Tehnici de comercializare si cooperare economica internationala - test

TRUE/FALSE

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false).

1. Licenta pentru tehnologia curenta si viitoare da licentiatului acces doar la tehnologia de care dispune licentiatorul la momentul incheierii contractului.

ANS: F

2. Licenta pentru tehnologie curenta da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe perioada de valabilitate a contractului.

ANS: F

3. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata de firmele mici care nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate.

ANS: T

4. Abilitatea tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o valoare negociabila in sine si poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o poseda.

ANS: T

5. Licenta pentru tehnologie curenta da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licentiatorul la momentul incheierii contractului

ANS: T

6. De cele mai multe ori, prin licentiere se transmit si elemente tehnice si tehnologice nebrevetabile (know/how).

ANS: T

7. Know-how-ul se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.

ANS: T

8. Secretul de fabricatie este transmisibil

ANS: F

9. Secretul de fabricatie vizeaza exclusiv tehnicile aplicate in industrie.

ANS: T

10. Experienta tehnica cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual a creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.

ANS: F

11. Abilitatea tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice.

ANS: F

12. Experienta tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o valoare negociabila in sine si poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o poseda.

ANS: F

13. Secretul de fabricatie se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.

ANS: F

14. Know-how-ul cuprinde cunostintele tehnice brevetate si brevetabile.

ANS: F REF: capitolul V

15. Experienta tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice.

ANS: T

16. Know-how ul este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret, dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme.

ANS: F

17. Know-how-ul si secretul de fabricatie sunt notiuni identice.

ANS: F REF: capitolul V

18. Cunostintele tehnice cuprind sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual a creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.

ANS: T

19. Transferul de know-how reprezinta o tehnica de afaceri economice, prin care o firma, cedeaza unor persoane sau firme individuale, dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc determinat.

ANS: F

20. Detinatorul unui brevet, care nu dispune de o retea de comercializare sau capacitate de marketing, pentru piata externa poate folosi licentierea ca un mijloc de extindere a afacerilor sale.

ANS: T

21. Forfetarea exportului pe credit este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un furnizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale, acesta asumandu-si obligatia ca in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi.

ANS: F

22. Licentierea vizeaza transferul cunostintelor brevetate care se impart in patru categorii: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele.

ANS: F

23.

Obligatiile principale ale licentiatului sunt urmatoarele: obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind efectiva si loiala; obligatia de plata a pretului.

ANS: T

24. Franciza este o forma de valorifcare a drepturilor de propietate intelectuala.

ANS: T REF: capitolul V

25. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt productia sub licenta, distributia sub franciza, coproductia si subproductia

ANS: F

26. Consultanta inginereasca reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si care cuprind totalitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui proiect.

ANS: F

27. Licitatiile de vanzare se mai numesc si tratative de concurenta.

ANS: F REF: capitolul III

28. Licitatiile de cumparare sunt numite si tratative de concurenta sau adjudecari

ANS: T

29. Activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de comisii guvernamentale special constituite.

ANS: T REF: capitolul II

30. Pe pietele bursiere, profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare decat cel obtinut din titlurile de valori.

ANS: T

31. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca preturile mai sensibile la bursa de valori si oscilatii mai mari si mai frecvente

ANS: F

32.

Bursele de tip american - la aceste burse se utilizeaza doua categorii de contracte: contractele pe bani gheata si contractele la termen.

ANS: F REF: capitolul II

33. La bursele de valori, schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica decat la bursele de marfuri de zvonurile si informatiile publice iesite de sub control.

ANS: F

34. Contractele futures sunt utilizate pentru a fixa pretul pentru o livrare viitoare.

ANS: F REF: capitolul II

35. Operatiunile la termen la bursele de marfuri se bazeaza mai mult pe optiuni si mai putin pe conturile in marje specifice bursei de valori.

ANS: T

36. Prin tranzactiile forward se poate asigura aprovizionarea/defacerea de marfa sau valori.

ANS: T REF: capitolul II

37. Spre deosebire de bursa de valori, activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de comisii guvernamentale special constituite.

ANS: F

38. Caracteristic burselor de marfuri este substituirea completa a mecanismului de licitatie pe baza de strigare cu un sistem informatic.

