Analiza corelatiei fr- nfr -tn

ANALIZA CORELATIEI FR- NFR -TN

1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

1.1. Determinarea fondului de rulment

Notiunea de fond de rulment a dat loc la multiple formulari. Totusi, doua din aceste formulari prezinta un interes particular si apar drept concepte fundamentale ale gestiunii si analizei financiare. E vorba de notiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o parte si de notiunea de fond de rulment propriu, pe de alta parte.

Fondul de rulment net sau permanent (FRN)

a) Reducerea bilantului la partile mari ale acestuia. Pentru a permite formularea si calcularea FRN, bilantul trebuie sa fie organizat in parti mari regrupand elementele de activ si de pasiv pe baza criteriului duratei activelor si pasivelor.

In acest scop s-a convenit sa se repartizeze activele in active imobilizate, lichide peste mai mult de un an si active circulante, susceptibile de a fi transformate in bani, in conditii normale, in mai putin de un an.

Cu privire la elementele de pasiv, ele sunt impartite in capitaluri permanente si datorii pe termen scurt. Capitalurile permanente regrupeaza capitalurile proprii, datoriile si alte resurse care sunt exigibile peste mai mult de un an si prezinta deci un caracter de stabilitate in timp pentru intreprindere. Datoriile pe termen scurt corespund resurselor instabile, pentru ca sunt exigibile in mai putin de un an si impun deci o rambursare (sau o reinnoire) a lor la scadenta, punandu-se la incercare solvabilitatea intreprinderii.

b) Determinarea FRN. Notiunea de FRN poate fi definita prin doua formulari echivalente, exprimand, fie o abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare a partii de jos a bilantului.

FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Schema care urmeaza permite sa se exprime vizual marimea FRN pornind de la reprezentarea bilantului prin marile lui parti.

Prin datele furnizate de schema de mai inainte se verifica echivalenta celor doua formulari ale fondului de rulment net sau permanent.

Fondul de rulment propriu (FRP)

a) Determinarea fondului de rulment propriu. Fondul de rulment propriu prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de rulment net. Se calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei intreprinderi. Se poate defini prin formula urmatoare:

FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate

b) Evaluarea capitalurilor proprii. Principala problema tehnica ridicata de aceasta formula vizeaza determinarea capitalurilor proprii. Acestea trebuie sa includa situatia neta dupa afectarea rezultatului, corespunzand fondurilor conferite intreprinderii de proprietarii sai fara limita de durata. Dar anumiti analisti considera ca subventiile pentru investitii si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli trebuie sa fie considerate quasifonduri proprii si deci sa fie luate in calcul in formula de determinare a fondului de rulment propriu.

Pentru provizioane, aceasta solutie pare justificata cand stabilitatea lor permite sa se considere ca au un caracter de rezerva si pot fi asimilate capitalurilor proprii. Totusi, provizioanele care nu acopera un risc real si viitor, dar constituie quasirezerve trebuie sa suporte ulterior un impozit. Vor fi reintegrate in masa beneficiului impozabil provizioanele constituite in exces in raport cu riscurile efective. intreprinderea va suporta o datorie fiscala. Dar scadenta acesteia va fi in toate cazurile peste un an. Se poate deci considera ca provizioanele care nu acopera strict riscuri reale si viitoare (si nu sunt deci destinate a fi consumate pe termen scurt) pot fi tratate drept capitaluri permanente. Daca aceste principii pot face obiectul unor simple recomandari, aplicarea lor ridica probleme delicate de apreciere pentru analistul financiar, care trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari:

- Provizioanele sunt suficiente? Iau in calcul toate riscurile? Daca raspunsul la aceste doua intrebari este negativ, conturile intreprinderii dau o estimare prea optimista patrimoniului si rezultatelor si trebuie deci sa fie corectate.

- Provizioanele nu sunt supraevaluate in raport cu riscurile reale si viitoare pentru intreprindere? In acest caz o parte din aceste provizioane prezinta un caracter de rezerva si pot fi considerate ca o resursa permanenta. Acestea inglobeaza deci, pe de o parte datorii fiscale latente (date de impozitarea viitoare a reluarilor asupra provizioanelor) si, pe de alta parte, o rezerva latenta (marimea dupa impozitare a excesului de provizioane).

In practica analistul financiar din afara intreprinderii poate intampina dificultati in tratarea intr-un mod exact a ansamblului provizioanelor si trebuie sa adopte solutii care-i sunt accesibile, chiar daca ele sunt aproximative sau simpliste.

