

a)   monotonia;

b)   pierderea dexteritatii de a executa un produs complet;

c)    utilizarea masinilor;

d)   cresterea riscului de somaj;

e)   natura muncii.

8.     Nu reprezinta administratie privata:

a)     sindicatele;

b)     armata;

c)      Crucea Rosie;

d)     partidele politice;

e)     fundatiile.

9.     In functie de natura lor, fluxurile dintre agentii economici se impart in:

a)     nominale si reale;

b)     reale si monetare;

c)      brute si nete;

d)     fixe si variabile;

e)     finale si intermediare.

10.  Care dintre urmatoarele caracteristici nu apartin activitatii economice?

a)     este principala forma de activitate practica;

b)     este guvernata de principiul rationalitatii;

c)      este o activitate eminamente practica, transformatoare;

d)     este independenta de mediul natural;

e)     este o actiune cu finalitate.

11.  Nevoile economice, ca motivatie esentiala a activitatii economice:

a)     sunt limitate;

b)     reprezinta un obiectiv secundar al activitatii oamenilor;

c)      exprima relatia dintre subiect, ca purtator al nevoii, si obiectul destinat satisfacerii acesteia;

d)     sunt conditionate numai obiectiv;

e)     sunt conditionate numai subiectiv.

12.  Nu reprezinta caracteristica a nevoilor economice:

a)     sunt nelimitate ca numar;

b)     dispar prin satisfacere;

c)      sunt sinonime cu interesele economice;

d)     sunt complementare;

e)     sunt concurente.

13.  Caracteristica principala a resurselor este:

a)     abundenta;

b)     calitatea;

c)      raritatea;

d)     utilitatea;

e)     finalitatea.

14.  Cand economia realizeaza combinatii de productie aflate in interiorul frontierei posibilitatilor de productie:

a)     resursele sunt folosite eficient;

b)     productia este inferioara nivelului din perioada de referinta;

c)      productia este superioara nivelului din perioada de referinta;

d)     resursele sunt utilizate ineficient si/sau incomplet;

e)     nevoile economice sunt satisfacute integral.

15.  Curba care arata combinatiile de bunuri pe care economia poate sa le produca la un moment dat utilizand resursele disponibile este:

a)     functia de productie;

b)     curba expansiunii productiei;

c)      curba posibilitatilor de productie;

d)     linia bugetului;

e)     curba de indiferenta.

16.  Intr-o economie de piata, alocarea resurselor se realizeaza prin:

a)     deciziile guvernului;

b)     decizii administrative;

c)      tehnologiile de productie;

d)     sistemul de preturi;

e)     plan.

17.  Un bun economic:

a)     nu este un bun "rar";

b)     este produs in exclusivitate de catre firme;

c)      nu poate face obiectul tranzactiilor in natura;

d)     are pretul strict pozitiv;

e)     este oferit intr-o cantitate mai mare decat cantitatea ceruta la orice nivel al pretului.

18.  Care dintre urmatoarele bunuri este liber?

a)     invatamantul public;

b)     autostrazile;

c)      lemnul;

d)     informatia;

e)     nisipul din desert.

19.  O economie poate produce 100 pachete de unt si 5 tunuri sau 80 pachete de unt si 7 tunuri. In cazul in care costul de oportunitate al productiei de tunuri (in raport cu untul) este crescator, care dintre urmatoarele combinatii de pachete de unt si tunuri nu poate fi un punct situat pe curba posibilitatilor de productie pentru economia respectiva ?

a)     94 pachete de unt si 6 tunuri;

b)     93 pachete de unt si 6 tunuri;

c)      92 pachete de unt si 6 tunuri;

d)     91 pachete de unt si 6 tunuri;

e)     89 pachete de unt si 6 tunuri.

20.  O persoana dispune de un venit de 2.000.000 u.m. si poate achizitiona doua bunuri, A si B. Pretul bunului A este de 250.000 u.m., iar al bunului B, 500.000 u.m. In aceste conditii, costul oportunitatii achizitiei unei unitati din bunul A este:

a)     0,5 unitati din bunul B;

b)     1 unitate din bunul B;

c)      1,5 unitati din bunul B;

d)     2 unitati din bunul B;

e)     2,5 unitati din bunul B.

21.  Care din urmatoarele reprezinta o administratie privata?

a)     armata;

b)     invatamantul public;

c)      partidele politice;

d)     primaria;

e)     prefectura.

22.  Una din urmatoarele activitati nu are caracter comercial:

a)     furnizarea serviciilor de aparare nationala;

b)     transferul unor sume de bani intre doua conturi bancare;

c)      vanzarea de bunuri de consum final;

d)     vanzarea de bunuri de consum intermediar;

e)     acordarea unui credit unui client bancar.

23.  Forma generala a curbei posibilitatilor de productie indica un cost de oportunitate:

a)     crescator;

b)     descrescator;

c)      constant;

d)     crescator pana la un punct, apoi descrescator;

e)     descrescator pana la un punct, apoi crescator.

24.  O economie produce doar doua bunuri X si Y. In cazul in care curba posibilitatilor de productie este o curba concava fata de origine:

a)     costul de oportunitate pentru bunul X in raport cu bunul Y este constant;

b)     costul de oportunitate pentru bunul X in raport cu bunul Y este crescator;

c)      costul de oportunitate pentru bunul X in raport cu bunul Y este descrescator;

d)     economia este ineficienta;

e)     costul de oportunitate este crescator pana la un punct, apoi descrescator.

25.  Costul de oportunitate reprezinta:

a)     costul contabil;

b)     costul informarii in vederea incheierii unui contract;

c)      cea mai buna varianta de alocare a resurselor sacrificata in favoarea variantei alese;

d)     un concept similar ratei marginale de substitutie;

e)     un concept sinonim cu frontiera posibilitatilor de productie.

26.  O afirmatie normativa exprima:

a)     ceea ce se intampla in general in economie;

b)     ceea ce ar trebui sa se intample in economie;

c)      o situatie favorabila din economie;

d)     o stare de fapt in economie;

e)     o situatie de dezechilibru in care se afla economia.

27.  Afirmatia ca "rata inflatiei in Romania la sfarsitul lunii decembrie 2002 a fost de 17,8%" este:

a)     un enunt pozitiv;

b)     un enunt normativ;

c)      un enunt nedemonstrabil;

d)     o ipoteza;

e)     concluzia unui model matematic.

28.  Enuntul "pentru a fi eficiente intreprinderile romanesti ar trebui sa fie privatizate" este o afirmatie:

a)     pozitiva;

b)     normativa;

c)      empirica;

d)     explicativa;

e)     descriptiva.

29.  Nu reprezinta o afirmatie pozitiva:

a)     rata somajului era la sfarsitul anului 2002 de 8,8%;

b)     indicele preturilor de consum a crescut cu 3% in luna decembrie;

c)      o inflatie de 18% este inca prea mare;

d)     economia romaneasca a crescut cu o rata anuala de 5,3% in 2001;

e)     rata medie anuala a dobanzii este de 17%.

30.  Reprezinta o lucrare care reflecta prioritar probleme de microeconomie:

a)     F. Hayek, "Drumul catre servitute";

b)     M. Friedman, "Liber sa alegi";

c)      M. Albert, "Capitalism contra capitalism";

d)     G. Becker, "Comportamentul consumatorului - o abordare economica";

e)     N. Georgescu-Roegen, "Legea entropiei si procesul economic".

31.  Atunci cand se consuma in mod succesiv unitati din acelasi bun economic, pana la saturatie:

a)     Umg creste si UT scade;

b)     Umg ramane constanta si UT scade;

c)      Umg descreste in aceeasi masura cu UT;

d)     Umg creste in aceeasi masura cu UT;

e)     Umg descreste iar UT creste.

32.  Prin consumul succesiv a unor unitati din acelasi bun economic, pana la saturatie, utilitatea totala este:

a)     pozitiva si descrescatoare;

b)     negativa;

c)      zero;

d)     descrescatoare;

e)     pozitiva si crescatoare.

33.  Reprezinta bunuri complementare:

a)     margarina-unt;

b)     benzina-motorina;

c)      miere-zahar;

d)     autoturism-benzina;

e)     gaz metan-lemn.

34.  Reprezinta bunuri substituibile:

a)     autoturism-benzina;

b)     calculator-program soft;

c)      unt-margarina;

d)     stilou-cerneala;

e)     mixer-energie electrica.

35.  Pana la punctul de saturatie, utilitatea marginala obtinuta prin consumul succesiv din acelasi bun economic:

a)     creste, cu o rata descrescatoare;

b)     creste, cu o rata constanta;

c)      scade, cu o rata descrescatoare;

d)     scade, cu o rata constanta;

e)     scade, cu o rata crescatoare.

36.  Consumul unui bun economic nu este influentat in mod direct de:

a)     situatia de ansamblu a economiei;

b)     preferintele consumatorilor;

c) costurile fixe de productie;

d)     conditiile natural-geografice;

e)     veniturile consumatorilor.

37.  Pana la punctul de saturatie, utilitatea totala obtinuta prin consumul succesiv din acelasi bun economic:

a)     creste, cu o rata descrescatoare;

b)     creste, cu o rata constanta;

c)      scade, cu o rata descrescatoare;

d)     scade, cu o rata constanta;

e)     scade, cu o rata crescatoare.

38.  Utilitatea totala este maxima atunci cand:

a)     Umg_A=Umg_B;

b)     Umg_A/P_B=Umg_B P_A;

c)      Umg_A/Umg_B=P_A;

d)     Umg_A/P_A=Umg_B P_B;

e)     Umg_B/Umg_A=P_A P_B.

39.  Un individ dispune de un venit disponibil Vd=20 u.m. El consuma doua bunuri X si Y cu preturile P_x=1 u.m. si P_y=2 u.m. In conditiile in care U_mgx=10-Q_x iar U_mgy=28-2Q_y, programul de consum care asigura echilibrul consumatorului este:

a)   2X si 3Y;

b)   4X si 8Y;

c)    3X si 2Y;

d)   8X si 4Y;

e)   2X si 5Y.

40.  Functia utilitatii totale a unui individ este UT=5 3Q_x, unde Q_x reprezinta cantitatea consumata din bunul X. In conditiile in care P_x=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginala a consumului din bunul X este:

a)  2;

b)  3;

c)   1;

d)  4;

e)  5.

41. Conform legii lui Gossen, atunci cand se consuma unitati succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv:

a)     scade;

b)     creste;

c)      nu se modifica;

d)     intai creste, apoi scade;

e)     se accentueaza.

42. Daca utilitatea marginala a unui bun este zero, atunci utilitatea totala este:

a)     zero;

b)     negativa;

c)      crescatoare;

d)     descrescatoare;

e)     maxima.

43. Au utilitate economica:

a)     atat bunurile economice, cat si cele libere;

b)     numai bunurile libere;

c)      numai bunurile economice;

d)     numai bunurile din proprietatea de stat;

e)     numai bunurile din proprietatea mixta.

44. Curba cosurilor de consum care genereaza acelasi nivel al utilitatii consumului se numeste:

a)     linie a bugetului;

b)     curba a cererii;

c)      curba a ratelor marginale de substitutie in consum;

d)     curba de indiferenta;

e)     izocost.

45. Panta curbei de indiferenta este:

a)     raportul dintre preturile bunurilor;

b)     unitara;

c)      raportul dintre utilitatea totala a bunului substituit si utilitatea totala a bunului care il substituie;

d)     raportul dintre utilitatea totala a bunului care substituie si utilitatea totala a bunului substituit.

e)     rata marginala de substitutie in consum.

46. Daca rata marginala de substitutie a unui bun A printr-un bun B este de 4, atunci consumatorul va face un schimb avantajos cand schimba o unitate de bun A pentru:

a)     5 unitati din B;

b)     3 unitati din B;

c)      1 unitate din B;

d)     2 unitati din B;

e)     0,5 unitati din B.

47. Daca pretul bunului X este cu 100% mai mare decat pretul bunului Y, atunci un consumator rational alege:

a)     o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decat cantitatea din bunul Y;

b)     o cantitate din bunul X de 2 ori mai mica decat cantitatea din bunul Y;

c)      cantitatile din cele doua bunuri astfel incat ;

d)     cantitatile din cele doua bunuri astfel incat ;

e)     cantitatile din cele doua bunuri pentru care utilitatile lor marginale sunt egale.

48. Daca , atunci consumatorul realizeaza o crestere a utilitatii totale daca:

a)     consuma mai putine unitati din bunul A;

b)     consuma cantitati egale din bunurile A si B;

c)      consuma mai putin din ambele bunuri;

d)     consuma mai mult din ambele bunuri;

e)     consuma mai multe unitati din bunul A.

49. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a)     rationalitatea presupune maximizarea utilitatii totale, data fiind constrangerea bugetara;

b)     venitul consumatorului influenteaza utilitatea totala;

c)      curba cererii unui consumator nu depinde de utilitatea marginala;

d)     cand cantitatea consumata succesiv dintr-un bun creste, utilitatea marginala resimtita de consumator scade;

e)     consumatorul isi maximizeaza utilitatea totala daca va cheltui intregul venitul disponibil.

50. Utilitatile marginale pentru doua bunuri A si B sunt 500 unitati de utilitate si, respectiv, 200 unitati de utilitate. Daca pretul bunului A este 10000 lei si al bunului B, 2000 lei, atunci consumatorul:

a)     va mentine consumul din ambele bunuri;

b)     va mari consumul din B si va reduce consumul din A;

c)      va mari consumul din A si va reduce consumul din B;

d)     va mari consumul din ambele bunuri;

e)     va reduce consumul din ambele bunuri.

51. Prin consumul a 6 unitati succesive dintr-un bun, un consumator obtine urmatoarele utilitati marginale: 30, 28, 22, 13, 2, -11. Utilitatea totala a primelor 5 unitati consumate este:

a)     28 unitati de utilitate;

b)     57 unitati de utilitate;

c)      82 unitati de utilitate;

d)     84 unitati de utilitate;

e)     95 unitati de utilitate.

52. Un consumator dispune de un venit disponibil de 14. Utilitatile marginale resimtite in urma consumului a doua bunuri, X si Y, sunt date de relatiile , . Daca preturile celor doua bunuri sunt , atunci programul de consum care asigura echilibrul consumatorului este:

a)     3X si 3Y;

b)     3X si 4Y;

c)      3X si 7Y;

d)     4X si 3Y;

e)     7X si 7Y.

53. Un consumator are o functie de utilitate totala de tipul . Venitul disponibil de 16, iar preturile celor doua bunuri sunt  si . Programul de consum ce asigura echilibrul consumatorului este:

a)     5X si 2Y;

b)     5X si 5Y;

c)      6X si 5Y;

d)     8X si 4Y;

e)     10X si 3Y.

54. Daca produsul dintre utilitatea marginala a unui bun X si pretul unui bun substituibil Y este 48, pretul bunului X este de 8, iar utilitatea totala este maxima, atunci utilitatea marginala a bunului Y este:

a)     6;

b)     8;

c)      24;

d)     22;

e)     384.

55. Factorii primari de productie sunt:

a)     numai munca;

b)     numai pamantul;

c)      munca si pamantul;

d)     munca si capitalul;

e)     pamantul si capitalul.

56. Capitalul tehnic reprezinta:

a)      totalitatea resurselor de care dispune intreprinderea pentru a asigura productia;

b)     orice bun utilizat in productiei;

c)      un bun rezultat dintr-un proces de productie si utilizat intr-un alt proces de productie;

d)     numai cladirile folosite in procesul de productie;

e)      numai materiile prime folosite pentru productie.

57. Care dintre urmatoarele componente ale capitalului tehnic sunt afectate de uzura fizica si morala?

a)     energia;

b)     materialele consumabile;

c)      echipamentele;

d)     materiile prime;

e)     semifabricatele.

58. Principiul randamentelor descrescatoare ale factorilor de productie se refera la:

a)     reducerea productiei;

b)     reducerea productivitatii marginale;

c)      reducerea productivitatii medii;

d)     reducerea costului mediu;

e)     reducerea costului marginal.

59. Faptul ca productia creste mai repede la niveluri reduse ale utilizarii factorilor de productie si din ce in ce mai greu la volume considerabile ale factorilor de productie utilizati, se datoreaza:

a)     randamentelor de scara crescatoare;

b)     randamentelor de scara descrescatoare;

c)      randamentelor de scara constante;

d)     faptului ca productia este ineficienta;

e)     diferentei de productie fata de alte firme.

60.  Nu reprezinta fluxuri de intrare pentru firme:

a)     subventiile primite de la stat;

b)     veniturile din vanzarea bunurilor economice;

c)      vanzarile de bunuri economice;

d)     cumpararea de factori de productie;

e)     inchirierea fortei de munca.

61.  Obiectivul fundamental al producatorului:

a)     minimizarea consumului de bunuri economice;

b)     maximizarea profitului;

c)      minimizarea venitului disponibil;

d)     minimizarea profitului;

e)     maximizarea incasarilor bugetare.

62.  Carui agent economic ii este specifica functia de a produce bunuri economice:

a)     administratiile private;

b)     administratiile publice;

c)      intreprinderile;

d)     gospodariile;

e)     bancile.

63.  Nu reprezinta flux de iesire pentru firme:

a)     plata impozitelor si taxelor catre stat;

b)     plata taxei pe valoarea adaugata catre stat;

c)      subventiile;

d)     vanzarile de bunuri economice catre gospodarii;

e)     plata salariilor.

64.  Totalitatea elementelor folosite de firme pentru a produce bunuri economice reprezinta:

a)     productivitatea muncii;

b)     cresterea economica;

c)      factorii de productie;

d)     dezvoltarea intensiva;

e)     dezvoltarea extensiva.

65.  Inlocuirea, partiala sau totala, a unuia sau mai multor factori de productie cu unul sau mai multi factori din cei folositi sau noi, in conditiile obtinerii cel putin a aceleiasi productii, reprezinta:

a)     combinarea factorilor de productie;

b)     substituirea factorilor de productie;

c)      productivitatea medie a factorilor de productie;

d)     productivitatea marginala a factorilor de productie;

e)     productivitatea globala a factorilor de productie;

66.  Nu reprezinta indicator care masoara eficienta combinarii si substituirii factorilor de productie:

a)     productivitatea marginala a muncii;

b)     productivitatea marginala a capitalului;

c)      productivitatea marginala a pamantului;

d)     rata marginala de substitutie a factorilor de productie;

e)     utilitatea marginala a factorilor de productie.

67.  Nu reprezinta o caracteristica a pamantului ca factor de productie:

a)     factor de productie originar;

b)     factor de productie regenerabil;

c)      principalul factor de productie in agricultura;

d)     cadrul de desfasurare a activitatii economice;

e)     factor de productie nelimitat.

68.  Nu reprezinta capital tehnic:

a)     masinile;

b)     utilajele;

c)      materiile prime;

d)     abilitatea intreprinzatorului;

e)     energia.

69.  Unul dintre urmatoarele reprezinta un element de capital circulant:

a)     cladirile;

b)     calculatoarele de proces;

c)      materiile prime;

d)     masinile;

e)     utilajele.

70.  Combinarea factorilor de productie nu depinde de:

a) natura activitatii economice;

b) conditiile de productie;

c)  venitul disponibil al consumatorului;

d) abilitatea intreprinzatorului;

e) managementul si marketingul firmei.

71.  Care dintre urmatoarele reprezinta neofactor de productie:

a)     materiile prime;

b)     combustibilul;

c)      masinile;

d)     utilajele;

e)     informatia.

72.  Unul dintre urmatorii indicatori este folosit pentru calculul eficientei combinarii si substituirii factorilor de productie:

a)     utilitatea marginala a bunurilor economice;

b)     rata marginala de substitutie a factorilor de productie;

c)      utilitatea totala a bunurilor economice;

d)     utilitatea individuala a bunurilor economice;

e)     venitul disponibil al consumatorului.

73.  Nu este caracteristic factorului munca folosit in activitatea economica:

a)     o actiune specific umana;

b)     o actiune constienta;

c)      un rol determinant in activitatea economica;

d)     factorul activ si determinant al productiei;

e)     factorul pasiv al productiei.

74.  In momentul T₀, o intreprindere cu 50 salariati obtine o productie de 10000 bucati. Daca intreprinzatorul substituie 5 utilaje cu factorul munca, in conditiile unei rate marginale de substitutie R_ms=10, productivitatea medie a muncii in T₁ este:

a)   100 bucati salariat;

b)   200 bucati salariat;

c)    300 bucati salariat;

d)   150 bucati salariat;

e)   250 bucati salariat.

75.  Pe termen scurt, atunci cand costul variabil total creste mai rapid decat productia:

a)     costul fix mediu ramane constant;

b)     costul variabil mediu scade;

c)      costul variabil mediu ramane constant;

d)     costul total mediu scade, creste sau ramane constant;

e)     costul fix mediu creste.

76.  Reprezinta cheltuiala materiala de productie:

a)     salariile personalului administrativ;

b)     salariile personalului direct productiv;

c)      amenzi;

d)     cheltuieli de protocol;

e)     materiile prime.

77.  Pe termen scurt, atunci cand costul variabil creste in acelasi ritm cu productia:

a)     costul variabil mediu creste;

b)     costul variabil mediu scade;

c)      costul fix mediu ramane constant;

d)     costul total mediu creste;

e)     costul total mediu scade.

78.  Nu reprezinta cheltuiala materiala de productie:

a)     materiile prime;

b)     combustibilul;

c)      energia;

d)     cheltuielile de protocol;

e)     amortizarea capitalului fix.

79.  In situatia in care costurile totale (CT) depind de productie (Q) conform relatiei CT=5 3Q 2Q²:

a)     CF=5 3Q;

b)     CVM=3 2Q;

c)      CTM=3 2Q;

d)     CVM=3Q 2Q²;

e)     CFM=(5 Q) 3.

80.  Atunci cand costurile totale (CT) depind de productie (Q) conform relatiei CT=15 2Q:

a)   CFM=15;

b)  CVM=2Q;

c)   C_mg<CF;

d)  C_mg>CF;

e)   C_mg=CF.

81.  Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pe termen scurt:

a)     CFM=constant;

b)     CVM=constant;

c)      CF=constant;

d)     CFM intotdeauna creste;

e)     CFM intotdeauna scade.

82.  Atunci cand C_mg>CVM:

a)     CVM scade;

b)     CF scade;

c)      CVM=constant;

d)     CVM creste;

e)     CF creste.

83.  Costurile salariale in cadrul unei firme sunt de 30 milioane lei. Daca amortizarea este de 2 ori mai mica decat valoarea capitalului circulant folosit in cadrul firmei. In conditiile in care costurile totale ale firmei CT=60 milioane lei, valoarea consumului de capital circulant (K_c) este:

a)     K_c=15 milioane lei;

b)     K_c=1 milion lei;

c)      K_c=30 milioane lei;

d)     K_c=20 milioane lei;

e)     K_c=10 milioane lei.