ANS: T

39. Numarul burselor de marfuri pe plan international este mai mare decat cel al burselor de valori

ANS: T

40. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca profitul rezultat din capitalul investit in titluri financiare este mai mare decat cel rezultat din capitalul investit in marfuri.

ANS: F

41. Tranzactiile cu livrare amanata se incheie in baza contractelor futures.

ANS: F

42. Un contract forward consta din angajamentul partilor de a livra, respectiv a prelua, la o data viitoare o marfa sau o valoare determinata, la un pret convenit la data contractarii, daca la scadenta pozitia operatorului ramane deschisa.

ANS: F

43. Brokerii independenti sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in contul lor. Ei obtin veniturile din diferenta dintre preturile la care cumpara si cele la care vand

ANS: F

44. Dealerii sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la utilizatorii bursei in vederea transmiterii spre executare la bursa. Ei nu incheie tranzactiile, ci transmit ordinele catre societatile de intermediere bursiera si deci percep o parte din comisionul obtinut de societatile de intermediere de la clientii lor

ANS: F

45. Contractele cash sunt contracte reprezentative la bursa si reprezinta un acord de a cumpara sau vinde o anumita cantitate dintr-o marfa, la o data viitoare si la un pret stabilit in momentul incheierii contractului

ANS: F

46. Contractul forward este un contract tipic bursier care se incheie in cadrul bursei.

ANS: F REF: capitolul II

47. Options consta in luarea la bursa a unei pozitii futures aproximativ egala dar opusa cu o pozitie cash pe marfa fizica existenta sau anticipata in momentul incheierii contractului bursier.

ANS: F

48. Pretul in contractul forward ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate a contractului.

ANS: T

49. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate ad-hoc, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala.

ANS: F

50. Zona vamala libera cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive.

ANS: T REF: capitolul IV

51. Importul temporar reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate

ANS: T

52. Operatiunile de drawback sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv.

ANS: F

53. Antrepozitele industriale sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim suspensiv daca sunt pastrate in aceeasi stare sau pot fi supuse unor operatii simple de conditionare si ambalare.

ANS: F

54. Dupa functia lor economica, antrepozitele sunt de stocare si industriale.

ANS: T REF: capitolul IV

55. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri destinate reexportului imediat.

ANS: F REF: capitolul IV

56. In cazul factoringului clasic, factorul plateste creantele aderentului in momentul exigibilitatii acestora, retinandu-si comisionul pentru intermedierea operatiunilor de decontare.

ANS: F

57. Licitatiile publice sunt cele la care participa numai firmele din sectorul public, pe baza invitatiei organizatorilor.

ANS: F

58. Licitatiile cu ridicata sunt cele in care mostre ale marfurilor sunt aduse si prezentate in sala de licitatie. Se numesc astfel deoarece marfurile sunt expuse pe rafturi speciale situate la o inaltime suficienta pentru a permite analizarea lor de catre participanti fara a impiedica desfasurarea licitatiei.

ANS: F

59. La licitatiile de vanzare, pretul minim de strigare reprezinta acel minim la care vanzatorul este dispus sa-si valorifice marfa

ANS: T

60. Metoda pretul maxim de strigare folosita la licitatiile de vanzare vizeaza supralicitarea in trepte pana la pretul maxim pe care un cumparator este dispus sa-l achite pentru achizionarea marfii.

ANS: F

61. In cazul unor tari in care functioneaza mai multe zone libere, exista un organism national cu rol de Autoritate care administreaza toate zonele ca pe un tot unitar.

ANS: F

62. Zona libera de tranzit este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina astfel incat sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare/iesire specifice tarii riverane.

ANS: T

63. Portul liber este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale

ANS: T

64. Forfetarea este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un furnizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale, acesta din urma asumandu-si obligatia ca in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi.

ANS: F

65. Spre deosebire de scontare, forfetarea nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.

ANS: T

66. Aderentul, ca parte in contractul de factoring, preia riscurile financiare ce deriva din relatiile comerciale ale partenerului cu clientii sai

ANS: F

67. Factorul garanteaza impreuna cu aderentul creantele acestuia pana la limita plafonului stabilit

ANS: T

68. Leasing-ul financiar presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al obiectului contractului.

ANS: F

69. Leasing-ul brut cuprinde in ratele sale pe langa pretul de vanzare al marfii si cheltuielile de intretinere, service si reparatii.