O solutie deseori practicata consta in a aplica intr-un mod radical principiul prudentei si a considera ca toate provizioanele acopera riscuri reale si viitoare si sunt inglobate in datorii pe termen scurt.

O a doua solutie, mai satisfacatoare, porneste de la observatia ca majoritatea intreprinderilor reconstituie de la un an la altul o marime crescatoare a provizioanelor. Aceasta crestere apare ca o resursa permanenta, chiar daca diferite componente ale sale sunt destinate a fi conservate pe termen scurt.

O a treia solutie este una intermediara. Ea consta in a adopta o cheie de repartizare apriorica, o parte a provizioanelor fiind asimilabile resurselor permanente (de exemplu 40% sau 50%), cealalta parte fiind asimilabila resurselor pe termen scurt. Aceasta solutie prezinta un caracter arbitrar.

Subventiile pentru echipamente pot fi in general considerate capitaluri permanente. Trebuie totusi sa observam ca legislatia unor tari le supune la impozit inscriindu-le in contul de rezultate ca venituri, prin transe succesive. Aceste subventii comporta deci datorii fiscale latente a caror scadenta va interveni pe termen mediu si lung.

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Pentru calculul FRN, se poate ingloba ansamblul acestor subventii in capitalurile permanente. Pentru calculul FRP, in schimb, numai partea corespunzatoare rezervelor latente trebuie sa fie inclusa in capitalurile proprii. Partea corespunzatoare datoriilor fiscale trebuie sa fie exclusa.

Fondul de rulment imprumutat

Aceasta marime se calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment net sau permanent si fondul de rulment propriu.

FRI = FRN - FRP

Fondul de rulment imprumutat exprima marimea resurselor imprumutate pe termen lung, destinate sa finanteze activele pe termen scurt (circulante).

Interpretarea fondului de rulment

FRN are doua exprimari echivalente care permit sa se defineasca aceasta notiune din doua unghiuri distincte.

a) Comparatia intre capitalurile permanente si activele imobilizate. Dupa o prima formulare, FRN este definit astfel:

FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate

Aceasta formulare pune accentul pe comparatia intre capitalurile permanente si activele imobilizate asa cum sugereaza schema urmatoare intocmita cu datele cifrice utilizate mai inainte.

Din aceasta perspectiva, FRN corespunde excedentului capitalurilor permanente asupra activelor imobilizate. Comparatia intre cele doua marimi corespunde uneia din urmatoarele trei situatii:

(1) Capitaluri permanente > Active imobilizate <=> FRN>0

Daca FRN e pozitiv, capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele circulante, asa cum sugereaza schema urmatoare :

FRN corespunde marimii capitalurilor permanente care permite sa se finanteze activele circulante, dupa finantarea in totalitate a imobilizarilor.

(2)Capitaluri permanente < Active imobilizate <=> FRN < 0

Daca FRN e negativ, capitalurile permanente nu reprezinta o suma suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.

(3) Capitaluri permanente = Active imobilizate <=>FRN = 0

Aceasta a treia situatie, putin probabila, exprima o armonizare totala a structurii resurselor cu utilizarea acestora.

b) Comparatia intre activele circulante si datoriile pe termen scurt. Dupa o a doua formulare, FRN poate fi definit prin expresia urmatoare:

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Aceasta a doua expresie a FRN, chiar daca e echivalenta cu prima, atrage atentia asupra comparatiei intre partile de jos ale bilantului. Din aceasta perspectiva, FRN corespunde excedentului activelor circulante (acelea care sunt cele mai lichide, adica transformabile in bani in mai putin de un an) asupra datoriilor pe termen scurt (acelea care sunt cele mai exigibile, adica acelea care trebuie sa fie rambursate in mai putin de un an). Comparatiile posibile corespund urmatoarelor trei situatii:

Active circulante = Datorii pe termen scurt

(1)<=> Capitaluri permanente = Active imobilizate <=> FRN = 0

In aceasta prima ipoteza, foarte putin probabila, activele circulante sunt acoperite strict de datoriile pe termen scurt.

Active circulante > Datorii pe termen scurt

(2)<=> Capitaluri permanente > Active imobilizate <=> FRN > 0

Aceasta a doua situatie semnifica faptul ca activele circulante permit sa se spere incasari banesti pe termen scurt care vor permite, nu numai rambursarea integrala a datoriilor exigibile pe termen scurt, dar si sa se obtina lichiditati excedentare. Aceasta situatie apare ca o situatie favorabila in ceea ce priveste solvabilitatea, pentru ca se sugereaza ca intreprinderea beneficiaza de perspective favorabile in ceea ce priveste capacitatea sa de rambursare.