84.  Nu poate fi considerat un proces compatibil cu existenta economiilor de scara:

a)     o mai buna specializare a lucratorilor;

b)     utilizarea unei tehnologii mai performante;

c)      birocratia;

d)     automatizarea productiei;

e)     posibilitatea obtinerii unor reduceri de pret la cumpararea de factori de productie.

85.  Fata de costul contabil, costul economic:

a)     mai mare;

b)     mai mic;

c)      egal;

d)     mai mic, cu costurile explicite;

e)     mai mic, cu costurile implicite.

86.  Nu reprezinta o proprietate a factorilor de productie in cazul combinarii acestora:

a)     adaptabilitatea;

b)     complementaritatea;

c)      indivizibilitatea;

d)     substituibilitatea;

e)     divizibilitatea.

87.  Se atinge "pragul de parasire a pietei" atunci cand:

a)     VT<CT, dar VT>min CV;

b)     VT<CT, dar VT<min CV;

c)      VT=CT, dar VT<min CV;

d)     VT>CT;

e)     VT>CT, dar VT> CF.

88.  La nivelul unei firme, scara de productie incepand de la care firma atinge costul mediu pe termen lung are randamente:

a)     descrescatoare;

b)     crescatoare;

c) constante;

d)     negative;

e)     zero.

89.  Atunci cand costul total mediu pe termen lung al unei firma creste, exista:

a)     randamente crescatoare;

b)     randamente constante;

c)      economii de scara;

d)     dezeconomii de scara;

e)     scara minima eficace.

90.  Diferenta dintre valoarea bunului - cat de mult suntem dispusi sa platim pentru a-l procura - si pretul aferent acelui bun pe piata, la un moment dat, reprezinta:

a)   surplusul producatorului;

b)  surplusul de venituri la bugetul statului;

c)   surplusul de cantitate pe piata;

d)  surplusul consumatorului;

e)   isoutilitatea.

91.  Daca un producator trebuie sa utilizeze cantitati de 4 ori mai mari din toti factorii de productie pentru a mari productia de 3 ori, atunci functia de productie are:

a)     randamente descrescatoare de scara;

b)     randamente crescatoare de scara;

c)      randamente constante de scara;

d)     proportii fixe ale factorilor de productie;

e)     izocuante liniare.

92.  Se considera functia de productie , unde Y este productia, K reprezinta capitalul, iar L este forta de munca. Randamentele de scara care caracterizeaza procesul de productie definit prin aceasta functie de productie sunt:

a)     descrescatoare;

b)     crescatoare;

c)      constante;

d)     egale cu 16,52;

e)     egale cu 0,52.

93.  Se considera functia de productie , unde Y este productia, K reprezinta capitalul, iar L este forta de munca. Randamentele factorilor sunt:

a)     crescatoare atat pentru K, cat si pentru L;

b)     descrescatoare atat pentru K, cat si pentru L;

c)      constante atat pentru K, cat si pentru L;

d)     crescatoare pentru K si descrescatoare pentru L;

e)     descrescatoare pentru K si crescatoare pentru L.

94.  Care din urmatoarele elemente reprezinta un flux de intrare in cadrul unei firme?

a)     impozitul pe profit;

b)     subventiile;

c)      cheltuieli pentru serviciile factorilor de productie;

d)     impozitul pe salarii;

e)     obligatiunile emise.

95.  Care este afirmatia corecta cu privire la relatia intre resurse si factori de productie:

a)     raport de la intreg la parte;

b)     raport de la parte la intreg;

c)      raport subunitar;

d)     raport unitar;

e)     nu exista legatura.

96.  Care din urmatoarele sensuri nu este corect cu privire la capital ca factor de productie?

a)     reprezinta bunuri de productie;

b)     reprezinta consum intermediar;

c)      reprezinta consum final;

d)     reprezinta capital tehnic;

e)     reprezinta valoare adaugata.

97.  Dezvoltarea economica de tip extensiv se realizeaza prioritar prin:

a)     sporirea productivitatii factorilor de productie;

b)     sporirea cantitatii factorilor;

c)      progresul tehnic;

d)     reducerea costurilor de productie;

e)     cresterea randamentului factorilor de productie.

98.  In T₀, productivitatea medie a muncii la o firma este de 20 bucati pe salariat. In T₁, productia sporeste de 3 ori fata de T₀, cand era de 200 bucati, iar numarul de salariati se dubleaza. Nivelul productivitatii marginale a muncii reprezinta:

a)     20;

b)     30;

c)      40;

d)     45;

e)     35.

99.  Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unitati. Daca productivitatea marginala corespunzatoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unitati, se poate trage concluzia ca:

a)     productivitatea marginala creste;

b)     productivitatea marginala se reduce;

c)      productivitatea medie creste;

d)     productivitatea medie se reduce;

e)     productivitatea marginala este maxima.

100.         Pe termen scurt, daca productia se reduce, atunci:

a)     costul variabil total creste;

b)     costul total creste;

c)      costul fix total creste;

d)     costul fix mediu creste;

e)     amortizarea capitalului tehnic fix creste.

101.         La o societate comerciala, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul productiei la care profitul este nul 50 bucati. Daca pretul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total mediu si profitul total sunt:

a)     1250; 25; 0;            

b)     3000; 60; 0;

c)      2000; 40; 0;            

d)     2000; 80; 0;

e)     4000; 80; 0.

102.         Costul reprezinta 80% din incasarile initiale. Incasarile cresc cu 10%, iar profitul se dubleaza. In aceste imprejurari, costul total:

a)     ramane constant;            

b)     creste cu 2%;

c)      se reduce cu 70%;

d)     se reduce cu 12,5%;

e)     se reduce cu 50%.

103.         Randamentele descrescatoare de scara folosesc la explicarea:

a)     pantei liniei bugetului;

b)     formei curbei costului mediu pe termen lung;

c)      cresterii costului fix mediu ca rezultat al cresterii productiei;

d)     cresterii costului variabil ca urmare a scaderii productiei;

e)     reducerii costului fix ca urmare a cresterii productiei.

104.         Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in ceea ce priveste functia de productie , unde Q este productia, K este capitalul, iar L este forta de munca?

a)     randamentele de scara sunt constante;

b)     randamentele de scara sunt descrescatoare;

c)      capitalul si forta de munca se combina in proportii fixe;

d)     producatorul nu poate maximiza profitul;

e)     principiul randamentelor descrescatoare ale factorilor nu este valabil.

105.         Izocuanta reprezinta:

a)        ansamblul combinatiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul resimte aceeasi utilitate economica;

b)       ansamblul combinatiilor de factori de productie pe care producatorul le poate utiliza cu aceleasi cheltuieli;

c)        ansamblul combinatiilor de factori de productie pentru care producatorul obtine aceeasi productie;

d)       ansamblul combinatiilor de doua bunuri de consum pe care consumatorul le poate cumpara cu aceleasi venituri;

e)        productia corespunzatoare pretului de echilibru de pe piata.

106.         Izocuanta:

a)     trebuie sa fie liniara;

b)     trebuie sa fie concava fata de origine;

c)      nu poate fi descrescatoare;

d)     arata combinatiile de factori de productie pentru care costul total este minim;

e)     arata combinatiile de factori de productie pentru un nivel dat al productiei.

107.         Daca productivitatea marginala a unui factor de productie este mai mare decat productivitatea medie, atunci, pentru orice crestere a cantitatii utilizate din factorul respectiv de productie, productivitatea medie:

a)     creste;

b)     scade;

c)      este maxima;

d)     este minima;

e)     poate sa creasca, sa scada sau sa nu se modifice.

108.         Productivitatea medie a 10 lucratori este de 150 unitati. Daca productivitatea marginala corespunzatoare celui de-al 11-lea lucrator este 180 unitati, atunci:

a)     productivitatea marginala creste;

b)     productivitatea marginala se reduce;

c)      productivitatea medie creste;

d)     productivitatea medie se reduce;

e)     productia este maxima.

109.         Curba productivitatii marginale a unui factor de productie intersecteaza axa factorului variabil de productie in punctul pentru care:

a)      productivitatea medie a factorului respectiv de productie este maxima;

b)      productia totala este maxima;

c)       incepe sa se manifeste randamentul descrescator al factorului respectiv de productie;

d)      productia totala este minima;

e)      productivitatea medie a factorului respectiv de productie este egala cu productivitatea marginala a acestuia.

110.         Daca productivitatea medie a muncii este maxima, atunci:

a)     productivitatea marginala a muncii este crescatoare;

b)     productivitatea marginala a muncii este descrescatoare;

c)      productivitatea marginala a muncii este mai mare decat productivitatea medie;

d)     productivitatea marginala a muncii este mai mica decat productivitatea medie;

e)     productivitatea marginala a muncii este maxima.

111.         Un producator utilizeaza doi factori de productie ale caror preturi sunt egale. In scopul minimizarii costului total, producatorul trebuie sa utilizeze in productie:

a)     cantitati egale din cei doi factori de productie;

b)     cantitatile factorilor de productie pentru care productivitatile marginale ale factorilor sunt maxime;

c)      cantitatile factorilor de productie ce corespund maximului fiecarei productivitatii medii;

d)     cantitatile ce corespund egalitatii dintre cele doua productivitati marginale;

e)     doar unul dintre cei doi factori de productie.

112.         Care din urmatoarele efecte reprezinta o ajustare pe termen lung, in situatia unei firme producatoare de avioane:

a)      cresterea cantitatii de otel cumparata de firma;

b)      reducerea numarului de schimburi de la 3 la 2;

c)       schimbare a productiei, de la un model de agrement, la un model utilitar;

d)      schimbare de productie, de la avioane, la masini sport;

e)      reducerea numarului de salariati de la 1765 la 1762.

113.         Un producator utilizeaza doi factori de productie X si Y. Pretul factorului X este de doua ori mai mic decat al factorului Y. In scopul minimizarii costului total, producatorul trebuie sa utilizeze in productie:

a)     cantitati egale din cei doi factori de productie;

b)     cantitatile din cei doi factori pentru care se verifica egalitatea ;

c)      cantitatile din cei doi factori pentru care se verifica egalitatea ;

d)     cantitatile din cei doi factori pentru care se verifica egalitatea ;

e)     cantitatile din cei doi factori pentru care se verifica egalitatea .

114.         Un producator utilizeaza factori de productie astfel incat, la un moment dat, productivitatea marginala a muncii este egala cu 20, iar productivitatea marginala a capitalului este 45. Pretul utilizarii factorului munca este de 10, iar pretul utilizarii factorului capital este de 15. Daca producatorul urmareste minimizarea costurilor, atunci el trebuie:

a)     sa foloseasca mai multa munca si mai putin capital;

b)     sa foloseasca mai putina munca si mai putin capital;

c)      sa foloseasca mai putina munca si mai mult capital;

d)     sa nu modifice utilizarea curenta a factorilor;

e)     sa foloseasca mai multa munca si mai mult capital.

115.         Pe termen scurt, un producator al carui obiectiv este maximizarea profitului nu produce daca:

a)     pretul este mai mic decat minimul costului variabil mediu;

b)     pretul este mai mic decat minimul costului total mediu;

c)      pretul este mai mic decat costul fix mediu;

d)     incasarile totale nu acopera costul total;

e)     costul total mediu este mai mic decat costul marginal.

116.         Pe termen scurt, un producator poate produce daca pretul acopera:

a)     costul fix mediu;

b)     costul total mediu;

c)      costul marginal;

d)     costul variabil mediu;

e)     costul fix.

117.         In situatia in care costul marginal este mai mare decat costul variabil mediu, iar productia creste:

a)     costul variabil mediu scade;

b)     costul variabil mediu este minim;

c)      costul variabil mediu creste;

d)     costul fix mediu creste;

e)     costul fix mediu este minim.

118.         In situatia in care productivitatea marginala globala a factorilor de productie este mai mare decat productivitatea medie globala, iar productia creste:

a)     costul total mediu scade;

b)     costul total mediu este minim;

c)      costul total mediu creste;

d)     costul fix mediu creste;

e)     costul fix mediu este minim.

119.         In cazul in care costul total mediu este minim, atunci:

a)     costul marginal este crescator;

b)     costul marginal este descrescator;

c)      costul marginal este mai mare decat costul total mediu;

d)     costul marginal este mai mic decat costul total mediu;

e)     costul marginal este minim.

120.         Costul total (CT) al unui producator este dat de relatia , unde Q este productia. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata?

a)     costul total este constant;

b)     costul marginal este descrescator;

c)      costul marginal este egal cu costul total mediu;

d)     costul marginal este mai mare decat costul total mediu;

e)     costul marginal este mai mic decat costul total mediu.

121.         Cand costul marginal este mai mare decat costul mediu, iar productia creste:

a)     costul mediu creste;

b)     decizia producatorului de a mari productia nu este rationala;

c)      costul mediu scade;

d)     producatorul trebuie sa-si reduca productia;

e)     costul mediu este egal cu costul marginal.

122.         Pragul de rentabilitate reflecta situatia in care:

a)     costurile de productie nu sunt acoperite de incasarile totale;

b)     incasarile totale depasesc costurile de productie;

c)      profitul este nul;

d)     pretul este mai mic decat minimul costului mediu total;

e)     pretul este mai mic decat minimul costului variabil mediu.

123.         Pretul pietei este mai mic decat costul total mediu, dar mai mare decat costul variabil mediu. In acest caz:

a)     pierderea este mai mare decat costul fix;

b)     profitul este pozitiv;

c)      producatorul se afla la pragul de rentabilitate;

d)     producatorul nu mai produce pe termen scurt;

e)     producatorul continua sa produca pe termen scurt.

124.         In cazul in care costul variabil scade mai repede decat productia, costul total mediu:

a)     creste;

b)     scade;

c)      ramane constant;

d)     este nul;

e)     este minim.

125.         Pe masura cresterii productiei, punctul de minim al curbei costului total mediu:

a)     este atins inaintea minimului costului variabil mediu;

b)     se afla deasupra si la stanga punctului minim al costului variabil mediu;

c)      corespunde intersectiei curbelor costului marginal si costului total mediu;

d)     are in stanga o curba a costului variabil mediu in scadere;

e)     are in dreapta o curba a costului marginal in scadere.

126.         O firma produce 200.000 de bucati anual, pe care le vinde la un pret de 5 u.m./buc. Costurile explicite de productie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de 200.000 u.m. In aceste conditii, profitul contabil si economic sunt, respectiv:

a)     200.000 u.m.; 25.000 u.m.;

b)     150.000 u.m.; 50.000 u.m.;

c)      125.000 u.m.; 75.000 u.m.;

d)     100.000 u.m.; 50.000 u.m.;

e)     250.000 u.m.; 50.000 u.m.

127.         Se cunosc urmatoarele date: pretul de vanzare 25 u.m., costul fix 10.000 u.m., costul variabil mediu 5 u.m. Pragul de rentabilitate este:

a)     100 bucati;

b)     200 bucati;

c)      300 bucati;

d)     400 bucati;

e)     500 bucati.

128.         Cresterea pretului determina reducerea incasarilor producatorilor. In aceste conditii:

a)     cererea este elastica in raport cu pretul;

b)     cererea este inelastica in raport cu pretul;

c)      cererea este crescatoare in raport cu pretul;

d)     producatorii nu-si maximizeaza profiturile;

e)     producatorii nu-si minimizeaza costurile.

129.         Daca bunurile X si Y sunt substituibile, cresterea pretului bunului X determina:

a)     cresterea cantitatii cerute din bunul X si scaderea cantitatii cerute din bunul Y;

b)     scaderea cantitatii cerute din ambele bunuri;

c)      cresterea cantitatii cerute din ambele bunuri;

d)     mentinerea constanta a cantitatii cerute atat din bunul X, cat si din bunul Y;

e)     scaderea cantitatii cerute din bunul X si cresterea cantitatii cerute din bunul Y.

130.         Daca bunurile X si Y sunt complementare, cresterea pretului bunului X determina:

a)     scaderea cantitatii cerute din ambele bunuri;

b)     cresterea cantitatii cerute din bunul X si scaderea cantitatii cerute pentru bunul Y;

c)      cresterea cantitatii cerute din ambele bunuri;

d)     mentinerea constanta a cantitatii cerute atat din bunul X, cat si din bunul Y;

e)     scaderea cantitatii cerute din bunul X si cresterea cantitatii cerute din bunul Y.

131.         In cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate incrucisata a cererii pentru bunul A in raport cu pretul bunului B, bunurile A si B sunt:

a)     complementare;

b)     substituibile;

c)      inferioare;

d)     sub standardele admise de calitate;

e)     de lux.

132.         In cazul unui coeficient negativ de elasticitate incrucisata a cererii pentru bunul A in raport cu pretul bunului B, bunurile A si B sunt:

a)     substituibile;

b)     inferioare;

c)      sub standardele admise de calitate;

d)     de lux;

e)     complementare.

133.         Daca veniturile incasate din vanzarea laptelui cresc cu 10%, ca urmare a majorarii pretului cu 12%, cererea pentru lapte este:

a)     elastica;

b)     unitar elastica;

c)      inelastica;

d)     perfect elastica;

e)     perfect inelastica.

134.         O crestere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m. antreneaza o crestere a cantitatii cerute de la 100 de bucati la 150 bucati. Care din afirmatiile urmatoare, unde  este coeficientul de elasticitate a cererii in raport cu venitul, este adevarata?

a)     ;

b)     ;

c)      ;

d)     ;

e)     .

135.         Curba cererii este descrescatoare pentru ca:

a)     utilitatea totala este descrescatoare;

b)     utilitatea marginala este descrescatoare;

c)      utilitatea totala este crescatoare;

d)     utilitatea marginala este crescatoare;

e)     utilitatea marginala este constanta.

136.         Ceaiul este un bun normal. Cresterea veniturilor consumatorilor determina pe piata ceaiului:

a)     cresterea cererii;

b)     reducerea cererii;

c)      mentinerea constanta a cererii si reducerea pretului;

d)     reducerea cererii si a pretului;

e)     nici o modificare a cererii si a pretului.

137.         Cererea pentru bunul X este inelastica. Daca pretul bunului X se reduce cu 5%, atunci:

a)     cresterea procentuala a cantitatii cerute este mai mica decat 5%, iar incasarile din vanzari cresc;

b)     cresterea procentuala a cantitatii cerute este mai mare decat 5%, iar incasarile din vanzari cresc;

c)      cresterea procentuala a cantitatii cerute este egala cu 5%, iar incasarile din vanzari nu se modifica;

d)     cresterea procentuala a cantitatii cerute este mai mica decat 5%, iar incasarile din vanzari se reduc;

e)     cresterea procentuala a cantitatii cerute este mai mare decat 5%, iar incasarile din vanzari se reduc.

138.         Daca o crestere extrem de mica a pretului reduce cantitatea ceruta la zero, atunci cererea:

a)     este perfect elastica in raport cu pretul si orizontala;

b)     este perfect elastica in raport cu pretul si verticala;

c)      are o elasticitate unitara in raport cu pretul;

d)     este perfect inelastica in raport cu pretul si verticala;

e)     este perfect inelastica in raport cu pretul si orizontala.

139.         O consecinta a cresterii ofertei bunului X este reducerea cererii pentru bunul Y. Bunurile X si Y pot fi:

a)     automobile si, respectiv, benzina;

b)     mere si, respectiv, portocale;

c)      fulgi de porumb si, respectiv, lapte;

d)     cafea si, respectiv, zahar;

e)     unt si, respectiv, paine.

140.         Coeficientul de elasticitate incrucisata a cererii pentru bunul Y in raport cu pretul bunului X este pozitiv. Cresterea pretului bunului X determina:

a)     cresterea cererii bunului Y si a pretului acestuia;

b)     cresterea cererii bunului Y si reducerea pretului acestuia;

c)      extensia cererii bunului Y si cresterea pretului acestuia;

d)     extensia cererii bunului Y si reducerea pretului acestuia;

e)     reducerea cererii bunului Y si a pretului acestuia.

141.         Painea este un bun inferior. Cresterea veniturilor consumatorilor determina in piata painii:

a)     cresterea pretului si a cantitatii de echilibru;

b)     cresterea pretului si reducerea cantitatii de echilibru;

c)      reducerea pretului si cresterea cantitatii de echilibru;

d)     reducerea pretului si a cantitatii de echilibru;

e)     nici o modificare a pretului si a cantitatii de echilibru.

142.         Autoturismul si benzina sunt bunuri complementare. Cresterea pretului benzinei determina in piata autoturismelor:

a)     cresterea pretului si a cantitatii de echilibru;

b)     cresterea pretului si reducerea cantitatii de echilibru;

c)      reducerea pretului si cresterea cantitatii de echilibru;

d)     reducerea pretului si a cantitatii de echilibru;

e)     nici o modificare a pretului si a cantitatii de echilibru.

143.         Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 0,6 in raport cu pretul si 2 in raport cu veniturile cumparatorilor. Cresterea cu 1% a veniturilor si cu 1% a pretului genereaza:

a)     cresterea cererii cu 2,6%;

b)     cresterea cererii cu 1,4%;

c)      cresterea cererii cu 1%;

d)     reducerea cererii cu 1%;

e)     reducerea cererii cu 1,4%.

144.         Se considera ca pretul unui bun A se afla la un nivel la care apare un exces de cerere. In aceste conditii, pretul pe o piata concurentiala: 

a)     se reduce;  

b)     creste;

c)      ramane nemodificat;

d)     este intotdeauna mai mare decat costul marginal;

e)     este intotdeauna mai mic decat costul marginal.

145.         In situatia cresterii cererii, pretul tinde sa creasca deoarece:

a)     exista un exces de cerere la vechiul nivel al pretului;

b)     exista un exces de oferta la vechiul nivel al pretului;

c)      cererea este permanent egala cu oferta;

d)     pretul de echilibru este determinat de cerere;

e)     pretul de echilibru este determinat de oferta.

146.         In cazul in care cererea este elastica, care din urmatoarele afirmatii este adevarata in situatia unui producator?

a)     cresterea pretului lasa neschimbate incasarile totale ale acestuia;

b)     reducerea pretului lasa neschimbate incasarile totale ale acestuia;

c)      cresterea pretului determina reducerea incasarilor acestuia;

d)     cresterea pretului determina cresterea incasarilor acestuia;

e)     reducerea pretului determina reducerea incasarilor acestuia.

147.         Cererea cu elasticitate unitara in functie de pret se caracterizeaza prin:

a)     cresterea pretului este insotita de cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv;

b)     modificarea absoluta a pretului este egala cu variatia absoluta a cantitatii;

c)      in valoare absoluta, modificarea absoluta a pretului este egala cu variatia absoluta a cantitatii;

d)     procentul de variatie a pretului este egal cu procentul de variatie a cantitatii cerute;

e)     procentul de variatie a pretului este inversul procentului de variatie a cantitatii cerute.

148.         Reducerea taxelor de import are ca efect pe piata bunurilor de consum:

a)     reducerea ofertei si cresterea pretului;

b)     cresterea ofertei si reducerea pretului;

c)      mentinerea ofertei si a pretului ca urmare a cresterii cererii;

d)     cresterea ofertei si cresterea pretului;

e)     cresterea cererii si reducerea pretului.