ANS: T

70. Leasing-ul time sharing presupune sistemul inchirierii in timpi partajati, simultan de catre mai multe intreprinderi

ANS: T

71. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent. Aceasta scadenta este de regula de 3 pana la 8 ani

ANS: F

72. Aliantele si cooperarile internationale au aparut incepand cu anii '40 - '50 si depasesc cadrul strict al schimbului de marfa si orizontul de timp specific contractelor de import - export traditionale.

ANS: F

73. Aliantele competitive sunt retele complexe de comunicatii ce se stabilesc intre firme in vederea realizarii unor obiective lucrative in domeniul marketingului si in cel comercial.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Licentierea este:

ANS: B REF: capitolul V

2. Intre obligatiile licentiarului se numara:

ANS: B REF: capitolul V

3. Know-how-ul este:

ANS: C REF: capitolul V

4. Transferul de cunostinte tehnice care nu fac obiectul unui brevet se poate face prin:

ANS: A

5. Printre avantajele coproductiei se numara:

ANS: C REF: capitolul V

6. Partenerii se specializeaza pe tipodimensiuni ale produsului final in cazul:

ANS: C

7. In cazul productiei la comanda:

ANS: B

8. Subcontractarea este o forma de:

ANS: B

9. Una din principalele motivatii ale subproductiei de specialitate este reprezentata de:

ANS: A

10. Dupa functia pe care o indeplinesc, licitatiile pot fi:

ANS: C

11. Licitatiile de vanzare se mai numesc si:

ANS: C REF: capitolul III

12. Licitatiile sunt:

ANS: A REF: capitolul III

13. Caietul de sarcini, la licitatiile de import, are rolul:

ANS: C

14. Tranzactiile forward sunt:

ANS: B REF: capitolul II

15. La bursa de marfuri:

ANS: C REF: capitolul II

16. Pietele de marfuri cu caracteristici proprii, care functioneaza periodic sau ocazional, dupa un ansamblu de norme si concretizeaza in acelasi loc si in acelasi timp oferta si cererea de marfuri sunt

ANS: A

17. Contractele pe bani gheata (au comptant):

ANS: A REF: capitolul II

18. Utilizatorii bursei sunt:

ANS: C REF: capitolul II

19. Put:

ANS: C REF: capitolul II

20. Marimea optiunii este:

ANS: B REF: capitolul II

21. In cadrul unei operatiuni de hedging, producatorul care doreste sa-si asigure piata de desfacere la termen, va deschide pe bursa o pozitie:

ANS: B

22. In cazul unei optiuni call pe contracte futures, cumparatorul activului este avantajat daca la scadenta:

ANS: B

23. O pozitie short pe contracte futures, poate fi inchisa prin:

ANS: B

24. Vanzatorul unui contract futures poate vinde asupra acelui contract o optiune:

ANS: B

25. Cumparatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

ANS: A

26. Vanzatorul de call, va vinde la scadenta activul de baza:

ANS: C

27. Vanzatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

ANS: B

28. Contractul care obliga vanzatorul unei optiunii sa cumpere de la cumparatorul acesteia activul de baza la un pret stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un interval de timp se numeste:

ANS: A

29. Un producator care doreste sa-si acopere pretul materiilor prime la termen, va deschide pe piata bursiera:

ANS: B

30. Daca la scadenta, pretul activului de baza creste, vanzatorul unei optiuni put poate castiga:

ANS: C

31. Investitorul care deschide o pozitie lunga pe bursa:

ANS: B

32. In cazul hedgingului lung, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat catre:

ANS: C

33. In cazul hedgingului scurt, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat catre:

ANS: C

34. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si PV=pretul la vedere al activului din contractul de baza, vanzatorul de call mizeaza la scadenta pe un castig egal cu:

ANS: C

35. Vanzatorul unei optiuni put, poate castiga la scadenta, daca pretul activului de baza creste:

ANS: C

36. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce valoarea primei era de 5% din valoarea activului, cumparatorul unei optiuni call:

ANS: A

37. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce valoarea primei era de 5% din valoarea activului, vanzatorul unei optiuni call:

ANS: B

38. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si PV=pretul la vedere al activului din contractul de baza, cumparatorul de call are la scadenta un castig egal cu:

ANS: A

39. Acoperirea prin operatiuni bursiere a pretului la aprovizionarea cu materii prime se face prin:

ANS: A

40. Zona vamala libera se caracterizeaza prin:

ANS: C REF: capitolul IV

41. In functie de importanta operatiunilor desfasurate, zonele libere se clasifica in:

ANS: C REF: capitolul IV

42. Operatiunea de innobilare este o operatiune prin care:

ANS: C REF: capitolul IV

43. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera se numara:

ANS: A REF: capitolul IV

44. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara:

ANS: C REF: capitolul IV

45. Amplasarea pe o suprafata de teren limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in apropierea sau in interiorul unei cai de transport este caracteristica:

ANS: C

46. Dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare cumparare, licitatiile pot fi:

ANS: A REF: capitolul III

47. Creditul de accept este:

ANS: B REF: capitolul VI

48. Finantarea directa acordata importatorului de catre o banca din tara exportatorului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca imediat valoarea marfii este:

ANS: B REF: capitolul VI

49. Tehnica financiara prin care un furnizor, numit aderent, transfera total sau partial unui tert, numit factor, creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale se numeste:

ANS: C REF: capitolul VI

50. Imprumutul acordat de un grup de banci constituite intr-o grupare temporara, fara personalitate juridica, unui beneficiar din alta tara este:

ANS: B REF: capitolul VI

51. Operatiunea prin care proprietarul unei afaceri, avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit se numeste

ANS: C

52. Tehnica de finantare a exporturilor care implica doua relatii de creditare, una in marfa, intre exportator si importator, si una in bani, intre exportator si banca se numeste:

ANS: B

53. Una din ratiunile pentru care detinatorul unui brevet recurge la licentiere este:

ANS: C

54. In cadrul licentierii, functiile de productie, coordonarea, ritmul de lucru reprezinta elemente:

ANS: C

55. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:

ANS: A

56. In cadrul licentierii, cunoasterea proceselor, experienta, deprinderile individuale sau colective reprezinta elemente:

ANS: B

57. Printre caracteristicile licentierii se numara:

ANS: B

58. Prin contractul de licentiere, titularul unui brevet :

ANS: A

59. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:

ANS: C

60. Sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual al creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni transmise prin transfer de know-how reprezinta:

ANS: C

61. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata atunci cand:

ANS: B

62. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

ANS: A

63. Capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, care este comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente, transmisibile si negociabile si este transmisa prin transfer de know-how reprezinta:

ANS: B

64. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

ANS: B

65. Printre obligatiile principale ale licentiatorului se numara:

ANS: A

66. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de productie sub licenta se refera la:

ANS: C

67. Printre obligatiile principale ale licentiatului se numara:

ANS: C

68. Prin franciza se transmite:

ANS: B

69. Procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si optimizarea acestora transmise prin transfer de know-how fac parte din:

ANS: D

70. Printre avantajele francizei se numara:

ANS: C

71. Dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte transmise prin transfer de know-how reprezinta:

ANS: A

72. Printre avantajele francizei se numara:

ANS: B

73. Printre dezavantajele francizorului se numara:

ANS: C

74. Printre dezavantajele francizatului se numara:

ANS: A

75. In cadrul subcontractarii, productia executantului este destinata:

ANS: C

76. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

ANS: B

77. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

ANS: C

78. Strategia "panza de paianjen" presupune:

ANS: C

79. Realizarea exporturilor complexe prin contracte separate presupune:

ANS: C

80. Realizarea exporturilor complexe prin contracte globale presupune:

ANS: D

81. Realizarea exporturilor complexe prin contracte la cheie presupune:

ANS: B

82. Realizarea exporturilor complexe prin cooperare tripartita presupune:

ANS: A

83. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin contracte separate revine:

ANS: B

84. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin contracte globale revine:

ANS: A

85. Realizarea exporturilor de obiective complexe prin cooperare tripartita presupune:

ANS: D

86. Consultanta inginereasca consta in:

ANS: A

87. Ingineria de proces consta in:

ANS: B

88. Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate, licitatiile se impart in:

ANS: A

89. Principalele etape ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor de cumparare, din punct de vedere al organizatorilor sunt:

1.adjudecarea;

2.deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei;

3.receptionarea ofertelor si garantiilor;

4.comunicarea rezultatului licitatiei;

5.anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor;

6.restituirea garantiilor;

7.preselectia;

8.angajarea de tratative;

9.incheierea contractului;

10.elaborarea documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini.