Active circulante > Datorii pe termen scurt

(3)<=> Capitaluri permanente < Active imobilizate <=> FRN < 0

In aceasta a treia situatie, suma activelor circulante lasa sa se prevada incasari viitoare pe termen scurt insuficiente pentru a rambursa ansamblul datoriilor pe termen scurt. Aceasta constatare pare la o prima analiza defavorabila pentru solvabilitate. Dar aprecierea precisa a perspectivelor solvabilitatii intreprinderii cere luarea in calcul a structurii la termen a activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt.

In fapt, daca scadenta medie a activelor circulante e mai apropiata decat cea a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat cu un fond de rulment net foarte mic si chiar negativ. in schimb daca activele circulante au o scadenta medie mai indepartata decat a datoriilor pe termen scurt, mentinerea solvabilitatii cere un fond de rulment net relativ ridicat.

In cazul 1, activele circulante foarte lichide, comparativ cu exigibilitatea datoriilor, permit intreprinderii sa-si asigure echilibrul sau financiar previzional si chiar abundenta lichiditatilor pe termen scurt in pofida unui FRN negativ.

In cazul 2, datoriile sunt, din contra, foarte rapid exigibile (la 2 luni) comparativ cu activele care devin lichide in medie peste 3 luni, ceea ce face ca echilibrul financiar sa nu poata fi asigurat decat intr-un mod mai strans, in pofida unui fond de rulment net foarte ridicat.

Similitudinea intre un FRN negativ si o situatie de insolvabilitate la termen nu poate fi deci stabilita intr-un mod simplist ci necesita o analiza atenta a ritmului in care activele circulante se transforma in lichiditati si in care datoriile pe termen scurt devin scadente.

Pentru calcularea FRN, utilizarea formulei care pune in evidenta partea de sus a bilantului (capitaluri permanente si active imobilizate) sau utilizarea formulei care pune in evidenta partea de jos a bilantului (active circulante si datorii pe termen scurt) nu prezinta importanta, ele fiind echivalente.

In interpretarea FRN, cele doua formule utilizate atrag in schimb atentia asupra unor aspecte diferite si complementare ale acestei notiuni.

Formula care utilizeaza partea de jos a bilantului prezinta interes pentru ca pune in termeni foarte concreti problema solvabilitatii viitoare a intreprinderii. intrucat ea permite confruntarea directa a lichiditatilor previzibile pe termen scurt (activele circulante) cu rambursarile imperative avand scadenta apropiata (datorii pe termen scurt), aceasta formulare a FRN pune pe primul plan problema capacitatii intreprinderii de a face fata datoriilor sale. Din aceasta perspectiva, semnificatia FRN ca excedent de lichiditati potentiale, apare ca o marja de securitate pentru intreprindere.

Formularea pe baza partii de sus a bilantului prezinta interes pentru ca subliniaza influenta structurii finantarii asupra constituirii FRN.

Un FRN pozitiv arata ca sursele de finantare ale intreprinderii cuprind suficiente resurse stabile pentru a finanta in acelasi timp integralitatea imobilizarilor si o fractiune din activele circulante.

Invers, un FRN negativ semnifica faptul ca intreprinderea vizeaza finantarea unei parti a investitiilor sale prin resurse pe termen scurt.

Deci, FRN permite sa se cunoasca structura financiara globala a bilantului.

Un FRN pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea are capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care-i permit sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt.

Un FRN negativ semnifica, din contra, faptul ca intreprinderea a afectat datoriile pe termen scurt finantarii unei parti a investitiilor in imobilizari. Ea nu dispune de o marja de securitate pe termen scurt, reprezentata de active lichide excedentare. Dar echilibrul financiar poate fi totusi mentinut in acest caz, cu conditia ca activele circulante sa fie foarte lichide si/sau ca datoriile pe termen scurt sa fie putin exigibile.

1.3. Interpretarea fondului de rulment PROPRIU

Fondul de rulment propriu prezinta o semnificatie mult mai limitata decat FRN. Reflecta totusi un aspect important al situatiei financiare pentru ca exprima autonomia pe care intreprinderea o dovedeste in finantarea investitiilor in imobilizari.

Un fond de rulment propriu pozitiv semnifica faptul ca imobilizarile sunt integral finantate din resurse proprii, deci exista autonomie.

FRP > 0 <=> Capitaluri proprii > Active imobilizate

Un fond de rulment propriu negativ semnifica faptul ca imobilizarile nu sunt finantate decat partial din resurse proprii. intreprinderea trebuie sa faca apel la indatorare pentru a finanta o parte din imobilizarile sale.

FRP < 0 <=> Active imobilizate > Capitaluri proprii