149.         Daca la cresterea cu 20% a pretului un producator isi pierde un sfert din clientela, atunci cererea este:

a)     elastica in raport cu pretul;

b)     perfect elastica in raport cu pretul;

c)      cu elasticitate unitara in raport cu pretul;

d)     inelastica in raport cu pretul;

e)     atipica.

150.         Coeficientul de elasticitate incrucisata a cererii pentru bunul Y in raport cu pretul bunului X este de 0,25. Rezulta ca:

a)     bunurile X si Y sunt substituibile;

b)     bunurile X si Y sunt complementare;

c)      bunurile X si Y sunt normale;

d)     bunurile X si Y sunt inferioare;

e)     bunurile X si Y sunt impozitate.

151.         Coeficientul de elasticitate incrucisata a cererii pentru bunul Y in raport cu pretul bunului X este de 0,5. Daca va creste numarul consumatorilor pentru bunul X, atunci pe piata bunului Y:

a)     cresc cererea si pretul de echilibru;

b)     creste cererea si scade pretul de echilibru;

c)      scad cererea si pretul de echilibru;

d)     scade cererea si creste pretul de echilibru;

e)     cererea si pretul raman neschimbate.

152.         In situatia in care cererea pentru produsele agricole este inelastica:

a)      procentul de reducere al preturilor este mai mic decat cel de crestere a cantitatii cerute;

b)     reducerea preturilor determina o crestere a incasarilor producatorilor;

c)      reducerea preturilor determina o reducere a incasarilor producatorilor;

d)     cresterea preturilor determina o reducere a incasarilor producatorilor;

e)      cresterea preturilor nu modifica incasarile producatorilor.

153.         O rafinarie se confrunta cu o crestere a impozitului cu 10 u.m./litru de benzina vandut. Ce efect va avea aceasta asupra pretului pietei:

a)     cresterea pretului la consumatori cu mai putin de 10 u.m., daca cererea este perfect inelastica;

b)     parte din impozit va fi suportata de producatori, daca cererea este perfect elastica;

c)      cresterea cu mai putin de 10 u.m. a pretului la consumatori, daca cererea este elastica;

d)     intregul impozit va fi platit de producatori, daca cererea este perfect inelastica;

e)     nici una din cele de mai sus.

154.         Daca coeficientul de elasticitate a cererii unui bun in raport cu pretul este -3, iar pretul scade cu 20%, atunci cantitatea ceruta:

a)     scade cu 60%;

b)     scade cu 7%;

c)      nu se modifica;

d)     creste cu 60%;

e)     creste cu 7%.

155.         Coeficientul de elasticitate a cererii pentru un anumit bun in raport cu veniturile consumatorilor este -0,5. In aceste conditii:

a)      cresterea veniturilor consumatorilor determina, ceteris paribus, cresterea pretului;

b)     reducerea veniturilor consumatorilor determina, ceteris paribus, reducerea pretului;

c)      coeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul respectiv in raport cu pretul sau este in mod necesar pozitiv;

d)     reducerea veniturilor determina, ceteris paribus, reducerea cantitatii achizitionate;

e)      cresterea veniturilor consumatorilor determina, ceteris paribus, reducerea pretului.

156.         Bunurile X si Y sunt complementare, iar oferta bunului X este perfect inelastica in raport cu pretul acestuia. Cresterea pretului bunului Y determina:

a)     cresterea pretului bunului X;

b)     reducerea pretului bunului X;

c)      cresterea cantitatii de echilibru pe piata bunului X;

d)     reducerea cantitatii de echilibru pe piata bunului X;

e)     cresterea cererii pentru bunul Y.

157.         Pretul creioanelor creste cu 5%, iar incasarile din vanzari se reduc cu 7%. Cererea pentru creioane este:

a)     perfect inelastica in raport cu pretul;

b)     inelastica in raport cu pretul;

c)      cu elasticitate unitara in raport cu pretul;

d)     elastica in raport cu pretul;

e)     perfect elastica in raport cu pretul.

158.         Zaharul este una dintre materiile prime principale in productia de jeleuri. Ca urmare a cresterii pretului zaharului:

a)     oferta de jeleuri se reduce;

b)     oferta de jeleuri creste;

c)      cererea de jeleuri se reduce;

d)     cererea de jeleuri creste;

e)     pretul jeleurilor se reduce.

159.         Oferta de carbune creste daca:

a)     pretul carbunelui creste;

b)     pretul carbunelui scade;

c)      se mareste fiscalitatea;

d)     se acorda subventii industriei extractive;

e)     veniturile consumatorilor casnici cresc.

160.         Care din urmatorii factori nu poate genera o crestere a ofertei de bumbac:

a)     cresterea pretului la bumbac;

b)     imbunatatirea tehnologiilor de realizare a bumbacului;

c)      reducerea pretului utilajelor si masinilor utilizate in producerea bumbacului;

d)     reducerea rentei platite proprietarului pamantului pe care se cultiva bumbacul;

e)     reducerea fiscalitatii.

161.         Curba individuala a ofertei pe termen scurt pentru un producator ce actioneaza pe piata cu concurenta perfecta este acea portiune a costului marginal situata deasupra curbei:

a)     costului total mediu;

b)     costului variabil mediu;

c)      costului fix mediu;

d)     incasarii medii;

e)     productivitatii medii.

162.         Nu reprezinta un factor principal al ofertei:

a)     pretul;

b)     veniturile consumatorilor;

c)      tehnologia;

d)     costul de productie;

e)     preturile factorilor de productie.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

163.         Curba unei oferte perfect elastice este:

a)     crescatoare;

b)     verticala;

c)      descrescatoare;

d)     orizontala;

e)     paralela cu axa pretului.

164.         Curba unei oferte perfect inelastice este:

a)     paralela cu axa cantitatii;

b)     crescatoare;

c)      verticala;

d)     descrescatoare;

e)     orizontala;

165.         In situatia in care oferta unui bun este perfect inelastica la modificarea pretului, nivelul coeficientului de elasticitate este:

a)     mai mare decat 1;

b)     mai mic decat 1;

c)      egal cu 1;

d)     egal cu 0;

e)     negativ.

166.         Daca oferta unui bun are o elasticitate unitara, iar pretul bunului creste cu 10%, cantitatea oferita:

a)     creste cu mai mult de 10%;

b)     scade cu cel putin 10%;

c)      creste cu 10%;

d)     nu se modifica;

e)     creste cu 1%.

167.         Reducerea pretului unui bun ar putea fi determinata in mod direct de:

a)     cresterea impozitelor;

b)     reducerea costului factorilor de productie;

c)      cresterea veniturilor consumatorilor;

d)     cresterea pretului unui bun complementar;

e)     scaderea pretului unui bun substituibil.

168.         Este stiut faptul ca produsele agricole au o cerere inelastica. Astfel, in anii favorabili, cu recolte mari, oferta creste, fapt care determina:

a)     cresterea preturilor intr-o proportie mult mai mare decat cresterea ofertei;

b)     reducerea preturilor intr-o proportie mult mai mare decat cresterea ofertei;

c)      reducerea preturilor intr-o proportie mult mai mica decat cresterea ofertei;

d)     cresterea preturilor intr-o proportie mult mai mica decat cresterea ofertei;

e)     mentinerea constanta a incasarilor din vanzarea produselor agricole.

169.         Nu este factor determinant al elasticitatii ofertei:

a)     costul productiei;

b)     posibilitatile de stocare;

c)      costul stocarii;

d)     orizontul de timp pe care vanzatorii il au la dispozitie pentru a ajusta pretul;

e)     urgenta nevoii de consum;

170.         Curba ofertei nu este afectata in mod direct de:

a)     tehnologia de productie;

b)     preturile factorilor de productie;

c)      veniturile consumatorilor;

d)     impozitarea vanzarilor;

e)     numarul producatorilor.

171.         Daca intreprinzatorul este posesorul tuturor factorilor de productie isi va insusi:

a)     numai salariu;

b)     numai renta;

c)      numai profitul;

d)     intregul venit;

e)     numai dobanda.

172.         Intre salariul real si nivelul preturilor bunurilor de consum exista o relatie:

a)     directa;

b)     pozitiva;

c)      de egalitate;

d)     de incluziune;

e)     inversa.

173.         Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit se calculeaza ca raport intre modificarea procentuala a cererii si modificarea procentuala a:

a)     pretului;

b)     ofertei;

c)      venitului;

d)     taxelor;

e)     subventiilor.

174.         In conditiile in care veniturile medii ale consumatorilor cresc de la 5 milioane lei la 7,5 milioane lei, cantitatea ceruta creste de la 1000 unitati la 1200 unitati. Cererea din acel bun, in functie de venit, este:

a)   elastica;

b)   inelastica;

c)    unitara;

d)   zero;

e)  

175.         Costul de productie al unui bun creste. In conditiile in care ceilalti factori raman constanti atunci echilibrul se va forma:

a)   la un pret de echilibru si cantitate de echilibru mai mari;

b)   la un pret de echilibru si cantitate de echilibru mai mici;

c)    la un pret de echilibru mai mare si o cantitate de echilibru mai mica;

d)   la un pret de echilibru mai mica si o cantitate de echilibru mai mare;

e)   la un pret de echilibru constant si o cantitate de echilibru mai mare.

176.         In conditiile existentei unor preturi libere, nu reprezinta efect al concurentei:

a)     avantajeaza pe cei puternici si dezavantajeaza pe cei slabi;

b)     stimuleaza progresul eonomic si social;

c)      incita agentii economici la initiativa, creativitate;

d)     conduce la cresterea costurilor unitare si a preturilor de vanzare;

e)     conduce la diversificarea ofertei.

177.         Nu reprezinta trasatura a pietei cu concurenta monopolistica:

a)     diferentierea bunurilor;

b)     atomicitatea cererii si a ofertei;

c)      fiecare producator poate influenta piata;

d)     marcile firmelor sunt individualizate;

e)     posibilitati multiple de alegere pentru consumatori.

178.         Nu reprezinta trasatura a pietei cu concurenta de tip oligopol:

a)     putini ofertanti cu forta economica ridicata;

b)     fiecare producator poate influenta conditiile pietei;

c)      numerosi cumparatori cu forta economica redusa;

d)     putini cumparatori cu forta economica ridicata;

e)     atomicitatea cererii.

179.         Intr-o piata concurentiala, pretul de echilibru este determinat de:

a)     pretul maxim pe care oricare consumator este dispus sa-l plateasca;

b)     pretul minim pe care oricare producator este dispus sa-l accepte;

c)      intersectia cererii cu oferta;

d)     pretul stabilit de cel mai mare producator;

e)     pretul stabilit de cea mai influenta asociatie de protectie a consumatorilor.

180.         Una din urmatoarele nu reprezinta o caracteristica a pietei cu concurenta pura si perfecta:

a)     atomicitatea cererii si a ofertei;

b)     omogenitatea produselor;

c)      fluiditatea perfecta;

d)     transparenta perfecta;

e)     informatia asimetrica.

181.         Intr-o piata concurentiala, cererea si oferta se reduc simultan in aceeasi proportie. In aceste conditii:

a)     pretul creste;

b)     cantitatea de echilibru creste;

c)      pretul se reduce;

d)     cantitatea de echilibru se reduce;

e)     modificarea cantitatii de echilibru este nedeterminata.

182.         Pe piata cu concurenta pura si perfecta pretul este:

a)     fixat de stat;

b)     fixat de agentii economici prin negocieri bilaterale;

c)      permanent stabil;

d)     expresia raportului cerere-oferta;

e)     impus de cativa vanzatori.

183.         Atunci cand piata unui bun economic se caracterizeaza prin existenta unui singur vanzator si a unui singur cumparator, ea se numeste:

a)     piata de monopson;

b)     piata de oligopol;

c)      piata de concurenta pura si perfecta;

d)     piata cu concurenta loiala;

e)     piata de monopol bilateral.

184.         Piata caracterizata prin existenta a numerosi agenti ai cererii si numerosi agenti ai ofertei poate fi piata:

a)     de monopol;

b)     monopolistica;

c)      de oligopol;

d)     de oligopol bilateral;

e)     de monopol bilateral.

185.         Manifestarea concurentei in conditiile economiei de piata este posibila atunci cand:

a)     nu exista libertatea de actiune a agentilor economici;

b)     preturile se formeaza liber;

c)      economia este centralizata;

d)     autonomia agentilor economici este ingradita;

e)     preturile sunt fixate de stat.

186.         Un producator dintr-o piata de concurenta perfecta produce 1.000 bucati dintr-un bun. Costul fix este de 20 milioane lei, iar costul variabil este de 22 milioane lei. Pretul minim la care producatorul poate sa-si vanda productia pe termen scurt este:

a)     42.000 lei;

b)     20.000 lei;

c)      22.000 lei;

d)     4.200 lei;

e)     2.000 lei.

187.         In piata benzinei, cererea si oferta sunt , , unde Q este cantitatea, iar P este pretul. Daca guvernul impune un pret de 5 unitati monetare, atunci in piata graului apare:

a)     un surplus de 15 unitati de cantitate;

b)     un surplus de 5 unitati de cantitate;

c)      un deficit de 5 unitati de cantitate;

d)     un deficit de 70 unitati de cantitate;

e)     diferenta de 2 unitati monetare intre pretul de echilibru si pretul impus de guvern.

188.         Functiile cererii si ofertei bunului A sunt  si , unde C_A este cantitatea ceruta, O_A este cantitatea oferita, iar p_A este pretul bunului. In acest caz, pretul si cantitatea de echilibru sunt:

a)     5, respectiv, 320;

b)     4, respectiv, 224;

c)      8, respectiv, 248;

d)     5, respectiv, 230;

e)     2, respectiv, 212.

189.         Daca pretul untului este de 23 mii lei/pachet, atunci cantitatea oferita este mai mare decat cantitatea ceruta. Daca pretul untului este de 19 mii lei/pachet, atunci cantitatea ceruta este mai mare decat cantitatea oferita. In aceste conditii, pretul de echilibru al untului este:

a)     19 mii lei/pachet;

b)     23 mii lei/pachet;

c)      mai mic decat 19 mii lei/pachet;

d)     intre 19 si 23 mii lei/pachet;

e)     mai mare decat 23 mii lei/pachet.

190.         Nu reprezinta factor care influenteaza in mod fundamental elasticitatea cererii:

a)     intervalul de timp de la modificarea pretului;

b)     gradul necesitatii in consum;

c)      posibilitatile de stocare ale bunurilor;

d)     ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in bugetul total al unei familii;

e)     gradul de substituire a bunurilor.

191.         Nu reprezinta factor care influenteaza in mod fundamental elasticitatea ofertei:

a)     gradul necesitatii in consum;

b)     perioada de timp de la modificarea pretului;

c)      posibilitatile de stocare ale bunurilor;

d)     costul stocarii;

e)     costul productiei.

192.         Reprezinta factor ce influenteaza in mod fundamental cererea:

a)     costul de productie;

b)     venitul consumatorilor;

c)      numarul de firme ce produc acelasi bun;

d)     taxele si subsidiile;

e)     anticipatiile producatorilor.

193.         Reprezinta factor ce influenteaza in mod fundamental oferta:

a)     numarul de consumatori;

b)     preferintele consumatorilor;

c)      venitul consumatorilor;

d)     modificarea pretului altor bunuri;

e)     costul de productie.

194.         Functiile cererii si ofertei de pe piata calculatoarelor sunt Qc=31-P si  Oo=2P 10. Daca guvernul impune o taxǎ la producator T=3 u.m., calculati cat din taxa suporta producatorul si, respectiv, consumatorul?

a)     2 u.m. si 1 u.m.;

b)     1 u.m. si 2 u.m.;

c)      0 u.m. si 3u.m.;

d)     3 u.m. si 0 u.m;

e)     1,5 u.m. si 1,5 u.m.

195.         Pentru un bun, coeficientii de elasticitate ai cererii si ofertei, in functie de pret, sunt Kec/p=2 si Keo/p= 0,5. Povara unei taxe impuse de autoritati pe piata bunului A va fi suportata:

a)     in egala masura de producatori si de consumatori;

b)     numai de producatori;

c)      numai de consumatori;

d)     in cea mai mare parte de producatori;

e)     mai mult de consumatori, mai putin de producatori.

196. O variabila economica poate fi:

a)     intotdeauna exogena;

b)     intotdeauna endogena;

c)      exogena sau endogena, in functie de context;

d)     numai dependenta de altele;

e)     nici o varianta nu este corecta.

197.         Se considera ca un bun este rar din punct de vedere economic, daca:

a)     la un moment dat, el nu se mai gaseste pe piata;

b)     la un pret mare, oferta este mai mare decat cererea;

c)      la un pret nul, cererea este mai mare decat oferta;

d)     la un pret mic, oferta este mai mare decat cererea;

e)     nici o varianta nu este corecta.

198.         Determinati nivelul constantelor a si b, stiind ca functia cererii de pe piata automobilelor este Qc= a-bP, pretul initial Po=5 u.m. si cantitatea ceruta initiala Qco=20, iar Kec/p=25:

a)     a=520 si b=100;

b)     b=520 si a=100;

c)      a= 110 si b= 240;

d)     a= 100 si b= 110:

e)     a=520 si b= 110.

199.         Care este punctul elasticitatii unitare, stiind ca functia inversa a cererii este P = a -bQ ?

a)     M(a/2; a/2b);

b)     M( a/2b; a/2);

c)      M(2a; 2b);

d)     M(a; 2b);

e)     nu se poate calcula.

200.         Pe piata unui bun, functia cererii este Qc=17-4P iar functia ofertei Qo=5+2P. Calculati Kec/p si Keo/p la nivelul de echilibru al pietei:

a)     Kec/p=8, Keo/p=9;

b)     Kec/p=9, Keo/p=8;

c)      Kec/p=8/9, Keo/p=4/9;

d)     Kec/p=4/9, Keo/p=8/9;

e)     nu se poate calcula.

201.         Un exemplu de cerere perfect inelastica ar putea fi considerat:

a)     cererea de insulina pentru bolnavii de diabet;

b)     oferta de cumparare de aur lansata de BNR;

c)      cererea de paine sau lapte;

d)     toate cele de mai sus;

e)     nici o varianta nu este corecta.

202.         Ca rezultat al cresterii veniturilor de la 100 la 120, cererea pentru paltoane creste de la 20 la 40. Cat reprezinta Kec/v, calculat prin metoda elasticitatii medii:

a)     11/3;

b)     3/11;

c)      3;

d)     11;

e)     11,3;

203.         Se dau urmatoarele functii ale cererii si ofertei: Qo=3P si Qc=5-P. Se acorda o subventie S=1 u.m. Care va fi noul pret de echilibru si marimea cheltuielilor guvernamentale?

a)     Pe= 1u.m. si G= 4u.m.;

b)     Pe= 4 u.m. si G= 1 u.m.;

c)      Pe= 4u.m. si G= 3u.m.;

d)     Pe= 3u.m. si G= 4u.m.;

e)     Pe= 10u.m. si G= 10u.m.

204.         Conceptul de pierdere sociala a unei taxe se refera la faptul ca:

a)     prin impunerea taxei, decidentii politici isi exercita influenta politica;

b)     producatorul suporta intotdeauna o povara mai mare din taxa decat consumatorul;

c)      consumatorul suporta intotdeauna o povara mai mare decat producatorul;

d)     producatorul suporta intotdeauna o parte mai mare din povara fiscala, drept urmare isi reduce productia, determinand astfel pierderea de locuri de munca;

e)     povara suportata de consumator si producator depaseste veniturile guvernului de pe urma colectarii taxei respective.

205.         Functiile cererii si ofertei de pe piata unui bun sunt Qc=16-P si Oo=3P. Daca guvernul impune o taxa la cumparator T= 4 u.m., cat din taxa va suporta cumparatorul si cat producatorul?

a)     3 u.m. si 1 u.m.;

b)     2 u.m. si 2 u.m.;

c)      0 u.m. si 4 u.m.;

d)     1 u.m. si 3 u.m;

e)     4 u.m. si 0 u.m.

206.      Un producator de pe o piata cu concurenta perfecta iese de pe piata atunci cand:

a)     pretul este mai mic decat costul total mediu;

b)     pretul este mai mare decat costul total mediu;

c)      pretul este egal cu costul variabil mediu;

d)     pretul este mai mare decat costul variabil mediu;

e)     pretul este mai mic decat costul variabil mediu.

207.         Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata la un pret mai mare decat nivelul de echilibru?

a)     vanzatorii pot vinde cat doresc, dar cumparatorii nu pot cumpara cat doresc;

b)     vanzatorii nu pot vinde cat doresc, dar cumparatorii pot cumpara cat doresc;

c)      vanzatorii pot vinde cat doresc si cumparatorii pot cumpara cat doresc;

d)     vanzatorii nu pot vinde cat doresc si nici cumparatorii nu pot cumpara cat doresc;

e)     pe piata se manifesta un exces de cerere.

208.         Daca cererea creste mai incet decat oferta, pretul de echilibru:

a)     creste;

b)     scade;

c)      nu se modifica;

d)     creste daca scade costul mediu;

e)     scade numai daca scade costul mediu.

209.         Cand cererea creste mai mult decat oferta, pretul de echilibru:

a)     creste;

b)     scade;

c)      nu se modifica;

d)     devine un pret maxim administrat;

e)     devine un pret minim administrat.

210.         Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

a)     barierele legale la intrarea pe piata constituie o cauza a formarii monopolurilor;

b)     structura costurilor monopolului natural evidentiaza importante economii de scara;

c)      un monopol poate obtine un profit mai mare impunand preturi diferite pe segmente diferite de piata;

d)     pretul este o variabila exogena in conditii de oligopol;

e)     pe o piata de oligopol producatorii pot practica concurenta prin pret.

211.         Un monopolist isi maximizeaza profitul atunci cand:

a)     costul total mediu este egal cu incasarea marginala;

b)     costul variabil mediu este egal cu incasarea marginala;

c)      costul marginal este egal cu incasarea marginala;

d)     costul total mediu este minim;

e)     incasarea totala este maxima.

212.         Pe piata cu concurenta monopolistica, echilibrul pe termen scurt presupune:

a)     Vmg=Cmg si Vmg>P;

b)     Vmg=Cmg si Vmg<P;

c)      Vmg=Cmg si Vmg=P;

d)     Vmg=Cmg=P si P=CTM;

e)     Vmg>Cmg si P=Cmg.

213.         Concurenta monopolistica se deosebeste de concurenta perfecta prin:

a)     cativa cumparatori;         

b)     cativa vanzatori;  

c)      atomicitatea ofertei;

d)     diferentierea produselor;           

e)     atomicitatea cererii.

214.         Obtinerea profitului nelegitim:

a)     contravine legii;

b)     este rezultatul rationalitatii in activitatea economica;

c)      nu este rezultatul contributiei firmei la activitatea economica;

d)     decurge intotdeauna din existenta situatiei de monopol;

e)     este intotdeauna mai mic decat supraprofitul.

215.         Pe piata de monopol:

a)     pretul este controlat de consumator;

b)     pretul este stabilit de cerere si oferta;

c)      pretul pietei determina intotdeauna obtinerea de profit;

d)     exista un singur producator si un singur consumator;

e)     oferta este controlata de mai multi producatori.