Indicati varianta care prezinta cele 10 etape in ordinea derularii lor.

ANS: D

90. Principalele etape si activitati pentru firmele participante la licitatiile de cumparare sunt:

1.elaborarea ofertei;

2.participarea la tratative;

3.receptionarea mesajului lansat prin mijloacele de publicitate comerciala sau prin invitatii;

4. retragerea garantiei in cazul in care licitatia a fost pierduta sau depunerea garantiei de buna executare si incheierea contractului in cazul castigarii licitatiei;

5.procurarea garantiilor, depunerea documentelor de participare, respectiv a ofertelor, a garantiei bancare si a taxelor de participare;

6.cumpararea caietului de sarcini;

7.primirea rezultatului.

Identificati varianta care prezinta etapele in ordinea derularii lor

ANS: B

91. In cadrul licitatiilor de cumparare, receptionarea ofertelor si garantiilor este o sarcina care revine:

ANS: C

92. In cadrul licitatiilor de cumparare, procurarea garantiilor este o sarcina care revine:

ANS: B

93. Printre avantajele zonelor libere se numara

ANS: C

94. Printre caracteristicile zonelor libere se numara:

ANS: C

95. In functie de facilitatile de export acordate distingem urmatorele categorii de zone libere:

ANS: B

96. In functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor distingem urmatorele categorii de zone libere:

ANS: A

97. In cazul factoringului la scadenta

ANS: C

98. Figura de mai jos reda grafic:

ANS: D

99. Figura de mai jos reda grafic:

ANS: C

100. Figura de mai jos reda grafic:

ANS: A

101. Figura de mai jos reda grafic:

ANS: B

102. Figura de mai jos reda grafic:

ANS: A

103. Figura de mai jos reda grafic:

ANS: D

104. Decizia asupra echipamentului, firmei producatoare, a modelului si a marcii

termenul de livrare, garantie, instalare si service ce urmeaza a fi cumparat in leasing revine:

ANS: A

105. Contractul de vanzare - cumparare a bunului solicitat a fi achizitionat in leasing se incheie intre:

ANS: C

106. Contractul de leasing indirect se incheie intre:

ANS: A

107. Contractul de leasing direct se incheie intre:

ANS: B

108. Euroobligatiunea standard are scadenta:

ANS: A

COMPLETION

Completati spatiile din enuntul urmator:

In redactarea raspunsului, va rugam sa nu folositi diacritice sau semne de punctuatie. Separarea cuvintelor se va face cu un singur spatiu. De asemenea, substantivele trebuie declinate si acordate astfel incat sa se potriveasca in propozitie.

1.

este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret, dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme .

ANS:

Productia sub licenta

licentierea

licenta

2. Subproductia de .. presupune fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie.

ANS: capacitate

REF: capitolul V

3. Subproductia de .. presupune fabricarea de catre subcontractanti, in urma unei specializari mai accentuate, a unor subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator.

ANS: specialitate

REF: capitolul V

4. .reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si cuprind totatlitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui proiect.

ANS: Asistenta inginereasca

REF: capitolul V

5. Prin .. se intelege acordarea de asistenta in vederea organizarii unor activitati economice, a perfectionarii conducerii si a functionarii unor intreprinderi sau institutii prin formarea unor recomandari de ordin economic sau tehnic.

ANS: consultanta inginereasca

6. . este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de import, indeplineste functia de cerere de oferta si cuprinde conditiile tehnice, economice (comerciale) si generale.