216.         Se caracterizeaza prin eficienta alocativa:

a)     concurenta perfecta;

b)     monopolul;

c)      oligopolul;

d)     monopsonul;

e)     concurenta monopolistica.

217.         Un monopolist are costul marginal dat de relatia , unde C_mg este costul marginal, iar Q este productia. Monopolistul se confrunta cu o cerere data de relatia , unde P este pretul. In scopul maximizarii profitului, productia trebuie sa fie:

a)     3;

b)     4;

c)      5;

d)     10;

e)     20.

218.         Un monopolist isi maximizeaza profitul la nivelul:

a)     pragului de rentabilitate;

b)     egalitatii dintre prima derivata a venitului total si prima derivata a costului total;

c)      egalitatii dintre a doua derivata a costului total si a doua derivata a venitului total;

d)     egalitatii dintre pret si venitul marginal;

e)     egalitatii dintre pret si costul marginal.

219.         Alegerea unui producator monopolist care urmareste maximizarea profitului corespunde unei situatii in care:

a)     pretul este mai mare decat costul marginal;

b)     costul marginal este egal cu pretul;

c)      pretul este mai mic decat costul marginal;

d)     pretul este egal cu incasarea marginala;

e)     pretul este mai mic decat incasarea marginala.

220.         Daca o industrie este dominata de un singur producator, una din urmatoarele relatii este adevarata in situatia de echilibru:

a)     pretul este mai mic decat incasarea marginala;

b)     pretul este mai mare decat costul marginal;

c)      incasarea marginala este egala cu incasarea medie;

d)     incasarile marginale sunt negative;

e)     pretul este egal cu incasarile marginale.

221.         Nu este o trasatura a pietei cu concurenta monopolistica:

a)     atomicitatea ofertei;

b)     atomicitatea cererii;

c)      omogenitatea bunului tranzactionat;

d)     intrarea libera pe piata;

e)     deciziile unui producator nu au o influenta semnificativa asupra deciziilor celorlalti producatori.

222.         Vanzarea unui produs pentru care pe piata sunt reprezentate mai multe marci, de catre un numar mare de producatori caracterizeaza piata:

a)     cu concurenta perfecta;

b)     de monopson;

c)      de oligopol;

d)     monopolistica;

e)     de monopol.

223.         O piata de monopol este ineficienta deoarece:

a)     pretul este mai mic decat costul marginal;

b)     incasarea marginala este mai mica decat costul marginal;

c)      pretul este mai mare decat costul marginal;

d)     incasarea marginala este mai mare decat costul marginal;

e)     costul marginal este egal cu costul fix mediu.

224.         Care din urmatoarele nu caracterizeaza situatia oligopolului cooperant:

a)     reprezinta intelegerea formala a firmelor oligopoliste in vederea reducerii productiei si majorarii preturilor;

b)     reprezinta intelegerea formala in urma careia grupul de firme maximizeaza profitul total, fara ca in mod obligatoriu, fiecare firma sa isi maximizeze profitul individual;

c)      reprezinta intelegerea formala sau informala care determina firmele oligopoliste sa incerce sa triseze;

d)     reprezinta intelegerea formala sau informala care permite accesul pe piata si a altor firme;

e)     reprezinta intelegerea informala in cadrul careia firmele dominante stabilesc preturile.

225.         Ronald Coase a propus ca solutie a externalitatilor negative:

a)     aplicarea unui impozit asupra activitatii generatoare de externalitate negativa;

b)     subventionarea celor care suporta efectele externe negative;

c)      aplicarea principiului "poluatorul plateste";

d)     definirea precisa a drepturilor de proprietate si crearea unei piete pentru acestea;

e)     controlul activitatii generatoare de externalitate negativa de catre stat.

226.         Internalizarea externalitatilor negative are loc prin:

a)     reducerea costului marginal privat;

b)     reducerea pretului platit de consumatori;

c)      includerea costurilor externe in costul privat;

d)     cresterea productiei;

e)     restrangerea drepturilor de proprietate privata.

227.         Poluarea reprezinta un exemplu de:

a)     bun public;

b)     externalitate negativa;

c)      externalitate pozitiva;

d)     bun privat;

e)     bun de folosinta comuna.

228.         In cazul unei externalitati pozitive:

a)     beneficiile private sunt mai mari decat beneficiile sociale;

b)     beneficiile private sunt mai mici decat beneficiile sociale;

c)      costurile private sunt mai mari decat costurile sociale;

d)     costurile private sunt egale cu costurile sociale;

e)     beneficiile si costurile private coincid cu beneficiile si costurile sociale.

229.         Indexarea salariilor cu numai 80% din cresterea preturilor va determina urmatoarea modificare a salariului real atunci cand preturile se dubleaza:

a)     scadere cu 20%;

b)     crestere cu 10%;

c)      scadere cu 10%;

d)     crestere cu 20%;

e)     scadere cu 80%.

230.         Una din afirmatiile de mai jos este corecta:

a)     salariul este plata pentru risc;

b)     salariul este venit pentru angajator;

c)      salariul nu este componenta a costului;

d)     salariul este pretul pe piata muncii;

e)     salariul reprezinta bani economisiti.

231.         In care din situatiile mentionate salariul real creste?

a)     salariul nominal este constant, iar preturile bunurilor de consum cresc;

b)     salariul nominal creste mai putin decat sporesc preturile la bunurile de consum;

c)      salariul nominal scade, iar preturile la bunurile de consum raman constante;

d)     preturile scad, iar salariul nominal creste;

e)     preturile la bunurile de consum cresc, iar salariul nominal scade.

232.         In profitul brut al unei firme se includ:

a)     salariile cuvenite lucratorilor;

b)     dobanda datorata bancii pentru capitalul imprumutat;

c)      cheltuielile efectuate cu factorii de productie;

d)     castigul cuvenit intreprinzatorului pentru riscul asumat;

e)     cheltuielile materiale.

233.         Venitul obtinut de agentul economic care isi investeste capitalul in actiuni se numeste:

a)     profit;

b)     dobanda;

c)      dividend;

d)     renta;

e)     salariu.

234.         Care este conditia pentru maximizarea profitului in cazul unui producator care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta?

a)     costul marginal egal cu pretul pietei;

b)     costul total mediu egal cu pretul pietei;

c)      profitul marginal egal cu pretul pietei;

d)     costurile totale egale cu incasarile din vanzarea produselor;

e)     incasarile totale egale cu profitul total.

235.         Cresterea mai rapida a salariilor in productia unui anumit bun comparativ cu productivitatea muncii determina:

a)     imbunatatirea competitivitatii productiei;

b)     cresterea ofertei si reducerea pretului bunului respectiv;

c)      reducerea ofertei si cresterea pretului bunului respectiv;

d)     cresterea ofertei si a pretului bunului respectiv;

e)     reducerea ofertei si a pretului bunului respectiv.

236.         Tendinta generala de crestere a salariului pe termen lung se datoreaza in principal:

a)     incapacitatii salariatilor de a se organiza in sindicate;

b)     cresterii cheltuielilor cu instruirea si calificarea;

c)      migratiei internationale a fortei de munca;

d)     refuzului generalizat de a plati salarii de eficienta;

e)     absentei contractelor implicite pe piata fortei de munca.

237.         Renta funciara diferentiala reprezinta o consecinta a:

a)     fluctuatiei preturilor productiei agricole;

b)     marimii suprafetei de teren aflata in exploatare;

c)      abilitatii intreprinzatorului;

d)     fertilitatii suprafetelor de teren;

e)     taxelor vamale la importul de produse agricole.

238.         Un intreprinzator colecteaza profituri ca urmare a unei inventii. Profiturile colectate reprezinta:

a)     profituri normale in conditii concurentiale;

b)     profituri temporare de monopol;

c)      rente;

d)     dobanzi normale;

e)     profituri ilegale.

239.         Se contracteaza vanzarea a 1.500 actiuni la un pret de 8.000 lei pe actiune, cu scadenta peste 6 luni. La scadenta, pretul la vedere este 4.000 lei pe actiune, ceea ce inseamna:

a)     un castig de 6 milioane lei pentru cumparator;

b)     o pierdere de 6 milioane lei pentru vanzator;

c)      un castig de 12 milioane lei pentru vanzator;

d)     un castig de 6 milioane lei pentru vanzator;

e)     o pierdere de 12 milioane lei pentru vanzator.

240.         Atunci cand preturile bunurilor de consum scad cu 20%, iar salariul nominal scade cu 10%, salariul real:

a)     creste cu 12,5%;

b)     scade cu 12,5%;

c)      scade cu 18%;

d)     creste cu 18%;

e)     scade cu 10%.

241.         O obligatiune aduce posesorului ei un venit anual de 4.800 lei in conditiile in care rata anuala a dobanzii este 20%. In cazul in care rata anuala a dobanzii ar fi de 30%, obligatiunea ar putea sa fie vanduta la pretul de:

a)     14.400 lei;

b)     16.000 lei;

c)      19.000 lei;

d)     24.000 lei;

e)     18.000 lei.

242.         La o rata a dobanzii de 45%, un credit de 100 milioane lei pe 3 luni aduce o dobanda totala de:

a)     11,25 milioane lei;

b)     15 milioane lei;

c)      15,25 milioane lei;

d)     45 milioane lei;

e)     45,25 milioane lei.

243.         Un capital banesc se tripleaza in trei ani la o rata a dobanzii de:

a)     33,333%;

b)     44,225%

c)      50%;

d)     100%;

e)     200%.

244.         Un teren agricol aduce o renta anuala de 10 milioane lei. In conditiile in care rata dobanzii este de 25%, terenul respectiv se vinde la un pret de:

a)     2,5 milioane lei;

b)     7,5 milioane lei;

c)      12,5 milioane lei;

d)     40 milioane lei;

e)     50 milioane lei.

245.         Rata reala a dobanzii este mai mare decat rata nominala in cazul:

a)     cresterii nivelului general al preturilor;

b)     reducerii nivelului general al preturilor;

c)      mentinerii neschimbate a nivelului general al preturilor;

d)     accelerarii inflatiei;

e)     reducerii inflatiei.

246.         O relatie de acelasi sens exista intre:

a)     rata profitului la cost si costul de productie;

b)     costul unitar si profitul unitar;

c)      durata unei rotatii a capitalului folosit si profit;

d)     viteza de rotatie si profit;

e)     salariul real si preturile bunurilor de consum.

247.         Una din afirmatiile urmatoare nu este corecta:

a)     cine obtine profit suplimentar il obtine si pe cel normal;

b)     rata profitului calculata la cost este mai mare decat rata profitului calculata la cifra de afaceri;

c)      cand durata unei rotatii a capitalului creste, viteza de rotatie creste;

d)     cand costul unitar scade, la un pret dat, masa profitului creste;

e)     cand numarul de rotatii ale capitalului folosit creste, masa profitului creste.

248.         Una din afirmatiile urmatoare este adevarata:

a)     cresterea pretului unitar se afla in relatie de acelasi sens cu profitul unitar;

b)     modificarea costului unitar se afla in relatie de acelasi sens cu profitul unitar;

c)      atunci cand viteza de rotatie a capitalului creste, masa profitului scade;

d)     rata profitului calculata la cost este mai mica decat rata profitului calculata la cifra de afaceri;

e)     cresterea numarului de rotatii ale capitalului se afla in relatie de acelasi sens cu durata unei rotatii a capitalului folosit.

249.         Profitul, in esenta, rasplateste:

a)     munca depusa de salariat intr-o intreprindere;

b)     aportul posesorului pamantului la activitatea economica;

c)      aportul managementului guvernamental la actiuni sociale;

d)     initiativa si acceptarea riscului din partea intreprinzatorului;

e)     contributia posesorului de capital banesc la activitatea economica.

250.         Proprietarul unui anumit factor de productie este avantajat atunci cand pe piata respectivului factor:

a)     cererea este mai mica decat oferta;

b)     cererea creste mai incet decat creste oferta;

c)      oferta este mai mica decat cererea;

d)     oferta creste, iar cererea nu se modifica;

e)     cererea scade si oferta creste.

251.         Una din urmatoarele afirmatii este falsa:

a)     cand preturile bunurilor de consum cresc, salariul real poate sa creasca;

b)     evolutia salariului real este intr-o relatie inversa cu evolutia nivelului preturilor bunurilor de consum;

c)      salariul real este direct proportional cu salariul nominal;

d)     salariul este atat un venit, cat si un cost;

e)     salariul nominal minim este fixat de catre patron.

252.         Impartirea venitului obtinut intre participantii directi la crearea sa reprezinta:

a)     redistribuirea venitului;

b)     distribuirea venitului;

c)      plata salariului;

d)     serviciul unui factor de productie;

e)     preluarea unei parti din venitul unor agenti si folosirea lui in sprijinul altor agenti economici.

253.         Cand salariul real scade cu 20%, iar preturile scad cu 5%, salariul nominal:

a)     scade cu 24%;

b)     creste cu 18,75%;

c)      scade cu 18,75%;

d)     scade cu 16%;

e)     creste cu 16%.

254.         Un intreprinzator avanseaza 100 milioane lei intr-o afacere si obtine, conform inregistrarilor contabile, un profit de 20 milioane lei. In conditiile unei rate a dobanzii de 25%:

a)     afacerea a fost profitabila;

b)     intreprinzatorul a inregistrat un profit economic de 5 milioane lei;

c)      intreprinzatorul a inregistrat o pierdere economica de 5 milioane lei;

d)     costul de oportunitate pentru afacere a fost de 20 milioane lei;

e)     afacerea a fost mai avantajoasa decat depunerile bancare.

255.         In perioada T₀-T_1, productia unui agent economic creste de 3 ori, iar numarul de lucratori cu 50%. Salariul nominal in T₀ este 1.000.000 lei. Cat va fi salariul nominal in T₁ stiind ca sporirea acestuia reprezinta 50% din cresterea productivitatii muncii ?:

a)     2.000.000 lei;

b)     1.250.000 lei;

c)      1.000.000 lei;

d)     1.500.000 lei;

e)     1.750.000 lei.

256.         In T₀ salariul nominal al unui individ era de 1.500.000 lei, iar pretul unei paini de 5.000 lei. In T₁, salariul nominal a crescut cu 100%, iar pretul painii cu 300%. Salariul real in T₁ fata de T₀:

a)     a crescut cu 50%;

b)     a scazut cu 50%;

c)      a ramas constant;

d)     a crescut cu 100%;

e)     a scazut cu 100%.

257.         Salariul nominal net in T₀ este de 5.000.000 lei. In situatia in care, in perioada T₀-T_1, cresterea salariului reprezinta 50% din cresterea productivitatii medii a muncii, care s-a dublat, salariul nominal net in T₁ este:

a)     5.500.000 lei;

b)     10.000.000 lei;

c)      7.500.000 lei;

d)     7.250.000 lei;

e)     10.500.000 lei.

258.         O firma previzioneaza pentru anul urmator costuri fixe totale de 20 milioane u.m., un cost variabil mediu de 2000 u.m. si ca pretul bunului pe care-l produce va fi de 7000 u.m.. In conditiile in care firma si-a stabilit ca obiectiv obtinerea unui profit total de 5 milioane u.m., productia care trebuie realizata este de:

a)     6.000 bucati;

b)     4.500 bucati;

c)      5.000 bucati;

d)     7.500 bucati;

e)     10.000 bucati.

259.         In T₀, rata profitului calculata la costurile totale a fost de 10%. In T₁, costurile totale cresc cu 20%, iar rata profitului calculata la costurile totale creste cu 5 puncte procentuale. Profitul in T₁:

a)     creste cu 280%;

b)     scade cu 280%;

c)      creste cu 180%;

d)     creste cu 80%;

e)     ramane constanta.

260.         Un capital se roteste anual de 3 ori, totalul incasarilor fiind de 2 mil. um. corespunzator fiecarei rotatii. Daca rata anuala a profitului in functie de costul total este de 25%, nivelul anual al profitului si costului total va fi:

a)     4 mil u.m., 1,2 mil. u.m.;

b)     1,2 mil u.m., 4,8 mil. u.m.;

c)      0,4 mil u.m., 1,6 mil. u.m.;

d)     1,6 mil u.m., 0,4 mil. u.m.;

e)     1 mil u.m., 1 mil. u.m.

261.         Un credit acordat unei firme pe doi ani, in regim de dobanda compusa, cu o rata anuala de 20%, aduce o dobanda totala de 44 milioane u.m. Creditul acordat este de:

a)     74 milioane u.m.;

b)     144 milioane u.m.;

c)      120 milioane u.m.;

d)     100 milioane u.m.;

e)     110 milioane u.m.

262.         O banca acorda doua credite insumand 3 milioane u.m, primul pe 1 an cu o rata anuala a dobanzii de 20%, iar al doilea pe 6 luni cu o rata a dobanzii de 10%. Dobanda incasata de catre banca din primul credit este de doua ori mai mare decat dobanda celui de-al doilea credit. Cele doua credite sunt:

a)     1,5 milioane si, respectiv, 1,5 milioane;

b)     1,25 milioane si, respectiv, 1,75 milioane;

c)      1 milion si, respectiv, 2 milioane;

d)     2 milioane si, respectiv, 1 milion;

e)     2,25 milioane si, respectiv, 0,75 milioane.

263.         Un agent economic contracteaza un credit bancar de 100 milioane u.m pe o perioada de 1 an cu o rata nominala a dobanzii de 20%. In conditiile in care in acel an rata inflatiei a fost de 10%, rata reala a dobanzii este:

a)     20%;

b)     10%;

c)      1%;

d)     100%;

e)     0,1%.

264.         Un credit de 1 milion lei este acordat pe principiul dobanzii compuse, pe o durata de doi ani, cu o rata anuala a dobanzii de 10%. Rata dobanzii, pe principiul dobanzii simple, ce aduce aceeasi dobanda, tot pe doi ani, este:

a)     13%;

b)     12%;

c)      11%;

d)     10,5%;

e)     10%.

265.         O banca primeste sub forma de depozite suma de 3 mil. u.m., rata dobanzii la depozite fiind de 10%. Pe baza acestor sume, banca acorda imprumuturi, pe termen de un an, rata dobanzii fiind de 12%. Daca banca suporta cheltuieli generale de functionare de 30.000 u.m., profitul bancii va fi:

a) 50.000 u.m.;

b) 330.000 u.m.;

c) 327.000 u.m.;

d) 60.000 u.m.;

e) 30.000 u.m.

266.         In t₀, cantitatea cumparata dintr-un bun X este de 1.000.000 bucati. In conditiile in care, in intervalul t₀-t₁ pretul bunului creste cu 10%, iar venitul cu 20%, iar coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este 1,5 si in functie de venit 0,5. Cantitatea ceruta in t₁ va fi de:

a)     1.050.000 bucati;

b)     1.000.000 bucati;

c)      950.000 bucati;

d)     850.000 bucati;

e)     700.000 bucati.

267.         In T₀ masa monetara este de 2.000 miliarde u.m. In perioada T₀-T_1, sistemul bancar acorda credite de 450 miliarde u.m. iar credite de 250 miliarde u.m. ajung la scadenta si trebuie rambursate catre banci. Atunci, masa monetara in T₁ este:

a)  2.300 miliarde u.m.;

b) 2.000 miliarde u.m.;

c)  2.200 miliarde u.m.;

d) 2.100 miliarde u.m.;

e)  2.500 miliarde u.m.

268.         Daca preturile cunosc o crestere generalizata de 25%, puterea de cumparare a monedei:

a)  scade cu 20%;

b) scade cu 25%;

c)  creste cu 33,33%;

d) nu se modifica;

e)  scade cu 80%.

269.         La un curs de schimb de 34.000 lei la 1 dolar, daca intra in tara 100 milioane de dolari si ies 80 milioane de dolari, iar celelalte conditii nu se modifica, atunci masa monetara in circulatie:

a)     scade cu 680 miliarde u.m.;

b)     creste cu 680 miliarde u.m.;

c)      scade cu 3500 miliarde u.m.;

d)     creste cu 2800 miliarde u.m.;

e)     scade cu 1700 miliarde u.m.

270.         Volumul valoric al tranzactiilor este 200.000 u.m. iar viteza de rotatie a monedei este de 10. Masa monetara in circulatie este:

a)     14.000 u.m.;

b)     20.000 u.m.;

c)      10.000 u.m.;

d)     140.000 u.m.;

e)     98.000 u.m.

271.         In conditiile existentei unui exces de cerere de fonduri de imprumut pe piata monetara, rata dobanzii are tendinta de a:

a)     scadea;

b)     creste;

c)      ramane la acelasi nivel;

d)     egala intotdeauna rata inflatiei;

e)     ajunge la zero.

272.         Pe piata monetara, la o rata anuala a dobanzii de 15% exista un exces de fonduri de imprumut in timp ce la o rata anuala a dobanzii de 25% apare un deficit de fonduri de imprumut. Rata dobanzii de echilibru pe piata monetara este:

a)     mai mica de 15%;

b)     intre 15% si 25%;

c)      mai mare de 25%;

d)     intotdeauna egala cu rata inflatiei;

e)     zero.

273.         In situatia in care cererea de fonduri de imprumut creste mai rapid fata de oferta de fonduri de imprumut, rata dobanzii de echilibru pe piata monetara:

a)     creste;

b)     scade;

c)      ramane constanta;

d)     este zero;

e)     este intodeauna egala cu rata inflatiei.

274.         Pe piata monetara cererea si oferta de fonduri de imprumut sunt C_m=10-20d' si O_m=5 30d', unde d' reprezinta rata dobanzii. La echilibru, rata dobanzii si marimea fondurilor de imprumut (in mii mld. lei) sunt:

a)   15% si respectiv 8;

b)   15% si respectiv 10;

c)    10% si respectiv 8;

d)   10% si respectiv 10;

e)   25% si respectiv 10.

275.         La inceputul anului n un agent economic cumpara 100 actiuni X la un curs de 25000 lei actiune. La inceputul anului n 1, el primeste dividend in valoare de 300 lei actiune si apoi vinde actiunea la un curs de 24800 lei/actiune. In urma acestei speculatii, agentul economic:

a)     castiga 20000 lei;

b)     pierde 10000 lei;

c)      castiga 10000 lei;

d)     pierde 20000 lei;

e)     castiga 30000 lei.

276.         Un agent economic detine un capital de 100 milioane lei. El deschide un cont la o societate de investitii financiare si da ordin de cumparare a 10000 actiuni la cursul de 10000 lei actiune. Dupa o luna, agentul economic da ordin de vanzare a celor 10000 actiuni la cursul de 12000 lei actiune. In conditiile in care rata medie a dobanzii la efectuarea de depozite bancare este de 30% pe an, putem afirma ca plasamentul financiar al agentului economic este:

a)   avantajos;

b)   dezavantajos;

c)    neutru;

d)   este intotdeauna mai putin riscant decat efectuarea unui depozit bancar;

e)   este intodeauna la fel de riscant ca efectuarea unui depozit bancar.