ANS:

Caietul de sarcini

Caietul de conditii

caietul de sarcini sau de conditii

caietul de conditii sau de sarcini

7. Ordinele utilizate pe bursa pot fi:.., si

ANS:

ordine de plata ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii

ordine de plata ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret

ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii ordine de plata

ordine cu limita de pret ordine de plata ordine de stopare a pierderii

ordine de stopare a pierderii ordine de plata ordine cu limita de pret

ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret ordine de plata

de plata cu limita de pret de stopare a pierderii

de plata de stopare a pierderii cu limita de pret

cu limita de pret de stopare a pierderii de plata

cu limita de pret de plata de stopare a pierderii

de stopare a pierderii de plata cu limita de pret

de stopare a pierderii cu limita de pret de plata

REF: capitolul II

8. Un contract consta din angajamentul partilor de a livra sau de a prelua, la o data viitoare, o marfa determinata, la un pret convenit in momentul incheierii contractului.

ANS: futures

REF: capitolul II

9.

Numarul marfurilor care se negociaza la bursa pe plan mondial este foarte restrans, sub .

ANS:

200

doua sute

REF: capitolul II

10. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca marfurile pentru a fi tranzactionate la bursa sunt:

1. sa fie ;

2. sa poata fi .;

3. sa poata fi (cu exceptia animalelor vii)

ANS:

fungibila standardizata depozitata

inlocuita standardizata depozitata

inlocuibila standardizata depozitata

11. La bursele europene se practica tot doua categorii de contracte: si

ANS:

contractele pe bani gheata contractele a terme

contractele a terme contractele pe bani gheata

pe bani gheata a terme

a terme pe bani gheata

12.

Pietele bursiere cuprind doua mari categorii de tranzactii: tranzactiile care se efectueaza in afara bursei .. si tranzactiile realizate in interiorul bursei

ANS:

forward futures options

forward options futures

13. . se deschide de catre vanzatori sau de catre cumparatori la firmele broker cu care lucreaza.

ANS: Contul in marja

14. La bursele de . nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj este foarte mic in raport cu profitul, avandu-se in vedere deverul mare al operatiunilor

ANS: marfuri

15.

Bursele de tip american utilizeaza doua categorii de contracte: si .

ANS:

contracte cash contracte futures

cash futures

contracte futures contracte cash

futures cash

REF: capitolul II

16. Cand disponibilul in cont scade sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului un iar daca clientul nu poate sa faca noi depuneri, brokerul poate . una sau mai multe pozitii, pana cand disponibilul in cont intra in limitele marjei

ANS:

apel in marja anula

apel in marja inchide

17. . asigura atat marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa.

ANS:

Casa de compensatie (de clearing)

Casa de compensatie

Casa de de clearing

Casa de compensatie sau de clearing

Casa de clearing sau de compensatie

18. este un contract in forma negociabila care da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp sa cumpere de la vanzatorul optiunii activul de baza, la un pret stabilit prin contract (pretul de exercitare).

ANS:

Optiunea de cumparare (call)

optiunea de cumparare sau call

optiunea de cumparare

call

call sau optiunea de cumparare

19. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica la bursele de de zvonurile si informatiile publice iesite de sub control.

ANS: marfuri

20.

La bursele europene, . la fel ca si contractele cash nu sunt considerate de bursa propriu-zis. Cu toate ca se incheie in incinta bursei, ele au ca obiect marfuri fungibile si sunt executate in cateva zile de la executarea lor, cu plata in numerar.

ANS:

Contractele pe bani gheata (au comptant)

Contractele pe bani gheata

Contractele au comptant

Contractele pe bani gheata au comptant

REF: capitolul II

21.

Contractele la termen (a terme) pot fi: . sau

ANS:

contracte ferme contracte conditionale

contracte conditionale contracte ferme

ferme conditionale

conditionale ferme

REF: capitolul II

22. Contractele la termen pot fi:

- contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit asa cum au fost contractate, care se numesc . ;

- contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime, care se numesc .

.

ANS:

Contracte ferme contracte conditionale

Contracte ferme operatiuni cu prima

Contracte ferme contracte conditionale sau operatiuni cu prima

Contracte ferme operatiuni cu prima sau contracte conditionale

23. .. este un contract in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda activul de baza vanzatorului acestuia la un pret stabilit prin contract.

ANS:

optiunea de vanzare (put)

optiunea de vanzare put

optiunea de vanzare sau put

put

optiunea de vinzare

optiunea de vinzare (put)

optiunea de vinzare put

optiunea de vinzare sau put

optiunea de vinzare

24.