277.         Un agent economic cumpara o obligatiune la valoarea nominala de 5 milioane lei. Dupa 1 an, agentul economic incaseaza cuponul in valoare de 1 milion lei si vinde obligatiunea la un curs de 4 milioane lei. In urma acestei tranzactii, agentul economic:

a)     castiga 1 milion lei;

b)     pierde 1 milion lei;

c)      nici nu castiga, nici nu pierde;

d)     pierde 2 milioane lei;

e)     pierde 2 milioane lei.

278.         Pe piata financiara secundara, cererea de actiuni X creste mai mult decat oferta de actiuni X. In conditii de echilibru pe piata actiunii X, cursul si cantitatea de actiuni tranzactionata:

a)     scade si respectiv, creste;

b)     cresc;

c)      scad;

d)     creste si respectiv, scade;

e)     scade si respectiv, ramane constanta.

279.         Pe piata financiara secundara, cererea de actiuni X creste in aceeasi proportie cu oferta de actiuni X. In conditii de echilibru pe piata actiunii X, cursul si cantitatea de actiuni tranzactionata:

a)     cresc;

b)     scade si respectiv, creste;

c)      scade si respectiv, ramane constanta;

d)     scad;

e)     ramane constant si respectiv, creste.

280.         Randamentul unei actiuni se calculeaza potrivit formulei:

a)     (Cupon / Cursul actiunii) x 100;

b)     (Cursul actiunii / Cupon) x 100;

c)      (Dividend / Cursul actiunii) x 100;

d)     (Cursul actiunii / Rata dobanzii) x 100;

e)     (Cursul actiunii / Dividend) x 100.

281.         Actiunile sunt:

a)     emise de administratia publica centrala pentru finantarea deficitului bugetului de stat;

b)     emise de administratiile publice locale pentru finantarea deficitelor bugetelor locale;

c)      titluri de credit;

d)     titluri de proprietate;

e)     instrumente ale politicii monetare.

282.         Intre drepturile pe care le confera actiunea posesorului acesteia nu se include:

a)     dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor;

b)     dreptul de vot in adunarea generala;

c)      dreptul de a primi dividende;

d)     dreptul de a incasa dobanzi;

e)     dreptul de a obtine o parte din capitalul societatii in cazul in care aceasta este lichidata.

283.         Care dintre afirmatiile urmatoare este falsa?

a)     actiunea este un titlu de proprietate, in timp ca obligatiunea este un titlu de credit;

b)     venitul actiunii este dividendul, in timp ce venitul obligatiunii este dobanda;

c)      actiunea aduce un venit fix, in timp ce venitul obligatiunii este variabil;

d)     gradul de risc este mai ridicat pentru actiuni decat pentru obligatiuni;

e)     actiunea exista atat timp cat societatea respectiva functioneaza, in timp ce existenta obligatiunii este limitata la termenul de scadenta.

284.         Daca o societate comerciala emite actiuni noi, atunci:

a)     datoriile societatii comerciale cresc;

b)     datoriile societatii comerciale se reduc;

c)      capitalul social creste;

d)     capitalul social se reduce;

e)     disponibilitatile banesti ale societatii comerciale se reduc.

285.         Daca o societate comerciala emite obligatiuni noi, atunci:

a)     datoriile societatii comerciale cresc;

b)     datoriile societatii comerciale se reduc;

c)      capitalul social creste;

d)     capitalul social se reduce;

e)     disponibilitatile banesti ale societatii comerciale se reduc.

286.         Pentru o societate comerciala, posesorul unei obligatiuni emise de catre aceasta este:

a)     debitor;

b)     creditor;

c)      proprietar;

d)     actionar;

e)     asociat.

287.         Daca o persoana cumpara o obligatiune din economiile proprii, atunci:

a)     datoriile sale cresc;

b)     datoriile sale se reduc;

c)      activele persoanei respective cresc;

d)     activele persoanei se reduc;

e)     averea sa se reduce.

288.         Daca gradul de risc este mai mare pentru actiuni decat pentru obligatiuni, atunci:

a)     investitorii se orienteaza catre actiuni;

b)     investitorii se orienteaza catre obligatiuni;

c)      randamentul actiunilor este mai mare decat rata cuponului obligatiunilor;

d)     randamentul actiunilor este mai mic decat rata cuponului obligatiunilor;

e)     piata actiunilor este de tip "bear".

289.         Pe piata financiara primara:

a)     se tranzactioneaza emisiuni noi de titluri;

b)     se tranzactioneaza titluri emise anterior;

c)      tranzactiile se deruleaza la bursa;

d)     tranzactiile au loc, in general, direct, intre cumparatori si vanzatori, fara intermediar;

e)     posesorii titlurilor se pot manifesta in calitate de vanzatori.

290.         Pe piata financiara secundara:

a)     se tranzactioneaza emisiuni noi de titluri;

b)     se tranzactioneaza titluri emise anterior;

c)      titlurile se vand si se cumpara la valoarea lor nominala;

d)     cursul titlurilor este fix;

e)     cursul titlurilor nu se negociaza.

291.         Vanzatorii de titluri pe piata financiara secundara:

a)     sunt speculatori "à la hausse";

b)     sunt speculatori "bull";

c)      mizeaza pe scaderea cursului titlurilor;

d)     mizeaza pe cresterea cursului titlurilor;

e)     castiga in cazul in care cursul titlurilor creste.

292.         Cumparatorii de titluri pe piata financiara secundara:

a)     sunt speculatori "à la baisse";

b)     sunt speculatori "bear";

c)      mizeaza pe scaderea cursului titlurilor;

d)     mizeaza pe cresterea cursului titlurilor;

e)     castiga in cazul in care cursul titlurilor scade.

293.         Detinatorul unei actiuni incaseaza la sfarsitul anului dividende, reprezentand de fapt:

a)     salariul social;

b)     salariul colectiv;

c)      un procent din profitul admis;

d)     un procent din profitul brut;

e)     un procent din impozitul pe profit.

294.         Care din urmatoarele este un drept patrimonial ce revine detinatorului de actiuni intr-o societate comerciala?

a)     dreptul de a fi informat in legatura cu situatia financiara a firmei;

b)     dreptul de a vota in cadrul adunarii generale a actionarilor;

c)      dreptul de a alege consiliul de administratie al societatii;

d)     dreptul de a obtine o cota parte din capitalul firmei la lichidarea acesteia;

e)     dreptul de a participa la gestiunea firmei.

295.         Care din urmatoarele afirmatii este corecta cu privire la piata financiara?

a)     piata financiara primara este intermediata de banci;

b)     piata financiara secundara este intermediata de banci;

c)      piata financiara secundara functioneaza numai in economiile de piata dezvoltate;

d)     piata financiara primara creeaza situatii dezavantajoase pentru emitenti fata de piata financiara secundara;

e)     piata financiara secundara se caracterizeaza prin existenta unui pret ferm al actiunilor, spre deosebire de piata financiara primara.

296.         In cadrul operatiunilor la termen, una din urmatoarele afirmatii este falsa:

a)     vanzatorul este un speculator "bear";

b)     cumparatorul este un speculator "bull";

c)      strategia "à la baisse" inseamna miza pe reducerea pretului titlului de valoare;

d)     strategia "à la hausse" este intotdeauna in avantajul cumparatorului;

e)     ambii participanti pot sa castige.

297.         Dobandirea pachetului actiunilor de control la o societate comerciala are loc prin:

a)     oferta publica de cumparare;

b)     oferta publica de vanzare;

c)      oferta publica de negociere;

d)     constituirea unui depozit bancar;

e)     obtinerea unui imprumut bancar.

298.         Tranzactiile la bursa de valori sunt, in general, speculative, deoarece:

a)     cumparatorii castiga in detrimentul vanzatorilor;

b)     vanzatorii castiga in detrimentul cumparatorilor;

c)      una din partile tranzactiei castiga in detrimentul celeilalte;

d)     cursul titlurilor are o tendinta de crestere;

e)     cursul titlurilor are o tendinta de scadere.

299.         Daca se anticipeaza o evolutie pozitiva a economiei, atunci:

a)     cursul titlurilor creste, iar vanzatorii de titluri castiga;

b)     cursul titlurilor creste, iar cumparatorii de titluri castiga;

c)      cursul titlurilor scade, iar vanzatorii de titluri castiga;

d)     cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri castiga;

e)     atat cumparatorii, cat si vanzatorii de titluri castiga.

300.         Daca se anticipeaza accelerarea inflatiei, atunci:

a)     cursul titlurilor creste, iar vanzatorii de titluri castiga;

b)     cursul titlurilor creste, iar cumparatorii de titluri castiga;

c)      cursul titlurilor scade, iar vanzatorii de titluri castiga;

d)     cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri castiga;

e)     atat cumparatorii, cat si vanzatorii de titluri castiga.

301.         Daca rata dobanzii creste, atunci:

a)     cursul titlurilor creste, iar vanzatorii de titluri castiga;

b)     cursul titlurilor creste, iar cumparatorii de titluri castiga;

c)      cursul titlurilor scade, iar vanzatorii de titluri castiga;

d)     cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri castiga;

e)     atat cumparatorii, cat si vanzatorii de titluri castiga.

302.         Daca rata dobanzii se reduce, atunci:

a)     cursul titlurilor creste, iar vanzatorii de titluri castiga;

b)     cursul titlurilor creste, iar cumparatorii de titluri castiga;

c)      cursul titlurilor scade, iar vanzatorii de titluri castiga;

d)     cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri castiga;

e)     atat cumparatorii, cat si vanzatorii de titluri castiga.

303.         Bursa se apropie de modelul pietei cu:

a)     concurenta perfecta;

b)     concurenta monopolistica;

c)      monopol;

d)     oligopol;

e)     concurenta imperfecta.

304.         Care dintre afirmatiile urmatoare privind bursa este falsa?

a)     bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii economice;

b)     bursa este un barometru al starii economiei;

c)      bursa asigura mobilitatea capitalurilor;

d)     bursa este o piata financiara primara;

e)     bursa se apropie de modelul pietei cu concurenta perfecta.

305.         Produsul intern brut efectiv este mai mare decat cel potential. In aceste conditii:

a)     inflatia se reduce;

b)     se manifesta tendinte de deflatie;

c)      se manifesta tendinte de dezinflatie;

d)     rata somajului este mai mare decat rata naturala a somajului;

e)     rata somajului este mai mica decat rata naturala a somajului.

306.         Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata?

a)     daca viteza de circulatie a banilor este supraunitara, atunci produsul intern brut nominal este mai mare decat masa monetara;

b)     produsul intern brut nominal este intotdeauna dublul masei monetare;

c)      masa monetara este egala cu produsul intern brut nominal;

d)     daca viteza de circulatie a banilor este egala cu 2, atunci masa monetara este dublul produsului intern brut nominal;

e)     daca masa monetara este o treime din produsul intern brut nominal, atunci viteza de circulatie a banilor este 0,33.

307.         Calculul produsului intern brut dupa metoda cheltuielilor nu ia in considerare:

a)     indemnizatiile de somaj;

b)     exportul net;

c)      consumul colectiv;

d)     consumul individual;

e)     variatia stocurilor.

308.         Consumul populatiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental 6%, iar investitiile 22%. In aceste conditii:

a)     exportul a fost mai mare decat importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut;

b)     exportul a fost mai mic decat importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut;

c)      exportul net a fost pozitiv, reprezentand 8% din produsul intern brut;

d)     exportul net a fost nul;

e)     balanta comerciala si balanta serviciilor au fost, cumulat, excedentare.

309.         Excedentul brut de exploatare se utilizeaza in determinarea produsului intern brut:

a)     conform metodei veniturilor;

b)     conform metodei de productie;

c)      conform metodei cheltuielilor;

d)     pentru calculul consumului intermediar;

e)     pentru evitarea dublei inregistrari.

310.         In perioadele in care se inregistreaza o reducere generalizata a preturilor:

a)     produsul intern brut real va creste mai incet decat produsul intern brut nominal;

b)     produsul intern brut real va creste mai repede decat produsul intern brut nominal;

c)      produsul intern brut real va creste in acelasi ritm cu produsul intern brut nominal;

d)     produsul intern brut real va fi egal cu produsul intern brut nominal;

e)     nu se poate face o generalizare corecta privind evolutia produsului intern brut real si a produsului intern brut nominal.

311.         Ce tranzactii generatoare de bunuri si servicii nu sunt luate in calcul la determinarea PIB:

a)      detinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat;

b)      jocurile ilegale de noroc;

c)       munca prestata de imigrantii ilegali;

d)      primirea de bacsisuri nedeclarate integral;

e)      toate cele de mai sus.

312.         Nu reprezinta un mobil ce determina indivizii sa reduca cheltuielile curente pentru consum?

a)     reducerea veniturilor;

b)     cresterea preturilor;

c)      spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare;

d)     preferinta pentru lichiditate;

e)     dorinta de a economisi pentru generatiile viitoare.

313.         Cresterea investitiilor este in relatie de acelasi sens cu:

a)     rata dobanzii;

b)     rata inflatiei;

c)      rata rentabilitatii;

d)     rata somajului;

e)     costul unitar cu forta de munca.

314.         Atunci cand veniturile cresc de 2 ori, respectiv cu 1.000 mld. u.m., iar rata consumului se mareste de la 60% la 70%, economiile:

a)     nu se modifica;

b)     scad cu 800 u.m;

c)      cresc cu 800 u.m.;

d)     cresc cu 200 u.m.;

e)     scad cu 200 u.m.

315.         Functia de consum intr-o economie este descrisa prin urmatoarea ecuatie C=100+0,5Y. Daca investitiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este:

a)     300;

b)     100;

c)      133,33;

d)     75;

e)     50.

316.         Functia de consum intr-o economie este descrisa de urmatoarea ecuatie , iar investitiile de ecuatia . Nivelul de echilibru al venitului Y este:

a)     100;

b)     50;

c)      500;

d)     150;

e)     0.

317.         Atunci cand investitiile nete sunt nule:

a)     investitiile s-au realizat in perioada anterioara;

b)     stocul de capital ramane constant;

c)      investitiile brute sunt mai mari decat amortizarea;

d)     investitiile brute sunt mai mici decat amortizarea;

e)     productivitatea capitalului se reduce.

318.         Daca venitul disponibil creste cu 80000 lei, din care cresterea consumului reprezinta 80%, atunci inclinatia marginala spre economisire este:

a)     unitara;

b)     0,8;

c)      0,4;

d)     0,2;

e)     nula.

319.         Veniturile brute ale populatiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe platite de populatie se ridica la 200 miliarde lei. Consumul populatiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arata ca:

a)     veniturile disponibile ale populatiei sunt 420 miliarde lei;

b)     inclinatia marginala spre consum este 0,88;

c)      inclinatia medie spre consum este 0,90;

d)     economiile populatiei sunt 40 miliarde lei;

e)     inclinatia medie spre economisire este 0,116.

320.         Conform teoriei keynesiene, principalul factor de care depinde consumul este:

a)     venitul permanent;

b)     venitul curent;

c)      averea;

d)     cresterea economica;

e)     rata dobanzii.

321.         Daca venitul creste, atunci:

a)     ponderea consumului in venit creste;

b)     ponderea consumului in venit se reduce;

c)      cresterea absoluta a economiilor este mai mare decat cresterea absoluta a venitului;

d)     cresterea absoluta a consumului este mai mare decat cresterea absoluta a venitului;

e)     consumul absoarbe integral cresterea venitului.

322.         Care dintre urmatoarele elemente descurajeaza investitiile?

a)     ratele inalte de economisire;

b)     cresterea profiturilor;

c)      ratele inalte ale dobanzii;

d)     impozitarea redusa a profitului;

e)     cresterea economica.

323.         Exportul este mai mic decat importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut. Daca investitiile brute reprezinta 25% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 10% atunci consumul populatiei este de:

a)     25% din produsul intern brut;

b)     35% din produsul intern brut;

c)      70% din produsul intern brut;

d)     75% din produsul intern brut;

e)     90% din produsul intern brut.

324.         Reziduul Solow releva contributia la cresterea economica a urmatorului factor:

a)     munca;

b)     pamantul;

c)      capitalul;

d)     renta;

e)     progresul tehnic.

325.         Cresterea economica:

a)     este un fenomen pe termen scurt;

b)     se refera la trendul ascendent al produsului intern brut real pe locuitor;

c)      se refera la fluctuatiile productiei in jurul unui trend ascendent;

d)     se caracterizeaza prin devansarea cresterii produsului intern brut real de catre cresterea populatiei;

e)     se masoara prin intermediul produsului intern brut nominal pe locuitor.

326.         Daca produsului intern brut real creste cu 5%, iar populatia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real pe locuitor creste cu:

a)     4,5%;

b)     5%:

c)      5,5%;

d)     10%;

e)     10,25%

327.         In conditiile in care rata de crestere a PIB este a fost in anii 2000 si 2001 de 2%, atunci, la inceputul anului 2002, productia va fi mai mare decat cea de la inceputul anului 2000:

a)      cu 4%;

b)      cu 4,04%;

c)       cu 1%;

d)      cu 2%;

e)      cu 5%.

328.         Daca ritmul produsului intern brut pe locuitor este de 5%, iar rata inflatiei este de 15%, atunci cresterea economica este:

a)     in mod necesar, nesanatoasa;

b)     in mod necesar, sanatoasa;

c)      neinflationista;

d)     inflationista;

e)     exclusiv nominala.

329.         Daca produsului intern brut real creste in acelasi ritm cu populatia, atunci cresterea economica este:

a)     inflationista;

b)     neinflationista;

c)      zero;

d)     pozitiva si sanatoasa;

e)     pozitiva, dar nesanatoasa.

330.         Dezvoltarea economica:

a)     este sinonima cu progresul economic;

b)     este sinonima cu cresterea economica;

c)      presupune cresterea economica si progresul economic;

d)     este o premisa a progresului economic;

e)     este o premisa a cresterii economice.

331.         Progresul economic:

a)     se refera la laturile cantitative ale dezvoltarii economice;

b)     se refera la laturile calitative ale dezvoltarii economice;

c)      este un concept mai cuprinzator decat dezvoltarea economica;

d)     reprezinta trendul ascendent al productiei;

e)     reprezinta fluctuatiile activitatii economice in jurul unui trend ascendent.

332.         Dezvoltarea economica durabila:

a)     raspunde exigentelor prezentului in detrimentul trebuintelor viitoare;

b)     raspunde trebuintelor viitoare in detrimentul exigentelor prezentului;

c)      reconciliaza dezvoltarea economica si exigentele mediului inconjurator;

d)     pune accentul pe cresterea economica in detrimentul protectiei mediului inconjurator;

e)     se refera cu precadere la latura cantitativa a activitatii economice.

333.         Ciclicitatea economica este determinata, in ultima instanta, de modul specific de evolutie a:

a)     productiei;

b)     nivelului general al preturilor;

c)      ocuparii fortei de munca;

d)     randamentului utilizarii factorilor de productie;

e)     veniturilor factorilor de productie.

334.         Ciclurile economice reprezinta:

a)     trendul ascendent al productiei;

b)     fluctuatiile productiei in jurul unui trend ascendent;

c)      un fenomen intamplator;

d)     o forma anormala de evolutie a activitatii economice;

e)     evolutia productiei in ritm constant.

335.         In cadrul fazei de expansiune a ciclului economic:

a)     productia se reduce;

b)     creste gradul de ocupare a fortei de munca;

c)      cursul titlurilor de valoare se reduce;

d)     oportunitatile de afaceri se reduc;

e)     scad investitiile.

336.         Expansiunea este franata de:

a)     cresterea productivitatii;

b)     cresterea ratei profitului;

c)      diminuarea dezechilibrelor economice;

d)     reducerea eficientei factorilor de productie;

e)     reducerea semnificativa a stocurilor din economie.

337.         In cadrul fazei de contractie a ciclului economic:

a)     productia creste;

b)     rata somajului se reduce;

c)      scad investitiile;

d)     afacerile devin prospere;

e)     piata titlurilor de valoare este de tip "bull".

338.         Ciclurile economice:

a)     se succed conform unui model general unic;

b)     au durate si amplitudini neregulate;

c)      reprezinta o forma anormala a activitatii economice;

d)     nu pot fi atenuate prin masuri de politica economica;

e)     se manifesta in jurul unui trend descrescator al productiei.

339.         Criza economica marcheaza:

a)     trecerea de la expansiunea economica la recesiune;

b)     inceputul fazei de expansiune economica;

c)      procesul ireversibil de declin al productiei;

d)     procesul de progres reversibil al productiei;

e)     amplificarea potentialului de eficienta a factorilor de productie.

340.         In cazul unei expansiuni economice prelungite se recomanda:

a)     expansiunea monetara;

b)     cresterea ratelor dobanzii;

c)      reducerea fiscalitatii;

d)     cresterea cheltuielilor bugetare;

e)     marirea deficitului bugetar.

341.         In cazul unei recesiuni severe se recomanda:

a)     controlul mai riguros al masei monetare;

b)     reducerea ratelor dobanzii;

c)      marirea impozitelor;

d)     reducerea cheltuielilor bugetare;

e)     scaderea achizitiilor de stat.

342.         Politica monetara adecvata in cazul unei expansiuni prelungite consta in:

a)     majorarea impozitelor;

b)     reducerea cheltuielilor bugetare;

c)      controlul deficitului bugetar;

d)     emisiune monetara suplimentara;

e)     cresterea ratelor dobanzii.

343.         Politica fiscala adecvata in cazul unei expansiuni prelungite consta in:

a)     majorarea impozitelor;

b)     cresterea cheltuielilor bugetare;

c)      marirea deficitului bugetar;

d)     emisiune monetara suplimentara;

e)     cresterea ratelor dobanzii.

344.         Modelul de crestere economica al lui Robert Solow:

a)     dezvolta ipotezele teoriei lui J.M. Keynes;

b)     apartine teoriei neoclasice;

c)      verifica existenta compatibilitatii dintre crestere si ciclicitate economica;

d)     analizeaza economia pe termen scurt;

e)     testeaza consecintele macroeconomice ale modificarii cursului de schimb.

345.         PIB in termeni nominali:

a)     se exprima in preturi constante;

b)     poate sa fie egal cu PIB in termeni reali;

c)      nu reflecta influenta modificarii preturilor;

d)     este egal cu PNB in termeni reali;

e)     este intotdeauna mai mic decat PIB in termeni reali.

346.         Raportul intre PIB in termeni nominali si acelasi PIB in termeni reali exprima:

a)     cresterea reala a productiei;

b)     evolutia preturilor bunurilor finale;

c)      caracterul extensiv sau intensiv al cresterii economice;

d)     indicele de crestere al venitului national;

e)     dinamica exportului net.

347.         Fie o functie de productie la nivel macroeconomic de forma , unde Y este produsul intern brut, A cuantifica productivitatea factorilor, K reprezinta capitalul, iar L este forta de munca. Daca in anul 2003 fata de anul anterior, forta de munca si capitalul raman neschimbate, atunci se poate anticipa ca:

a)     produsul intern brut din anul 2003 va fi egal cu zero;

b)     produsul intern brut din anul 2003 va fi egal cu cel din anul 2002;

c)      produsul intern brut din anul 2003 va fi mai redus decat cel din anul 2002;

d)     cresterea economica din anul 2003 va fi determinata de productivitatea factorilor;

e)     economia va intra in recesiune.

348.         Daca rata de crestere a produsului intern brut este de 5%, iar populatia se reduce cu 0,5%, atunci rata de crestere a produsului intern brut pe locuitor este de:

a)     4,5%;

b)     5,5%;

c)      10,5%;

d)     104,5%;

e)     105,5%.

349.         Ciclul Juglar mai este cunoscut si sub denumirea de:

a)     ciclul secular;

b)     ciclul sezonier;

c)      ciclul Kondratieff;

d)     ciclul decenal;

e)     ciclul scurt.

350.         John Maynard Keynes a aratat ca:

a)     economia tinde automat catre ocuparea deplina a mainii de lucru;

b)     daca exista somaj, atunci exista si inflatie;

c)      economia poate fi in echilibru cu subocupare;

d)     rata dobanzii nu este importanta;

e)     piata muncii este perfect concurentiala.

351.         Care dintre masurile mentionate mai jos este necesara in conditii de recesiune prelungita?

a)     cresterea cotei obligatorii a rezervelor bancilor comerciale;

b)     cresterea impozitelor;

c)      scaderea ratei dobanzii;

d)     scaderea cheltuielilor bugetare;

e)     controlul preturilor.

352.         In conditii de expansiune economica, in mod normal, are tendinta de crestere:

a)     rata somajului;

b)     numarul falimentelor;

c)      indicele preturilor;

d)     datoria publica;

e)     cursul de schimb.

353.         Monetaristii:

a)     sunt adeptii stimularii economiei printr-o politica monetara expansionista;

b)     afirma ca interventiile guvernamentale reduc stabilitatea economiei;

c)      considera ca economiile concurentiale sunt prin natura lor instabile;

d)     considera ca economiile capitaliste contemporane nu sunt concurentiale;

e)     afirma ca modificarea masei monetare influenteaza cresterea economica doar pe termen lung.

354.         Principiul acceleratorului exprima efectul:

a)     modificarii investitiilor asupra venitului;

b)     modificarii consumului guvernamental asupra venitului;

c)      modificarii venitului asupra investitiilor;

d)     modificarii venitului asupra cererii de bani;

e)     modificarii impozitelor asupra venitului.

355.         In faza de expansiune a ciclului economic:

a)     cererea de bani se reduce, iar ratele dobanzii cresc;

b)     cererea de bani se reduce, iar ratele dobanzii se reduc de asemenea;

c)      cererea de bani creste, iar ratele dobanzii cresc de asemenea;

d)     cererea de bani creste, iar ratele dobanzii se reduc;

e)     nici cererea de bani si nici ratele dobanzii nu se modifica.

356.         Produsul intern brut efectiv este mai mic decat cel potential. Pentru cresterea produsului intern brut la nivelul sau potential, teoria lui J. M. Keynes recomanda:

a)     cresterea cotei rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale;

b)     reducerea impozitelor;

c)      cresterea ratei dobanzii;

d)     reducerea cheltuielilor guvernamentale;

e)     diminuarea deficitului bugetar.

357.         Putem spune ca cererea de munca este:

a)     elastica pe termen scurt, inelastica pe termen lung;

b)     inelastica pe termen scurt, elastica pe termen lung;

c)      cu elasticitate unitara atat pe termen scurt cat si pe termen lung;

d)     perfect elastica pe termen scurt, perfect inelastica pe termen lung;

e)     perfect inelastica pe termen scurt, perfect elastica pe termen lung.

358.         Atunci cand efectul de substitutie domina efectul de venit, elasticitatea ofertei individuale de munca in raport cu salariul este:

a)     pozitiva;

b)     nula;

c)      negativa;

d)     ;

e)     .

359.         Curba ofertei individuale de forta de munca este cotita, indicand faptul ca:

a)     daca salariul este ridicat, atunci efectul de substitutie este dominant;

b)     daca salariul este ridicat, atunci efectul de venit este dominant;

c)      efectele de substitutie si de venit au acelasi sens;

d)     efectul de substitutie devine mai important pe termen lung;

e)     efectul de venit devine mai important pe termen lung.

360.         Daca efectul de venit este mai puternic decat efectul de substitutie, atunci oferta individuala de munca:

a)     este perfect elastica;

b)     este perfect inelastica;

c)      are panta negativa;

d)     are panta pozitiva;

e)     este crescatoare.

361.         Exportul este mai mic decat importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut. Daca investitiile brute reprezinta 15% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 13% atunci consumul populatiei este de:

a)     26% din produsul intern brut;

b)     36% din produsul intern brut;

c)      80% din produsul intern brut;

d)     64% din produsul intern brut;

e)     108% din produsul intern brut.

362.         Intr-o economie inchisa, consumul personal de bunuri si servicii plus consumul de stat de bunuri si servicii plus investitiile brute reprezinta:

a)   PGB;

b)   PIN;

c)    PNB;

d)   PIB;

e)   VN.

363.         Pe piata muncii, cererea de forta de munca scade mai mult decat creste oferta de forta de munca. Salariul si numarul de lucratori angajati la nivelul de echilibru:

a)     cresc;

b)     scad;

c)      creste si respectiv, scade;

d)     scade si respectiv, creste;

e)     raman constante.

364.         La un moment dat, pe piata muncii exista exces de oferta de forta de munca in domeniul informatic. In acest domeniu, salariul are tendinta sa:

a)     creasca;

b)     scada;

c)      ramana constant;

d)     fie egal cu zero;

e)     fie intotdeauna intr-o relatie inversa cu productivitatea muncii.

365.         Daca cererea de munca creste, salariul creste deoarece:

a)     la vechiul nivel de echilibru al salariului exista un exces de oferta;

b)     salariul de echilibru este determinat de cerere;

c)      salariul de echilibru este determinat de oferta;

d)     salariul de echilibru este permanent stabil;

e)     la vechiul nivel de echilibru al salariului exista un exces de cerere.

366.         Amplificarea excedentului ofertei de munca fata de cererea de munca este influentata de:

a)  cresterea productivitatii muncii;

b)  cresterea numarului locurilor de munca;

c)   reducerea gradului de ocupare;

d)  reducerea natalitatii;

e)  caracterul extensiv al economiei.

367.         Activitatile care fac obiectul cererii si ofertei de munca sunt:

a)     realizate de toti cei care lucreaza;

b)     casnice;

c)      realizate de salariati;

d)     realizate de nesalariati;

e)     realizate de studenti si elevi.

368.         Costul de oportunitate pentru factorul munca reprezinta:

a)     utilitatea acestui factor;

b)     salariul in utilizarea curenta;

c)      salariul in cea mai avantajoasa utilizare alternativa;

d)     productivitatea marginala a muncii;

e)     cheltuielile pentru pregatirea profesionala a fortei de munca.

369.         O persoana care tocmai a absolvit facultatea si nu si-a gasit inca un loc de munca face parte din urmatoarea categorie de somaj:

a)     voluntar;

b)     frictional;

c)      structural;

d)     tehnologic;

e)     de discontinuitate.

370.         Somajul natural descrie acel nivel al somajului la care:

a)     productia economiei corespunde nivelului potential;

b)     are loc accelerarea inflatiei;

c)      somajul frictional este nul;

d)     somajul structural este nul;

e)     somajul tehnologic este nul.

371.         Raportul dintre numarul somerilor si populatia ocupata este de 1 la 4. Stiind ca populatia activa cuprinde somerii si populatia ocupata, rata somajului calculata la populatia activa este:

a)     25%;

b)     20%;

c)      30%;

d)     8%;

e)     15%.

372.         Populatia totala este de 22,5 milioane persoane. Populatia in afara limitelor pentru varsta de munca este de 10 milioane persoane. Populatia in varsta de munca, dar inapta, este de 0,2 milioane persoane. Persoanele casnice, elevii, studentii si militarii in termen insumeaza 0,8 milioane persoane. Daca populatia ocupata este de 10 milioane persoane, atunci numarul somerilor si rata somajului calculata in raport cu populatia activa sunt:

a)     2,3 milioane, 23%;

b)     2,3 milioane, 20%;

c)      1,5 milioane, 15%;

d)     1,5 milioane, 13,04%;

e)     2,5 milioane, 21,73%.

373.         Somajul se refera la:

a)     un dezechilibru economic, cererea de munca fiind mai mare decat oferta;

b)     un deficit de forta de munca;

c)      o stare pozitiva a economiei;

d)     neasigurarea locurilor de munca pentru o parte din populatia activa disponibila;

e)     satisfacerea cererilor de angajare, indiferent daca solicitantii au sau nu un loc de munca.

374.         Somajul apare atunci cand:

a)     cererea este mai mare decat oferta pe piata muncii;

b)     cererea este mai mica decat oferta pe piata muncii;

c)      cererea este egala cu oferta pe piata muncii;

d)     exista exces de cerere pe piata muncii;

e)     piata muncii este in echilibru.

375.         Pentru definirea somajului, Biroul International al Muncii nu ia in considerare:

a)     persoanele apte de munca;

b)     persoanele in varsta de munca;

c)      persoanele care nu muncesc;

d)     persoanele care sunt dispuse sa munceasca;

e)     persoanele care nu cauta un loc de munca.

376.         Elevii si studentii in varsta de munca si apti de munca nu sunt luati in considerare in determinarea somajului deoarece:

a)     nu au timp pentru a munci;

b)     beneficiaza de burse;

c)      primesc bani de la familiile lor;

d)     nu intra in populatia activa disponibila;

e)     nu reprezinta resurse de munca.

377.         Rata somajului se calculeaza ca raport intre:

a)     populatia ocupata si populatia activa;

b)     populatia ocupata si populatia totala;

c)      populatia activa si populatia totala;

d)     numarul somerilor si populatia totala;

e)     numarul somerilor si populatia activa.

378.         Din perspectiva pietei muncii, modificarea structurii economiei pe activitati se reflecta in:

a)     somajul ciclic;

b)     somajul structural;

c)      somajul tehnologic;

d)     cresterea ofertei de forta de munca;

e)     cresterea resurselor de forta de munca.

379.         Din perspectiva pietei muncii, progresul tehnologic se reflecta in:

a)     somajul ciclic;

b)     somajul structural;

c)      somajul tehnologic;

d)     cresterea ofertei de forta de munca;

e)     cresterea resurselor de forta de munca.

380.         Daca piata muncii este in echilibru, atunci:

a)     nu exista somaj;

b)     nu exista somaj involuntar;

c)      nu exista somaj voluntar;

d)     populatia ocupata este egala cu populatia activa;

e)     populatia ocupata este mai mare decat populatia activa.

381.         Perceptia ca salariile sunt prea mici determina:

a)     somaj involuntar;

b)     somaj voluntar;

c)      cresterea ofertei de forta de munca;

d)     reducerea cererii de forta de munca;

e)     reducerea ofertei excedentare de forta de munca.

382.         Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determina:

a)     cresterea cererii de forta de munca;

b)     reducerea cererii de forta de munca;

c)      diminuarea somajului;

d)     cresterea populatiei ocupate in raport cu populatia activa;

e)     reducerea ofertei de forta de munca.

383.         Insuficienta cererii de bunuri si servicii determina:

a)     cresterea somajului;

b)     reducerea somajului;

c)      cresterea excesului de cerere pe piata muncii;

d)     reducerea excesului de oferta pe piata muncii;

e)     diminuarea dezechilibrelor pe piata muncii.

384.         Somajul creste daca:

a)     se adopta forme noi de angajare in timp partial sau cu orar atipic;

b)     investitiile cresc;

c)      statul acorda facilitati pentru crearea de noi intreprinderi;

d)     economia este in recesiune;

e)     exportul creste.

385.         Cauza principala a somajului in conditiile echilibrului keynesian de subocupare este:

a)     slaba calificare a lucratorilor;

b)     randamentul scazut al capitalului;

c)      insuficienta cererii de bunuri;

d)     mobilitatea redusa a fortei de munca;

e)     insuficienta echipamentului de productie.

386.         Notiunea de "somaj involuntar" a fost introdusa in stiinta economica de:

a)     A. Smith;

b)     D. Ricardo;

c)      V. Pareto;

d)     J. M. Keynes;

e)     P. Samuelson.

387.         Relatia inversa intre variatia salariului nominal si rata somajului se reprezinta prin:

a)     curba Lorentz;

b)     curba Laffer;

c)      curba Friedman;

d)     curba Phillips;

e)     curba posibilitatilor de productie.

388.         Cresterea ratei dobanzii determina:

a)     cresterea costului de oportunitate pentru cererea de moneda;

b)     reducerea costului de oportunitate pentru cererea de moneda;

c)      cresterea masei monetare;

d)     cresterea produsului intern brut;

e)     cresterea investitiilor.

389.         Cota rezervelor obligatorii ale bancilor este de 20%. Suma maxima de moneda scripturala creata de sistemul bancar ca urmare a unui depozit initial de 2 miliarde u.m. este:

a)     20 miliarde u.m.;

b)     10 miliarde u.m.;

c)      8 miliarde u.m.;

d)     5 miliarde u.m.;

e)     2 miliarde u.m.

390.         Cererea de moneda pentru motivul tranzactional este , unde Y este venitul agregat. Cererea de moneda pentru motivul speculativ este , unde r este rata dobanzii. Daca oferta de moneda este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobanzii este:

a)     10%;

b)     15%;

c)      20%;

d)     25%;

e)     30%.

391.         Intr-un sistem bancar in care cota rezervelor obligatorii este de 10%, multiplicatorul banilor este:

a)     0;

b)     0,01;

c)      1;

d)     10;

e)     100.

392.         Nu este instrument al politicii monetare:

a)     cota rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale;

b)     cumpararile de titluri guvernamentale de catre banca centrala;

c)      vanzarile de titluri guvernamentale de catre banca centrala;

d)     consumul guvernamental de bunuri si servicii

e)     rata dobanzii la depozitele bancilor comerciale la banca centrala.

393.         Bancile comerciale au capacitatea de a crea moneda:

a)     tiparind numerar;

b)     acordand credite;

c)      schimband numerarul din casierie in rezerve la banca centrala;

d)     cumparand titluri guvernamentale;

e)     acceptand depozite.

394.         Daca banca centrala reduce cota rezervelor obligatorii, atunci:

a)     publicul nebancar cumpara mai multe titluri de stat;

b)     bancile acorda mai putine credite;

c)      bancile creeaza mai multi bani;

d)     formarea capitalului este descurajata;

e)     preturile se reduc.

395.         Atunci cand veniturile consumatorilor cresc in faza de expansiune, cererea de bani:

a)     creste din motivele tranzactional si precautional;

b)     scade din motivul speculativ;

c)      creste din motivul speculativ;

d)     scade din motivul tranzactional;

e)     scade din motivul precautional.

396.         Principala functie pasiva a bancilor comerciale este:

a)     primirea spre pastrare a economiilor populatiei si ale agentilor economici ne-financiari

b)     crearea de putere suplimentara de cumparare;

c)      coordonarea incasarilor si a platilor;

d)     acordarea de imprumuturi agentilor economici, in functie de bonitatea financiara;

e)     vanzarea de titluri de stat catre populatie.

397.         Care din masurile urmatoare este specifica unei politici monetare expansioniste?

a)      cresterea ratei dobanzii la refinantarea bancilor comerciale de catre banca centrala;

b)     cresterea cotei rezervei obligatorii ale bancilor comerciale;

c)      cresterea cheltuielilor guvernamentale;

d)     cumpararea de titluri guvernamentale de catre banca centrala;

e)      reducerea impozitarii.

398.         Cererea de bani este:

a)     direct legata de produsul intern brut si rata dobanzii;

b)     direct legata de produsul intern brut si invers de rata dobanzii;

c)      invers legata de produsul intern brut si direct de rata dobanzii;

d)     invers legata de produsul intern brut si rata dobanzii;

e)     in scadere in faza de expansiune a ciclului economic.

399.         Daca Banca Nationala ar impune un plafon al ratei dobanzii, atunci:

a)     cantitatea ceruta de bani ar fi mai mare decat cantitatea oferita;

b)     cantitatea ceruta de bani ar fi mai mica decat cantitatea oferita;

c)      piata monetara ar fi in echilibru;

d)     oferta de bani ar creste, iar cererea de bani s-ar reduce;

e)     moneda nationala s-ar aprecia.

400.         Efectele unui exces al cererii de moneda fata de oferta sunt:

a)     cresterea ratei dobanzii si cresterea cursului obligatiunilor;

b)     cresterea ratei dobanzii si reducerea cursului obligatiunii;

c)      reducerea ratei dobanzii si cresterea cursului obligatiunilor;

d)     reducerea ratei dobanzii si reducerea cursului obligatiunilor;

e)     mentinerea constanta a ratei dobanzii si a cursului obligatiunilor.

401.         Sa presupunem ca o persoana a gasit o cutie ingropata ce continea 100.000 u.m. Daca persoana respectiva foloseste acesti bani pentru a-si deschide un cont si daca banca trebuie sa pastreze sub forma de rezerve o cota de 20% din depozite, suma maxima cu care creste masa monetara este:

a)     100.000 u.m.;

b)     120.000 u.m.;

c)      180.000 u.m.;

d)     400.000 u.m.;

e)     500.000 u.m.

402.         Printre masurile de restrangere a masei monetare nu se numara:

a)     cresterea ratei dobanzii;

b)     cresterea cotei rezervelor obligatorii;

c)      scaderea ratei dobanzii;

d)     vanzarea de titluri de stat de catre banca centrala;

e)     vanzarea de valuta de catre banca centrala.

403.         Agregatul monetar M₁ nu include:

a)     numerarul;

b)     depunerile la termen

c)      conturile bancare operabile prin cecuri;

d)     conturile curente;

e)     cardurile de debit.

404.         Multiplicatorul creditului este influentat direct de:

a)     nivelul depozitelor;

b)     viteza de rotatie a capitalului;

c)      productia de bunuri si servicii;

d)     cota rezervelor obligatorii;

e)     durata de rotatie a capitalului.

405.         Generarea monedei de cont de catre bancile comerciale:

a)     este limitata direct prin legea bancara;

b)     este controlata indirect de banca centrala;

c)      asigura independenta economiei fata de politica monetara a bancii centrale;

d)     asigura finantarea intreprinderilor cu pierderi;

e)     este rezultatul unei decizii administrative.

406.         Nu reprezinta instrument de politica monetara:

a)     rata dobanzii la depozitele bancilor comerciale la banca centrala;

b)     rata dobanzii la refinantarea bancilor comerciale de catre banca centrala;

c)      cota rezervelor minime obligatorii;

d)     operatiunile bancii centrale pe "piata deschisa";

e)     impozitele indirecte.

407.         Care din functiile banilor face posibila utilizarea banilor ca instrument de economisire?

a)     functia de mijloc de masurare si evaluare;

b)     functia de mijloc de schimb;

c)      functia de mijloc de plata;

d)     functia de mijloc de rezerva;

e)     functia de intermediere a tranzactiilor.

408.         Ecuatia cantitativa a schimbului arata ca masa monetara nu se afla in relatie de acelasi sens cu:

a)     viteza de rotatie a banilor;

b)     viteza de rotatie a capitalului;

c)      volumul fizic al tranzactiilor;

d)     nivelul preturilor;

e)     valoarea tranzactiilor.

409.         Cererea de bani pentru motivul tranzactional depinde de:

a)     productia de bunuri si servicii;

b)     depozitele bancare;

c)      rata dobanzii;

d)     cursul de schimb;

e)     salariile nominale.

410.         Cresterea cheltuielilor guvernamentale are un efect inflationist mai mare daca este finantata prin:

a)     vanzare de titluri guvernamentale catre populatie;

b)     vanzare de titluri guvernamentale catre societatile comerciale private din sectorul nebancar;

c)      vanzare de titluri guvernamentale catre bancile comerciale;

d)     vanzare de titluri guvernamentale catre banca centrala;

e)     cresterea impozitarii.

411.         Daca banca centrala cumpara titluri de stat, atunci:

a)     investitiile sunt descurajate;

b)     au loc intrari de capital din strainatate, iar cursul de schimb se apreciaza;

c)      au loc iesiri de capital in strainatate, iar cursul de schimb se apreciaza;

d)     oferta de bani creste, iar ratele dobanzii se reduc;

e)     oferta de bani se reduce, iar ratele dobanzii cresc.

412.         Nu intra in sfera notiunii generice de bani:

a)     monezile metalice;

b)     bancnotele;

c)      moneda scripturala;

d)     actiunile si obligatiunile care se tranzactioneaza ocazional pe piata extra-bursiera;

e)     alte instrumente care sunt acceptate ca mijloace de schimb si plata.

413.         Nu este functie a banilor:

a)     mijloc de schimb;

b)     mijloc de masura pentru celelalte bunuri;

c)      mijloc de plata;

d)     mijloc de asigurare a unei puteri constante de cumparare;

e)     mijloc de rezerva si economisire, forma universala a avutiei.

414.         Creeaza masa monetara:

a)     doar banca centrala;

b)     doar bancile comerciale;

c)      banca centrala si bancile comerciale;

d)     guvernul;

e)     banca centrala si guvernul.

415.         Numerarul se transforma in bani scripturali prin:

a)  depunerea numerarului intr-un cont bancar;

b)  ridicarea numerarului dintr-un cont bancar;

c)   acordarea de catre o banca a unui credit in numerar;

d)  schimbarea valutei in lei;

e)  schimbarea leilor in valuta.

416.         Majoritatea masei monetare este formata din:

a)     monezi metalice;

b)     bancnote;

c)      bani scripturali;

d)     numerar;

e)     alte instrumente recunoscute ca moneda.

417.         Viteza de rotatie a banilor se accelereaza daca:

a)     cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor se reduce, ceilalti factori ramanand constanti;

b)     preturile cresc, ceilalti factori ramanand constanti

c)      masa monetara creste, ceilalti factori ramanand constanti;

d)     preturile cresc in aceeasi masura ca si masa monetara, in conditiile in care cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor ramane constanta;

e)     preturile cresc in masura in care se reduce cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor, in conditiile in care masa monetara ramane constanta.

418.         Puterea de cumparare a unitatii monetare se reduce daca:

a)     preturile se reduc;

b)     preturile cresc;

c)      masa monetara se reduce;

d)     masa monetara creste;

e)     salariul nominal se reduce.

419.         Puterea de cumparare a unitatii monetare nu depinde de:

a)     salariul real;

b)     starea generala a economiei;

c)      eficienta economica;

d)     increderea in moneda nationala;

e)     nivelul general al preturilor.

420.         Dezechilibrul inflationist se caracterizeaza prin evolutia divergenta a masei monetare si a:

a)     preturilor;

b)     vitezei de rotatie a banilor;

c)      cantitatii bunurilor supuse tranzactiilor;

d)     salariului nominal;

e)     dobanzilor.