. inseamna adaptarea zilnica a contractelor futures deja incheiate in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata.

ANS: Marcarea la piata

REF: capitolul II

25.

Tranzactiile la termen derulate pe piata bursiera pot fi:

cu livrare amanata sau ..

cu livrare viitoare sau .;

- cu optiuni sau..

ANS: forward futures options

26. Functia principala a bursei este de .

ANS:

formare a cursurilor

formare a preturilor

formare a cursului

formare a pretului

27. .. reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive.

ANS:

Zona vamala libera

zona libera

28. Printre principalele operatiuni specifice zonelor libere se numara , in care marfurile din import sunt introduse direct si beneficiaza de suspendare temporala a taxelor si restrictiilor vamale.

ANS: antrepozitele

29. .consta in realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe. In aceste cazuri se realizeaza un import obisnuit platindu-se taxele aferente, urmand sa se determine ulterior destinatia definitiva a marfii respective

ANS:

Operatiunea de drawback

drawback

drawback-ul

drawbackul

30. Toate marfurile de natura straina sau nationala, cu exceptia celor ., pot fi introduse in zona libera, inmagazinate, expuse, vandute, dezasamblate si reconditionate, triate, combinate cu alte marfuri straine sau nationale ori supuse altor manipulari sau transformari industriale autorizate, fara a fi supuse legislatiei vamale a tarii respective

ANS:

care sunt prohibite la import

prohibite la import

care sunt interzise la import

interzise la import

31. este un credit bancar acordat exportatorului atunci cand acesta consimte partenerului sau o amanare de plata pentru marfa livrata in strainatate.

ANS: Creditul furnizor

32. . este o finantare directa acordata importatorului de catre o banca din tara exportatorului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca imediat contravaloarea marfii.

ANS: Creditul cumparator

33. .consta in transmiterea creantelor, provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit, unei institutii financiare specializate care le plateste imediat, urmand sa se recupereze contravaloarea acestora, la scadenta de la debitorul importator.

ANS:

Forfetarea exportului pe credit

forfetarea

34. Spre deosebire de scontare, nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.

ANS: forfetarea

35. In cadrul operatiunii de leasing, ..hotaraste asupra echipamentului de care are nevoie, asupra intreprinderii producatoare, a modelului si a marcii, specifica clar orice insusire speciala dorita a bunului, termenul de livrare, garantie, instalare si service.

ANS:

chiriasul utilizator

chiriasul

utilizatorul

36. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt si

ANS:

subproductia (sau subcontractarea) coproductia (sau productia in comun)

subproductia sau subcontractarea coproductia sau productia in comun

subproductia coproductia

subproductia productia in comun

subcontractarea coproductia

subcontractarea productia in comun

37. Din punctul de vedere al ordonatorului, .. este o forma de realizare a productiei in varianta descentralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme.

ANS:

subcontractarea

subproductia

38. Leasing-ul este operatiunea prin care proprietarul, avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde un echipament unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit.

ANS: back

39. Leasing-ul .. se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. Astfel, pentru promovarea vanzarilor unor masini si utilaje, acestea sunt inchiriate pe perioade scurte in mod experimental cu conditia ca dupa expirarea acestei perioade, bunurile sa fie achizitionate de clienti, daca sunt corespunzatoare cerintelor, sau restituite daca prezinta neajunsuri.

ANS: experimental

40. reprezinta o mobilizare de capitaluri pe termen mediu, de regula purtand scadente intre 3 si 8 ani, prin apelare la piata eurocreditelor. Ele sunt acordate de un grup de banci constituite intr-un consortiu sub conducerea unei banci coordonatoare, care incheie contractul cu beneficiarul, organizeaza si coordoneaza consortiul si actioneaza ca mandatar al acestuia. In general consortiul este international, dar banca coordonatoare este de regula din tara beneficiarului.