421.         Cererea de moneda provine de la:

a)     banca centrala;

b)     agentii economici cu nevoi de finantare;

c)      agentii economici care cheltuiesc mai putin decat lichiditatile proprii;

d)     banci si alte institutii financiare cu disponibilitati temporare;

e)     excedentul trezoreriei.

422.         Oferta de moneda provine de la:

a)     agentii economici care cheltuiesc mai mult decat lichiditatile proprii;

b)     agenti economici cu nevoi de finantare;

c)      banca centrala (de emisiune) si agentii economici cu disponibilitati temporare;

d)     trezorerie, daca aceasta inregistreaza un deficit;

e)     populatia care cheltuieste mai mult decat lichiditatile proprii.

423.         Rata dobanzii se reduce daca:

a)     nevoile de finantare din economie cresc;

b)     oferta de moneda se reduce, iar cererea de moneda creste;

c)      oferta de moneda creste, iar cererea de moneda se reduce;

d)     deficitul trezoreriei creste;

e)     banca centrala emite mai putina moneda.

424.         Rata dobanzii creste daca:

a)     disponibilitatile temporare din economie cresc;

b)     oferta de moneda se reduce, iar cererea de moneda creste;

c)      oferta de moneda creste, iar cererea de moneda se reduce;

d)     excedentul trezoreriei creste;

e)     banca centrala emite mai multa moneda.

425.         Economisirea este descurajata atunci cand:

a)     rata dobanzii se reduce;

b)     rata dobanzii ramane constanta;

c)      rata dobanzii creste;

d)     rata dobanzii este mai mare decat rata inflatiei;

e)     rata dobanzii este mai mare decat deprecierea monedei nationale.

426.         Bonitatea financiara a unui agent economic este redusa daca:

a)     rata profitului este mai mare decat rata dobanzii;

b)     riscul proiectului pentru care se solicita finantare este scazut;

c)      agentul economic respectiv are datorii restante;

d)     cererea pentru productia agentului economic respectiv este in crestere;

e)     profitul pe seama proiectului pentru care se solicita finantare acopera restituirea creditului si plata dobanzii.

427.         Marimea garantiilor solicitate de banci este invers proportionala cu:

a)     riscul creditului;

b)     marimea creditului;

c)      durata angajamentelor asumate de debitori;

d)     bonitatea debitorului;

e)     inclinatia spre prudenta a bancii.

428.         In cadrul pietei monetare au loc tranzactii privind:

a)     emiterea de titluri de proprietate;

b)     cumpararea si vanzarea de actiuni;

c)      cumpararea si vanzarea de obligatiuni;

d)     finantarea si refinantarea;

e)     cumpararea si vanzarea bunurilor in rate.

429.         Sursa creditelor este:

a)     amortizarea capitalului tehnic fix;

b)     profiturile firmelor;

c)      depunerile bancare ale agentilor economici;

d)     veniturile bugetare;

e)     cheltuielile bugetare.

430.         Dobanzile active nu depind de:

a)     resursele banesti atrase;

b)     resursele banesti plasate;

c)      durata plasamentelor;

d)     preturile obligatiunilor;

e)     rata de piata a dobanzii.

431.         Trezoreria:

a)     este o banca comerciala;

b)     atrage depozite de la populatie si acorda credite agentilor economici;

c)      este banca a statului care centralizeaza si gestioneaza fondurile publice;

d)     realizeaza schimb valutar pentru persoanele fizice, rezidenti si nerezidenti;

e)     are surplus de fonduri daca bugetul este deficitar.

432.         Daca rata dobanzii este 10%, atunci valoarea prezenta a unei unitati monetare ce se obtine peste doi ani este:

a)     0,826;

b)     0,910;

c)      1,008;

d)     1,101;

e)     1,211.

433.         Daca rata anuala a dobanzii este 10%, atunci valoarea prezenta a sumei de 1 milion lei disponibila peste un an este:

a)     1.100.000 lei;

b)     999.999,9 lei;

c)      909.090,9 lei;

d)     10.000.000 lei;

e)     100.000 lei.

434.         Viteza de circulatie a monedei este constanta. Daca produsul intern brut creste cu 5%, iar masa monetara, cu 20,75%, atunci rata inflatiei este:

a)     15%;

b)     15,75%;

c)      20,75%;

d)     25,75%;

e)     26,79%.

435.         La o rata a dobanzii de 20%, venitul anual adus de o obligatiune este de 100.000 u.m. Daca rata dobanzii creste cu 5 puncte procentuale, atunci cursul obligatiunii:

a)     creste cu 500.000 u.m.;

b)     scade cu 500.000 u.m.;

c)      creste cu 100.000 u.m.;

d)     scade cu 100.000 u.m.;

e)     creste cu 400.000 u.m.

436.         Venitul anual adus de o obligatiune este de 1.000 u.m. Care este modificarea procentuala si absoluta a cursului obligatiunii, daca rata dobanzii se reduce de la 25% la 20%?

a)     creste cu 20%, respectiv cu 4.000 u.m.;

b)     creste cu 25%, respectiv cu 4.000 u.m.;

c)      scade cu 20%, respectiv cu 8.000 u.m.;

d)     creste cu 25%, respectiv cu 1.000 u.m.;

e)     creste cu 20%, respectiv cu 1.000 u.m.

437.         Un agent economic da ordin de cumparare la termen pentru 10.000 actiuni A la un curs de 100 u.m. pe actiune si un ordin de vanzare la acelasi termen pentru 20.000 actiuni B la un curs de 120 u.m. pe actiune. La scadenta, atat cursul actiunii A cat si cursul actiunii B sunt de 110 u.m. pe actiune. Agentul economic:

a)     castiga 200.000 u.m.;

b)     pierde 100.000 u.m.;

c)      castiga 300.000 u.m.;

d)     pierde 200.000 u.m.;

e)     castiga 100.000 u.m.

438.         Daca rata inflatiei este 25%, atunci puterea de cumparare a unui leu:

a)     creste cu 25%;

b)     scade cu 25%;

c)      ramane constanta;

d)     creste cu 20%;

e)     scade cu 20%.

439.         Care din urmatoarele elemente nu reprezinta un cost asociat procesului inflationist?

a)     vicierea corelatiilor intre preturile

b)     amplificarea incertitudinii si riscului in economie;

c)      incurajarea investitiilor productive;

d)     accentuarea fluctuatiilor cursurilor valutare;

e)     redistribuirea arbitrara a veniturilor.

440.         Care din urmatorii factori contribuie la aparitia inflatiei prin oferta?

a)     cresterea valorii bunurilor exportate;

b)     cresterea costurilor de productie;

c)      reducerea pretului resurselor;

d)     cresterea cererii agregate;

e)     cresterea achizitiilor guvernamentale.

441.         Diferenta dintre indicii Laspeyres si Paasche este data de:

a)     referinta temporala a preturilor;

b)     referinta temporala a cantitatilor;

c)      nivelul de dezvoltare al economiei;

d)     modalitatea de esantionare;

e)     orizontul temporal (scurt, mediu, lung).

442.         Legea lui Okun exprima:

a)     relatia pozitiva dintre somaj si produsul intern brut;

b)     relatia pozitiva dintre inflatie si produsul intern brut;

c)      relatia negativa dintre somaj si produsul intern brut;

d)     relatia negativa dintre inflatie si produsul intern brut;

e)     relatia negativa dintre somaj si dinamica preturilor.

443.         Legea lui Okun coreleaza:

a)     modificarea preturilor cu modificarea salariilor;

b)     modificarea efectiva a preturilor cu modificarea lor anticipata;

c)      rata somajului cu productia;

d)     rata somajului cu iluzia monetara;

e)     rata somajului cu modificarea salariilor.

444.         Monetaristii sustin ca:

a)     sporirea masei monetare are un impact puternic, pe termen lung, asupra produsului intern brut;

b)     sporirea ratei dobanzii nu influenteaza investitiile;

c)      sporirea masei monetare determina cresterea produsului intern brut pe termen lung doar daca este insotita de cresterea fiscalitatii;

d)     sporirea masei monetare determina cresterea produsului intern brut pe termen lung doar daca este insotita de reducerea fiscalitatii;

e)     sporirea masei monetare nu influenteaza, pe termen lung, produsul intern brut.

445.         Daca se anticipeaza cresterea intr-un ritm mai rapid a preturilor, atunci:

a)     consumatorii prefera sa amane deciziile de consum;

b)     consumatorii apeleaza intr-o mai mica masura la credite;

c)      populatia economiseste mai mult;

d)     producatorii actioneaza intr-un mediu de afaceri stabil;

e)     viteza de circulatie a banilor creste.

446.         Care sunt, in general, efectele pe termen scurt ale unei cresteri neanticipate a masei monetare?

a)     ii determina pe producatori sa aprecieze ca a avut loc o modificare nefavorabila a preturilor

b)     determina atat cresterea productiei, cat si a preturilor;

c)      determina cresterea productiei, fara a influenta nivelul preturilor;

d)     conduce la cresterea nivelului preturilor, fara  a influenta productia;

e)     lasa nemodificat nivelul preturilor si productia.

447.         Efectele unei cresteri anticipate a masei monetare sunt:

a)     cresterea nivelului general al preturilor si a productiei;

b)     numai cresterea nivelului general al preturilor;

c)      numai cresterea productiei;

d)     cresterea nivelului general al preturilor si reducerea productiei;

e)     reducerea productieinivelului general al preturilor si a productiei.

448.         Daca in perioada T₀-T₁, preturile au crescut de 3 ori, iar in perioada T₁-T₂, de doua ori, atunci rata inflatiei in T₂ fata de T₀ este de:

a)     100%;

b)     200%;

c)      300%;

d)     500%;

e)     600%.

449.         Ipoteza anticiparilor rationale presupune ca:

a)     somajul involuntar este imposibil;

b)     politica monetara neanticipata nu poate afecta productia;

c)      anticipatiile depind de evolutiile din trecut;

d)     erorile de anticipare sunt nesistematice;

e)     anticiparile sunt realiste.

450.         In conditiile inflatiei neanticipate:

a)     creditorii pierd, iar debitorii castiga;

b)     creditorii castiga, iar debitorii pierd;

c)      atat debitorii, cat si creditorii pierd;

d)     atat debitorii, cat si creditorii castiga;

e)     puterea de cumparare a banilor creste.

451.         Intr-o perioada de deflatie, rata reala a dobanzii este:

a)     mai mare decat rata nominala a dobanzii;

b)     negativa;

c)      mai mica decat rata nominala a dobanzii;

d)     egala cu rata nominala a dobanzii;

e)     un indicator imposibil de calculat.

452.         Curba Phillips ilustreaza:

a)     relatia directa dintre rata somajului si rata inflatiei;

b)     relatia inversa dintre inflatia neanticipata si somajul ciclic;

c)      relatia inversa dintre inflatia anticipata si somajul ciclic;

d)     relatia directa dintre inflatia anticipata si somajul natural;

e)     relatia inversa dintre inflatia anticipata si somajul natural.

453.         Care din urmatoarele procese conduc la deplasarea la dreapta a curbei Phillips?

a)     cresterea ratei naturale a somajului, ceteris paribus;

b)     cresterea ratei somajului;

c)      reducerea ratei anticipate a inflatiei, ceteris paribus;

d)     cresterea ratei inflatiei;

e)     cresterea ratei inflatiei si reducerea ratei somajului.

454.         Care este motivul pentru care curba Phillips, ca relatie inversa intre somaj si inflatie, s-a dovedit corecta in perioada anilor 1960?

a)     variatia semnificativa a ratei anticipate a inflatiei;

b)     variatia semnificativa a ratei naturale a somajului;

c)      mentinerea relativ constanta a ratei anticipate a inflatiei si a ratei naturale a somajului;

d)     nivelul redus al inflatiei;

e)     nivelul redus al somajului.

455.         Procesul de incetinire a cresterii nivelului general al preturilor se numeste:

a)     deflatie;

b)     dezinflatie;

c)      devalorizare;

d)     depreciere;

e)     apreciere.

456.         Inflatia poate fi sesizata prin:

a)     cresterea puterii de cumparare a banilor;

b)     cresterea mai lenta a masei monetare fata de puterea de cumparare a acesteia;

c)      cresterea mai lenta a salariului nominal fata de salariul real;

d)     cresterea generalizata a preturilor;

e)     corespondenta dintre cantitatea de bani in circulatie si cantitatea de bunuri si servicii supuse vanzarii.

457.         Inflatia se manifesta atunci cand:

a)     masa monetara scade, iar oferta de bunuri economice creste;

b)     cresterea masei monetare este mai rapida decat cresterea ofertei de bunuri economice;

c)      scaderea masei monetare este mai rapida fata de scaderea ofertei de bunuri economice;

d)     masa monetara este constanta, iar oferta de bunuri economice creste;

e)     masa monetara se reduce, iar oferta de bunuri economice este constanta.

458.         Intre indicele general al preturilor si indicele puterii de cumparare a banilor exista o relatie:

a)     de proportionalitate directa;

b)     de proportionalitate inversa;

c)      liniara;

d)     exponentiala;

e)     de egalitate.

459.         Cea mai relevanta masura a inflatiei are in vedere:

a)     deflatorul produsului intern brut;

b)     deflatorul consumului individual;

c)      indicele preturilor de consum;

d)     indicele preturilor marfurilor alimentare de consum;

e)     indicele preturilor marfurilor nealimentare de consum.

460.         Inflatia se manifesta:

a)     numai in economiile dezvoltate;

b)     numai in economiile in tranzitie;

c)      in economiile in care masa monetara corespunde cu volumul bunurilor si serviciilor;

d)     in proportii diferite in economiile tuturor tarilor;

e)     in economiile in care indicele general al preturilor este subunitar.

461.         Nu este cauza a inflatiei:

a)     cresterea excesiva a creditului;

b)     acoperirea deficitelor bugetare prin emisiune monetara;

c)      cresterea mai lenta a salariului real decat a productivitatii muncii;

d)     scaderea productiei de bunuri si servicii;

e)     cresterea mai lenta a productiei de bunuri si servicii fata de masa monetara.

462.         Costul unitar cu forta de munca se reduce daca:

a)     salariul real creste mai rapid decat productivitatea muncii;

b)     salariul real ramane constant, iar productivitatea muncii se reduce;

c)      dinamica salariului real este devansata de dinamica productivitatii muncii;

d)     atat salariul real, cat si productivitatea muncii raman constante;

e)     salariul real se reduce mai putin decat scaderea productivitatii muncii.

463.         Spirala inflationista se refera la urmatoarea secventa cauzala:

a)     cresterea preturilor - reducerea puterii de cumparare a banilor - reducerea cheltuielilor de consum;

b)     cresterea mai lenta a salariilor fata de cresterea preturilor - reducerea salariului real - reducerea cheltuielilor de consum;

c)      cresterea mai lenta a masei monetare fata de cresterea preturilor - reducerea puterii de cumparare a masei monetare - descurajarea cererii de bunuri si servicii;

d)     cresterea salariilor - cresterea preturilor - revendicari salariale - noua crestere a preturilor;

e)     cresterea salariilor - cresterea costurilor cu forta de munca - concedieri - cresterea somajului.

464.         Dezechilibrul inflationist este cu atat mai semnificativ cu cat:

a)     oferta de bunuri si servicii este mai elastica in raport cu preturile si cu veniturile;

b)     eficienta factorilor de productie este mai ridicata;

c)      progresul tehnico-stiintific este mai rapid;

d)     elasticitatea ofertei de bunuri si servicii in raport cu preturile si cu veniturile este mai redusa;

e)     reactia de adaptare a ofertei la cerere este mai rapida.

465.         Inflatia de import este cu atat mai mare cu cat:

a)     ponderea bunurilor importate este mai redusa, iar elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate este mai ridicata;

b)     ponderea bunurilor importate si elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate sunt mai reduse;

c)      ponderea bunurilor importate este mai mare, iar elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate este mai redusa;

d)     ponderea bunurilor importate si elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate sunt mai mari;

e)     firmele consumatoare ale bunurilor de import sunt mai dispuse sa suporte cresterile preturilor externe pe seama profiturilor.

466.         O economie este sanatoasa atunci cand:

a)     produsul intern brut se reduce, iar masa monetara creste;

b)     produsul intern brut se reduce in pas cu masa monetara;

c)      produsul intern brut creste mai lent decat masa monetara;

d)     produsul intern brut creste in pas cu masa monetara;

e)     produsul intern brut este constant, iar masa monetara creste.

467.         Inflatia are efecte negative asupra:

a)     agentilor economici care-si convertesc disponibilitatile banesti in valute stabile;

b)     debitorilor;

c)      agentilor economici cu venituri indexate la inflatie;

d)     agentilor economici care iau masuri pentru a contracara instabilitatea preturilor;

e)     agentilor economici care au venituri fixe.

468.         O politica fiscala restrictiva:

a)     determina accelerarea inflatiei;

b)     reduce deficitul bugetar;

c)      reduce rata somajului;

d)     determina cresterea ratei dobanzii;

e)     elimina investitorii privati de pe piata fondurilor.

469.         Deficitul bugetar este de 10 miliarde u.m. In conditiile in care deficitul bugetar se finanteaza integral prin emisiune monetara, iar multiplicatorul banilor este 4, masa monetara:

a)     creste cu 2,5 miliarde u.m.;

b)     se reduce cu 2,5 miliarde u.m.;

c)      creste cu 40 miliarde u.m.;

d)     se reduce cu 40 miliarde u.m.;

e)     nu se modifica.

470.         Deficitul bugetar de 5000 miliarde lei este finantat integral prin expansiune monetara. Daca rata rezervelor bancilor comerciale este 20%, atunci masa monetara:

a)     creste cu 5000 miliarde lei;

b)     creste cu 25000 miliarde lei;

c)      ramane constanta;

d)     scade cu 5000 miliarde lei;

e)     scade cu 25000 miliarde lei.

471.         Intr-o economie inchisa, excedentul bugetar poate fi folosit pentru:

a)     rambursarea imprumuturilor publice externe;

b)     rambursarea imprumuturilor publice externe si interne;

c)      rambursarea imprumuturilor publice interne;

d)     cresterea datoriei publice interne si externe;

e)     cresterea datoriei publice interne.

472.         Cresterea deficitului bugetar determina:

a)     reducerea datoriei publice;

b)     reducerea ratelor dobanzii si cresterea investitiilor private;

c)      reducerea ratelor dobanzii si a investitiilor private;

d)     cresterea ratelor dobanzii si a investitiilor private;

e)     cresterea ratelor dobanzii si reducerea investitiilor private.

473.         Care din masurile de politica bugetara sunt aplicate in faza de recesiune economica?

a)     sporirea cheltuielilor bugetare;

b)     majorarea impozitelor;

c)      "inghetarea" programelor de protectie sociala;

d)     extinderea aparatului administratiei publice;

e)     majorarea ratei dobanzii.

474.         Investitiile publice cresc cu 20 miliarde u.m. Multiplicatorul bugetar este 3. Produsul intern brut creste cu:

a)     100 miliarde u.m.;

b)     40 miliarde u.m.;

c)      60 miliarde u.m.;

d)     6.67 miliarde u.m.;

e)     33 miliarde u.m.

475.         Pentru a maximiza veniturile bugetare, accizele se impun asupra bunurilor:

a)     de folosinta indelungata;

b)     cu cerere elastica in raport cu pretul;

c)      cu cerere inelastica in raport cu pretul;

d)     cu cerere perfect elastica in raport cu pretul;

e)     daunatoare sanatatii.

476.         Cresterea deficitului bugetar determina:

a)       reducerea ratelor dobanzii, iesiri de capital in strainatate si deprecierea cursului de schimb;

b)      reducerea ratelor dobanzii, iesiri de capital in strainatate si aprecierea cursului de schimb;

c)       cresterea ratelor dobanzii, intrari de capital din strainatate si aprecierea cursului de schimb;

d)      cresterea ratelor dobanzii, intrari de capital din strainatate si deprecierea cursului de schimb;

e)       cresterea investitiilor private.

477.         Daca Ministerul de Finante utilizeaza veniturile din privatizare pentru a rascumpara datorie publica interna, atunci:

a)     ratele dobanzii cresc;

b)     ratele dobanzii se reduc;

c)      investitiile sunt descurajate;

d)     produsul intern brut se reduce;

e)     cheltuielile cu dobanzile la datoria publica interna cresc.

478.         Nu este impozit direct:

a)     impozitul pe profit;

b)     impozitul pe salarii;

c)      taxa pe valoarea adaugata;

d)     impozitul pe veniturile liber profesionistilor;

e)     impozitul pe venitul global.

479.         Nu reprezinta impozit indirect:

a)     taxa pe valoarea adaugata;

b)     impozitul pe venitul global;

c)      accizele;

d)     taxele vamale;

e)     taxa pentru modernizarea drumurilor.

480.         Veniturile din capital ale bugetului de stat includ:

a)     veniturile bugetare din profitul Bancii Nationale a Romaniei;

b)     veniturile bugetare din profiturile regiilor autonome;

c)      dividendele pentru participatiile statului in economie;

d)     venituri din valorificarea unor bunuri ale statului;

e)     incasari din rambursarea imprumuturilor acordate.

481.         Daca veniturile bugetare sunt mai mici decat cheltuielile bugetare, atunci;

a)     bugetul este excedentar;

b)     datoria publica se reduce;

c)      datoria publica se mareste;

d)     statul acorda imprumuturi interne si externe;

e)     trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.

482.         Daca veniturile bugetare sunt mai mari decat cheltuielile bugetare, atunci:

a)     bugetul este deficitar;

b)     datoria publica se reduce;

c)      datoria publica se mareste;

d)     statul contracteaza imprumuturi interne si externe;

e)     trebuie marite impozitele pentru echilibrarea bugetului.

483.         Cea mai inflationista cale de finantare a deficitului bugetar imbraca forma:

a)     imprumuturilor interne;

b)     imprumuturilor externe;

c)      emisiunii de bani;

d)     cresterii impozitelor;

e)     reducerii cheltuielilor bugetare.

484.         Deficitul bugetar:

a)     descurajeaza economia pe termen scurt;

b)     stimuleaza economia pe termen scurt;

c)      stimuleaza economia pe termen lung;

d)     contribuie la reducerea datoriei publice;

e)     amana folosirea pentru mai tarziu a unor resurse financiare.

485.         Cresterea impozitelor are ca efect:

a)     reducerea evaziunii fiscale;

b)     contractia economiei subterane;

c)      reducerea deficitului bugetar;

d)     cresterea veniturilor disponibile ale agentilor economici;

e)     stimularea agentilor economici.

486.         Reducerea impozitelor are ca efect:

a)     descurajarea investitiilor;

b)     cresterea somajului;

c)      reducerea datoriei publice;

d)     cresterea veniturilor disponibile ale agentilor economici;

e)     extinderea programelor sociale ale guvernului.

487.         Programarea economica a statului nu urmareste:

a)     sa influenteze functionarea pietelor si a economiei;

b)     sa corecteze mecanismele pietei;

c)      sa constituie un element complementar al pietei;

d)     sa impuna directii obligatorii pentru agentii economici;

e)     sa constituie un mijloc de informare a agentilor economici si de incitare a deciziilor acestora.

488.         Intr-o economie de piata, atingerea obiectivelor stabilite prin programarea economica a statului presupune:

a)     instituirea obligativitatii obiectivelor respective pentru toti agentii economici;

b)     utilizarea parghiilor economice pentru stimularea agentilor economici in vederea realizarii obiectivelor respective;

c)      reducerea rolului pietei si diminuarea autonomiei agentilor economici;

d)     amplificarea interventiei statului in economie;

e)     reducerea rolului preturilor in alocarea resurselor economice.

489.         Piata mondiala se dezvolta ca urmare a faptului ca:

a)     diferentierea inzestrarii tarilor cu factori de productie se reduce;

b)     toate tarile obtin performante economice din ce in ce mai bune;

c)      specializarea economiilor nationale se reduce;

d)     nici o tara nu poate sa-si asigure toate bunurile de care are nevoie;

e)     diviziunea internationala a muncii elimina avantajele pe care le ofera piata mondiala tarilor participante.

490.         Intre motivele participarii la piata mondiala nu se include:

a)     extinderea pietelor de desfacere;

b)     obtinerea unor produse si tehnologii noi;

c)      diversificarea productiei interne;

d)     accesul la ceea ce nu se produce pe plan intern;

e)     obtinerea de incasari valutare.

491.         Nu se includ in cadrul segmentelor specializate ale pietei mondiale:

a)     exportul si importul de bunuri si servicii, inclusiv produse si tehnologii de varf;

b)     colectarea veniturilor bugetare si alocarea cheltuielilor bugetare;

c)      investitiile directe in si din strainatate;

d)     acordarea si primirea de credite externe;

e)     schimbul valutar al agentilor economici din diferite tari.

492.         Piata mondiala determina:

a)     reducerea concurentei dintre agentii economici din diferite tari;

b)     cresterea eficientei economiei nationale in cadrul diviziunii internationale a muncii;

c)      reducerea capacitatii de absorbtie a unor produse;

d)     reducerea numarului de piete furnizoare si de desfacere;

e)     diminuarea impactului evolutiilor internationale asupra economiei nationale.

493.         In conceptia liberului schimb, comertul international trebuie sa se bazeze pe:

a)     taxe vamale;

b)     restrictii cantitative asupra importului;

c)      scutiri de impozite la import sau la export;

d)     subventii la export;

e)     concurenta intre participanti.

494.         Nu constituie un instrument al abordarii protectioniste in comertul international:

a)     Organizatia Mondiala a Comertului;

b)     taxele vamale;

c)      scutirile de impozite la import;

d)     subventiile la import;

e)     restrictiile cantitative asupra importului.

495.         Evolutia comertului international nu este marcata de:

a)     cresterea sa mai rapida comparativ cu produsul intern brut;

b)     inmultirea reglementarilor privind importul;

c)      inmultirea reglementarilor care stimuleaza exportul;

d)     reducerea gradului sau de concentrare in tarile dezvoltate;

e)     accentuarea concurentei dintre participanti.

496.         Daca exportul este mai mic decat importul, atunci:

a)     balanta comerciala este deficitara;

b)     datoria externa se reduce;

c)      rezervele valutare cresc;

d)     competitivitatea productiei interne este ridicata;

e)     se pot acorda credite externe.

497.         Daca exportul este mai mare decat importul:

a)     balanta comerciala este deficitara;

b)     datoria externa se reduce;

c)      rezervele valutare se reduc;

d)     competitivitatea productiei interne este scazuta;

e)     se fac imprumuturi externe.

498.         Din punct de vedere contabil, balanta de plati externe este:

a)     activa;

b)     pasiva;

c)      echilibrata;

d)     excedentara;

e)     deficitara.

499.         Cresterea exportului:

a)     amplifica deficitul balantei comerciale;

b)     reduce excedentul balantei comerciale;

c)      mareste activul balantei de plati;

d)     reduce pasivul balantei de plati;

e)     reduce incasarile din balanta de plati.

500.         Cresterea importului:

a)     reduce deficitul balantei comerciale;

b)     reduce excedentul balantei comerciale;

c)      mareste activul balantei de plati;

d)     reduce pasivul balantei de plati;

e)     reduce platile din balanta de plati.

501.         Investitiile straine:

a)     reduc deficitul balantei comerciale;

b)     maresc excedentul balantei comerciale;

c)      maresc activul balantei de plati;

d)     reduc pasivul balantei de plati;

e)     nu au nici un efect asupra balantei de plati.

502.         Creditele acordate de catre institutiile financiare internationale:

a)     reduc deficitul balantei comerciale;

b)     maresc excedentul balantei comerciale;

c)      reduc activul balantei de plati;

d)     nu au nici un efect asupra balantei de plati;

e)     maresc incasarile din balanta de plati.

503.         Eficienta exportului creste atunci cand:

a)     se reduce gradul de prelucrare a bunurilor si gradul de complexitate a serviciilor destinate exportului;

b)     scade calitatea bunurilor si serviciilor destinate exportului;

c)      dinamica salariului real devanseaza dinamica productivitatii muncii;

d)     scad costurile in productia destinata exportului;

e)     cresc preturile interne ale produselor exportate.

504.         Pe piata valutara se realizeaza:

a)     operatiuni de finantare si refinantare;

b)     tranzactii la vedere si la termen cu titluri;

c)      tranzactii la vedere si la termen cu actiuni;

d)     tranzactii la vedere si la termen cu valute;

e)     tranzactii la vedere si la termen cu obligatiuni.

505.         Cursul de schimb anuntat zilnic de catre Banca Nationala a Romaniei este:

a)     cursul de schimb la care se desfasoara toate tranzactiile pe piata valutara;

b)     cel mai ridicat curs al pietei valutare;

c)      cel mai redus curs al pietei valutare;

d)     media cursurilor de schimb ale tranzactiilor pe piata valutara;

e)     cursul de schimb obligatoriu pentru toti agentii economici.

506.         Paritatea puterii de cumparare se refera la:

a)     raportul dintre monedele a doua tari stabilit pe baza comparatiei cu un etalon international - EURO sau dolarul SUA;

b)     raportul dintre monedele a doua tari stabilit pe baza puterii lor de cumparare;

c)      modificarea cursului de schimb dintre monedele a doua tari pentru a compensa diferenta dintre ratele dobanzii din cele doua tari;

d)     cursul de schimb stabilit pe baza cererii si a ofertei pe piata valutara interbancara;

e)     pretul monedei nationale exprimat in alta moneda.

507.         Paritatea ratelor dobanzii se refera la:

a)     raportul dintre monedele a doua tari stabilit pe baza comparatiei cu un etalon international - EURO sau dolarul SUA;

b)     raportul dintre monedele a doua tari stabilit pa baza puterii lor de cumparare;

c)      modificarea cursului de schimb dintre monedele a doua tari pentru a compensa diferenta dintre ratele dobanzii din cele doua tari;

d)     cursul de schimb stabilit pe baza cererii si a ofertei pe piata valutara interbancara;

e)     pretul monedei nationale exprimat in alta moneda.

508.         Daca cererea pe piata valutara este mai mare decat oferta, atunci:

a)     moneda nationala se intareste in raport cu valuta;

b)     moneda nationala se depreciaza in raport cu valuta;

c)      moneda nationala se apreciaza in raport cu valuta;

d)     cursul de schimb exprimat in unitati de moneda nationala pe unitatea de valuta se reduce;

e)     banca centrala trebuie sa cumpere valuta.

509.         Daca cererea pe piata valutara este mai mica decat oferta, atunci:

a)     moneda nationala slabeste in raport cu valuta;

b)     moneda nationala se depreciaza in raport cu valuta;

c)      moneda nationala se apreciaza in raport cu valuta;

d)     cursul de schimb exprimat in unitati de moneda nationala pe unitatea de valuta creste;

e)     banca centrala trebuie sa vanda valuta.

510.         Daca rata interna a dobanzii este mai mare decat rata internationala a dobanzii, atunci cursul de schimb la termen al monedei nationale in raport cu valuta (unitati monetare interne pe unitatea de valuta) este:

a)     mai mare decat cursul de schimb la vedere;

b)     egal cu cursul de schimb la vedere;

c)      mai mic decat cursul de schimb la vedere;

d)     mai mare sau mai mic decat cursul de schimb la vedere in functie de conditiile pietei valutare;

e)     mai mare sau mai mic decat cursul de schimb la vedere in functie de situatia balantei comerciale.

511.         Cresterea ratei interne a dobanzii determina:

a)     iesiri de capitaluri din tara, cresterea cererii de valuta si deprecierea monedei nationale in raport cu valuta;

b)     intrari de capitaluri in tara, cresterea ofertei de valuta si aprecierea monedei nationale in raport cu valuta;

c)      iesiri de capitaluri din tara, cresterea cererii de valuta si aprecierea monedei nationale in raport cu valuta;

d)     intrari de capitaluri in tara, cresterea ofertei de valuta si deprecierea monedei nationale in raport cu valuta;

e)     apropierea cursului de schimb la termen de cursul de schimb la vedere.

512.         Daca rata inflatiei interne este mai mare decat rata inflatiei internationale, atunci cursul de schimb la paritatea puterii de cumparare (unitati monetare interne pe unitatea de valuta):

a)     creste;

b)     se reduce;

c)      nu se modifica;

d)     se apreciaza;

e)     scade sub nivelul de echilibru, dupa care creste peste nivelul de echilibru.

513.         Care dintre urmatoarele afirmatii privind piata valutara este falsa?

a)     pe piata valutara interbancara opereaza bancile comerciale in nume propriu sau in contul clientilor;

b)     persoanele fizice pot efectua schimb valutar pe piata valutara interbancara;

c)      piata caselor de schimb valutar este rezervata schimbului valutar pentru persoanele fizice;

d)     piata valutara din Romania este o piata libera;

e)     cursul de schimb se negociaza liber pe tot timpul zilei.

514.         Posibilitatea de realiza schimb valutar pe piata valutara se numeste:

a)     paritate monetara;

b)     paritate a puterii de cumparare;

c)      paritate a ratelor dobanzii;

d)     convertibilitate;

e)     competitivitate.

515.         Leul se apreciaza in raport cu dolarul american atunci cand:

a)     creste rata dobanzii pe piata monetara;

b)     scade rata dobanzii pe piata monetara;

c)      cresc salariile interne;

d)     economia intra intr-o faza de recesiune;

e)     cresc importurile si scad exporturile.

516.         Cresterea ratelor interne ale dobanzii determina:

a)     cresterea investitiilor;

b)     iesiri de capital in strainatate si deprecierea leului;

c)      iesiri de capital in strainatate si aprecierea leului;

d)     intrari de capital din strainatate si deprecierea leului;

e)     intrari de capital din strainatate si aprecierea leului;

517.         Contul curent al balantei de plati a unei tari este egal cu:

a)     exporturi minus importuri de bunuri;

b)     exporturi minus importuri de bunuri si servicii;

c)      exporturi minus importuri de bunuri si servicii plus veniturile nete ale factorilor si transferurile nete;

d)     exporturi minus importuri de bunuri, servicii si capital;

e)     exporturi minus importuri de bunuri, servicii plus investitiile straine directe.

518.         Efectul probabil al aprecierii cursului de schimb este:

a)     reducerea importului;

b)     cresterea exportului;

c)      reducerea cererii de valuta;

d)     cresterea ofertei de valuta;

e)     cresterea deficitului contului curent.

519.         Efectul unei intrari de capital strain intr-o economie este:

a)       reducerea surplusului contului de capital al balantei de plati externe;

b)      aprecierea monedei nationale;

c)       reducerea deficitului contului curent al balantei de plati externe;

d)      reducerea ofertei de moneda;

e)       reducerea surplusului balantei de plati externe.

520.         Cine castiga daca EURO devine mai puternic in raport cu dolarul SUA?

a)     o companie americana care importa din UE;

b)     companie americana care cumpara o cladire in UE;

c)      un turist european care viziteaza SUA;

d)     un turist american care viziteaza UE;

e)     o companie din UE care exporta in SUA.

521.         Cererea de valuta este determinata de:

a)     creditele externe primite;

b)     intrarie de investitii straine;

c)      transferurile nerambursabile din UE;

d)     exportul de bunuri si servicii si importul de capital;

e)     importul de bunuri si servicii si exportul de capital.

522.         Deprecierea cursului real de schimb are ca efect:

a)     incurajarea exportului si descurajarea importului;

b)     descurajarea exportului si incurajarea importului;

c)      incurajarea exportului si a importului;

d)     descurajarea exportului si a importului;

e)     amplificarea deficitului comercial.

523.         Importul de bunuri si servicii depinde de produsul intern brut conform relatiei , unde Z reprezinta importul de bunuri si servicii, iar Y, produsul intern brut. Daca exportul net de bunuri si servicii este 50, iar produsul intern brut, 500, atunci exportul de bunuri si servicii este:

a)     0;

b)     50;

c)      200;

d)     75;

e)     25.

524.         Efectul componentei de liberalizare a comertului intre tarile membre ale UE este:

a)     scaderea comertului intre tarile membre ale UE;

b)     crearea de comert;

c)      incurajarea exporturilor unor terte tari catre UE;

d)     scaderea concurentei intre firmele din tarile membre ale UE;

e)     amplificarea continua a decalajelor economice intre tarile membre ale UE.

525.         Care dintre urmatorii factori nu determina angajarea unei economii in schimburile comerciale internationale?

a)     avantajele comparative;

b)     avantajele competitive;

c)      diferentele in inzestrarea cu factori de productie;

d)     diferentele in inzestrarea cu resurse naturale;

e)     capacitatea de a realiza economii de scara in toate industriile.

526.         Impunerea unui tarif sau a unei restrictii cantitative la importul de automobile nu va avea drept consecinta:

a)     un volum redus al importurilor de automobile;

b)     preturi mai ridicate la automobile;

c)      reducerea productiei interne de automobile;

d)     reducerea concurentei pe piata interna a automobilelor;

e)     capacitatea redusa de a face fata concurentei straine.

527.         In cazul unui bun, atunci cand pretul mondial este inferior pretului intern al unei tari:

a)     importurile cresc;

b)     exporturile cresc;

c)      importurile si exporturile cresc;

d)     creste exportul net;

e)     toate cele de mai sus.

528.         In cazul unui bun, atunci cand pretul mondial este superior pretului intern al unei tari:

a)     importurile cresc;

b)     exporturile cresc;

c)      importurile si exporturile cresc;

d)     scade exportul net;

e)     nici o varianta nu este corecta.

529.         Ca urmare a liberalizarii contului de capital, daca Romania ar fi afectata de o fuga a capitalurilor, atunci:

a)     investitiile straine nete vor scadea;

b)     investitiile straine nete nu se modifica;

c)      cursul de schimb se depreciaza;

d)     cursul de schimb se apreciaza;

e)     rata reala a dobanzii scade.

530.         Care dintre urmatoarele trasaturi nu figureaza intre responsabilitatile FMI, asa cum au fost acestea prevazute la Bretton-Woods?

a)      acordarea de imprumuturi pe termen scurt tarilor membre cu deficite ale balantei de plati;

b)     incercarea de a mentine cursurile de schimb relativ constante;

c)      solicitarea catre tarile membre de a constitui fonduri de stabilizare a cursului de schimb;

d)     acordarea de credite pe termen lung catre tarile slab dezvoltate, cu scopul de a spori forta productiva a acestora;

e)      acordarea pe termen scurt de asistenta financiara in vederea ajustarii structurale.

531.         Triunghiul de aur» al adoptarii principiilor Consensului de la Washington nu cuprinde:

a)     liberalizarea;

b)     stabilizarea;

c)      privatizarea;

d)     protectionismul;

e)     restructurarea.

532.         Nu poate fi considerat un principiu al globalizarii:

a)      sectorul privat este sectorul principal al cresterii economice;

b)      debirocratizarea statului;

c)       liberalizarea comertului exterior;

d)      cresterea restrictiilor pentru investitiile externe;

e)      liberalizarea pietelor de capital.

533.         Care dintre urmatoarele nu poate fi considerat un proces complementar al globalizarii:

a)      liberalizarea telecomunicatiilor;

b)      privatizarea sistemului bancar;

c)       privatizarea utilitatilor publice;

d)      interzicerea accesului strain la proprietate;

e)      convertibilitatea monedei nationale (sau optiunea pentru o moneda convertibila).

534.         Nu poate fi considerat un beneficiu evident al globalizarii economiei:

a)      noi oportunitati pentru dezvoltare;

b)      o alocare mai buna a resurselor;

c)       accesul facil la pietele de capital;

d)      extinderea crimei organizate la nivel global cu atingeri in sfera politicului, afacerilor si politiei;

e)      difuzie rapida a inovarii.

535.         Obiectivul fundamental al Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu si lung prevede:

a)     o crestere economica de 4,8% din PIB in anul 2004;

b)     recunoasterea obiectivelor stabilite pentru realizarea Uniunii Economice si Monetare;

c)      crearea unei economii de piata functionale, compatibila cu mecanismele, normele, institutiile si principiile Uniunii Europene;

d)     o deschidere mai mare a economiei spre exterior si in special pe relatia cu Uniunea Europeana;

e)     liberalizarea pietelor de capital.

536.         Convergenta economica rapida catre Uniunea Europeana a statelor candidate din Est, este favorizata de:

a)     ratele reduse ale inflatiei;

b)     coeziunea sociala precara;

c)      fragilitatea sistemului de intermediere financiara;

d)     administratia publica ineficienta;

e)     existenta unor decalaje mari intre veniturile pe locuitor intre tarile candidate si UE.

537.         Nu este un criteriu de convergenta al tarilor candidate privind integrarea in Uniunea Europeana stabilit la Copenhaga:

a)     asigurarea stabilitatii institutiilor care garanteaza buna functionare a democratiei, suprematia legii, drepturile omului si respectul fata de minoritati;

b)     existenta unei economii de piata functionale;

c)      existenta unei economii capabile sa faca fata presiunilor concurentiale din Uniunea Europeana;

d)     deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB in cazul fiecareia dintre tarile candidate;

e)     incorporarea in propria legislatie si aplicarea sistemului de norme comunitare adoptate pana in momentul aderarii.

538.         Care dintre urmatorii factori nu poate potenta ajungerea din urma a tarilor dezvoltate de catre tarile in dezvoltare (procesul de catching-up):

a)     transfer tehnologic din tarile cu economie avansata;

b)     fundamente macroeconomice solide;

c)      stabilitate financiara;

d)     investitii straine directe ridicate;

e)     productivitatea factorului munca sau capital creste mai putin decat costurile acestora.

539.         Constituie factori care potenteaza procesul de catching-up privind integrarea in Uniunea Europeana, in cazul Romaniei:

a)     slaba disciplina a platilor;

b)     arierate insemnate din impozite si taxe;

c)      procedura slaba privind falimentul;

d)     alocarea ineficienta a resurselor;

e)     sporirea semnificativa a consumului privat.

540.         In cazul Romaniei este interesanta studierea posibilitatii convergentei beta, care se refera la reducerea decalajelor fata de tarile U.E. Economistii sunt de acord ca "ajungerea din urma"  necesita:

a)     rate reduse de economisire;

b)     imbunatatirea pregatirii fortei de munca si a standardelor educationale;

c)      scaderea competitivitatii exporturilor;

d)     coeziune sociala redusa;

e)     cresterea lenta a productivitatii factorilor de productie.

541.         Care dintre urmatoarele nu poate fi considerat un proces complementar al globalizarii:

a)      liberalizarea telecomunicatiilor;

b)      privatizarea sistemului bancar;

c)       privatizarea utilitatilor publice;

d)      interzicerea accesului strain la proprietate;

e)      convertibilitatea monedei nationale (sau optiunea pentru o moneda convertibila).

542.         Nu poate fi considerat un beneficiu evident al globalizarii economiei:

a)      noi oportunitati pentru dezvoltare;

b)      o alocare mai buna a resurselor;

c)       accesul facil la pietele de capital;

d)      extinderea crimei organizate la nivel global cu atingeri in sfera politicului, afacerilor si politiei;

e)      difuzarea rapida a inovarii.

543.         Nu poate fi considerat un efect negativ al globalizarii:

a)     fragmentarea si slabirea coeziunii sociale;

b)     cresterea inegalitatilor pe plan intern si intre tari;

c)      multiplicarea crizelor economice si financiare;

d)     cresterea cooperarii la nivel international;

e)     cresterea decalajelor intre tari.

544.         Conform doctrinei liberului schimb, comertul liber determina :

a)     cresterea preturilor mondiale;

b)     alocare mai buna a resurselor si cresterea standardului de viata;

c)      reducerea volumului schimburilor comerciale internationale;

d)     majorarea protectiei pietei interne nationale;

e)     introducerea de noi bariere netarifare.

545.         Coeziunea sociala promovata la nivel european nu urmareste :

a)     armonizarea masurilor in domeniul social pe teritoriul Uniunii Europene;

b)     protejarea lucratorilor de potentialele efecte negative ale realizarii pietei europene integrate;

c)      accentuarea consensului tarilor membre cu privire la problemele grupurilor sociale defavorizate;

d)     reducerea cheltuielilor cu educatia in produsul intern brut;

e)     sprijinirea si integrarea in munca a tinerei generatii.

546.         Convergenta  de tip β (beta) nu reclama :

a)     rate inalte de economisire si investitii;

b)     imbunatatirea constanta a educatiei si a fortei de munca;

c)      reducerea ponderii cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in PIB;

d)     ameliorarea competitivitatii economice;

e)     cresterea productivitatii factorilor de productie.

547.         Se considera a fi un cost al pietei unice:

a)     existenta economiilor de scara;

b)     cresterea concurentei in cadrul Uniunii Europene;

c)      cresterea competitivitatii firmelor din Uniunea Europeana;

d)     omogenitatea redusa a acesteia;

e)     un ritm superior al cresterii economice a statelor membre.

548.         Reforma structurala din tarile candidate la Uniunea Europeana nu urmareste :

a)     reducerea capacitatii concurentiale a firmelor;

b)     reponderarea ramurilor si sectoarelor de activitate;

c)      adaptarea intreprinderilor la mediul concurential;

d)     stimularea infiintarii de IMM-uri prin initiativa privata;

e)     retehnologizarea intreprinderilor.

549.         Strategia privind evolutia macroeconomica a unei noi tari membre a Uniunii Europene nu vizeaza :

a)     asigurarea continuitatii si sustenabilitatii procesului de crestere economica;

b)     atragerea unui volum sporit de investitii straine directe;

c)      modernizarea structurala a economiei nationale;

d)     promovarea unor politici coerente, compatibile cu directiile stabilite de Uniunea Europeana;

e)     neglijarea cererii externe.

550.         Cresterea convergentei reale privind integrarea tarilor candidate in Uniunea Europeana este influentata de o serie de factori, printre care nu regasim :

a)     persistenta crizelor macroeconomice;

b)     investitii straine directe ridicate;

c)      un sector industrial eficient;

d)     un sector financiar dezvoltat;

e)     o guvernanta corporativa eficace.

Raspunsuri