ANS: Eurocreditele

MATCHING

Identificati definitia care corespunde urmatorului concept/urmatoarelor concepte:

1. subproductia de capacitate

2. coproductia

3. licentierea

4. joint venture

5. franciza

6. know how

7. subproductia de specialitate

8. asistenta inginereasca

9. consultanta inginereasca

1. ANS: G

2. ANS: F

3. ANS: H

4. ANS: C

5. ANS: E

6. ANS: A

7. ANS: B

8. ANS: D

9. ANS: I

Sistemul de distributie sub franciza implica

1.folosirea reciproca a resurselor materiale;

2.posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace;

3.selectarea beneficiarilor corespunzatori;

4.extinderea activitatii francizorului printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor sale;

5.beneficii pentru francizat prin utilizarea marcii francizorului, ceea ce ii asigura renume, clientela, expansiunea rapida a operatiunilor;

6.anihilarea concurentei pe anumite piete;

7.lipsa unei independente totale de actiune;

8.relatiile de colaborare intre cei doi parteneri, excluzand atat deplina independenta a franchiserului, cat si prestatiile de suprematie a franchisorului;

9.existenta unei legaturi si a unei asistente permanente intre parti duce la diminuare riscului falimentului;

10.imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create pentru produsele distribuite sub franciza, daca sistemul inceteaza;

11.cresterea ratei profitului si mai ales a masei acestuia

12.organizarea eficiente a intregii activitati

13. castigarea unei cote importante din piata;

14.un consum de capital pentru initierea operatiunii;

15.reducerea numarului participantilor la procesul distributiei

16.posibilitatea obtinerii unor incasari valutare superioare

17.investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea unor exporturi directe prin constituirea de magazine in strainatate;

18.dificultati legate de repatrierea profiturilor;

19.realizarea de exporturi de produse respinse de canalele conventionale ale pietei;

20.ocuparea si instruirea fortei de munca;

21.surmontarea posibilitatilor de patrundere pe piete care admit numai distribuitori locali.

22.probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.

Se dau urmatoarele grupari ale implicatiilor de mai sus:

10. Identificati avantajele francizei

11. Identificati dezavantajele francizatului

12. Identificati dezavantajele francizorului

10. ANS: E

11. ANS: G

12. ANS: D

Se dau urmatoarele obligatii:

1.livrarea documentatiei in termenul stabilit;

2.punerea la dispozitia partenerului a dreptului de a exploata o tehnologie brevetata

3.asigurarea aprovizionarii de la partener sau terti pentru subansamblele, piesele, componente, etc, pe care nu le-a asimilat in productie;

4.asigurare asistentei tehnice necesare, pe o perioada determinata;

5. garantarea existentei si validitatii dreptului de folosinta a unui brevet transmis

6.asigurarea pe o perioada de timp convenita, a pieselor de schimb pentru produsele livrate partenerilor.

7. livrarea catre partener, dupa un grafic de esalonare lunara sau trimestriala, a cantitatii anuala de produse pe care acesta s-a obligat prin contract s-o preia;

8.asigurarea formarii si specializarii cadrelor care participa la actiunea de cooperare;

9.pastrarea secretului de fabricatie

10.livrarea cu titlu gratuit a modelelor de referinta pentru compararea caracteristicilor tehnice ale produselor la verificari.

13. Identificati obligatiile suncontractantului in cadrul subproductiei

14. Identificati obligatiile ordonatorului in cadrul subproductiei

15. Identificati obligatiile licentiatorului

13. ANS: A

14. ANS: F

15. ANS: D

Din urmatoarele caracterizari ale diferitelor tipuri de zone libere, identificati care corespunde conceptului/conceptelor de mai jos:

16. portul liber

17. zone libere de depozitare

18. zona libera comerciala

19. zone portuare scutite de impozite

20. zona de tranzit

21. zone libere de fabricatie

22. perimetrul liber

23. zone libere de frontiera

16. ANS: A

17. ANS: E

18. ANS: B

19. ANS: H

20. ANS: C

21. ANS: F

22. ANS: H

23. ANS: D

Din urmatoarele caracterizari ale modalitatilor de finantare a exporturilor, identificati varianta care corespunde conceptului/conceptelor de mai jos:

24. avansul in valuta

25. creditul de scont

26. creditele de prefinantare

27. creditul de accept in favoarea exportatorului

28. creditul de accept acordat importatorului

29. avansul pe documente de credit

24. ANS: B

25. ANS: E

26. ANS: D

27. ANS: F

28. ANS: C

29. ANS: A