Depresiunea din 1929- 1933 si depasirea acesteia - economia Romaniei in perioada interbelica

Curs Istoria Economiei

Criza s-a declansat in octombrie 1929 prin scaderea drastica a cursurilor la bursa de valori. Aceasta antrena o criza a sistemului bancar deoarece deponentii au cerut retragerea sumei depuse la banci. Neputand face fata cererilor, bancile au dat faliment, in special cele  de dimensiuni mici.

Aceste fenomene au avut in continuare consecinte negative asupra activitatii de productie in doua moduri:

prin reducerea posibilitatilor de a investi ;

ca urmare a reducerii consumului populatiei SUA a fost grav afectata de criza in special in domeniul industriei (siderurgica si metalurgica, productia de carbine, de otel si de automobile).

Productia se redreseaza rapid dupa criza din anul 1937 reusind sa se atinga nivelul din 1929.

Statele Unite ale Americii sunt afectate si in domeniul culturii, pe de o parte ca urmare a cresterii productivitatii in agricultura, in tarile europene ceea ce a determinat o reducere semnificativa a exporturilor produselor americane in Europa, si pe de alta parte ca urmare a cresterii productiei in SUA ceea ce a condus la formarea unei oferte excedentere de produse agricole, ce a dus la scaderea preturilor.

Germania a fost si ea afectata de criza; in domeniul industrial (productia de carbine, de otel, ind. Chimica, constructiile navale, sistemul bancar).

Refacerea economiei s-a facut in principal pe baza capitalului strain si prin interventia puternica a statului care a acordat numeroase subventii si a crescut semnificativ comenzile de stat pentru produse militare.

Franta a fost afectata in domeniul industriei textile care au avut consecinte serioase asupra soldului balantei comerciale si de asemenea in industria siderurgica, metalurgica, a industriei electrice.

In Anglia criza a afectat sistemul bancar, ea fiind ultima tara care a renuntat la convertibilitatea in aur, in anul 1931.

URSS a fost mai putin afectata de criza iar productia din industrie si agricultura s-a inscris in aceasta perioada pe o tendinta ascendenta.

Fluctuatiile din agricultura s-au datorat in special conditiilor naturale.

Cresterea productiei in URSS a fost favorizata de cooperatizarea, de introducerea progresului ethnic si de stabilirea planurilor cincinale.

In aceasta perioada au fost numeroase disponibilizari datorita falimentului intreprinderii iar rata somajului, au inregistrat valori ridicate in Franta si Italia 20%, SUA 30% si in Gemania 40%. Aceasta a promovat numeroase tensiuni sociale si o crestere a rolurilor si sindicatelor.

In ceea ce priveste comertul mondial ca urmare a reducerii costurilor vamale inainte de criza, a crescut foarte mult exportul unor produse din America Latina, Asia si Africa, ceea ce a determinat o reducere a exporturilor celorlalte tari cu efecte negative in supapa lor principala determinand ca tarile dezvoltate sa aplice o serie de masuri protectioniste.

Tarile mai putin dezvoltate au fost cu atat mai mult afectate de criza intrucat nu mai puteau exporta produse in tarile dezvoltate (constituirea blocului agrar).

Economia Romaniei in perioada interbelica:

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

Agricultura:

In urma reformei acre s-a incheiat in anul 1926 au fost expropriate 50% din proprietatile mosiilor; predominau proprietetile funciare.

Statul a urmarit dezvoltarea agriculturii prin acordarea de avantaje marilor proprietari astfel incat sa poata introduce pe scara larga progresul ethnic si sa fie incurajat sa foloseasca munca salariata.

In prima parte a perioadei productia a crescut foarte lent din cauza deficitului de mijloace tehnice avansate si a conditiilor naturale nefavorabile(secete, inundatii). S-au inregistrat cresteri de productie ulterior, la majoritatea produselor agricole si au crescut suprafetele cultivate cu grau, porumb, orz. S-au introdus pe scara mai larga plantele tehnice, a crescut si productia de animale, in special de oi si porci.

In Romania peste 80% din populatie lucra in agricultura. Timpul de munca era 120 zile/an. Aceasta a afectat venitul national deoarece populatia era subutilizata iar veniturile acestor persoane erau scazute ceea ce inseamna ca gospodariile aveau o putere de cumparare scazuta si un nivel de trai corespunzator.

Aceasta a avut consecinte negative si asupra posibilitatilor de acumulare a capitalului, datoriile in agricultura au crescut, statul fiind fortat sa ia o serie de masuri printre care cele mai importante sunt:

reducerea datoriilor cu 10% si 50%.

fixarea dobanzilor la un nivel de maxim 50%.

Ministerul a infiintat o serie de forme experimentale in care a urmarit introducerea de produse noi si a mecanizarii. Exportul de produse agricole au crescut cantitativ insa veniturile obtinute de pe urma exportului au scazut din cauza reducerii preturilor produselor agricole.

Industria:

Majoritatea intreprinderilor adica peste 90% erau de dimensiuni mici, de maxim 20 de lucratori. Principalele subramuri erau:

industria alimentara;  

industria lemnului.

In perioada imediat urmatoare razboiului a fost impulsionata si industria constructiei de masini iar spre sfarsitul perioadei industria metalurgica si siderurgica pentru fabricarea produselor militare.

Dupa anul 1924 s-au inregistrat cresteri ale productiei in majoritatea subramurilor industriei, apoi au fost afectate de criza din 1929- 1933 dupa care au inregistrat din nou cresteri pana la al doilea razboi mondial.

Rata medie a somajului in industrie a fost de 17% accentuata si de eforturile de retehnologizare a unor subramuri.

Statul a urmarit incurajarea capitalului romanesc printr-o lege in care se prevedea ca in fiecare intreprindere trebuie sa existe cel putin 60% capital romanesc. Toate bogatiile subsolului au trecut in proprietatea statului care le concesiona pe o perioada de timp.

Statul a luat o serie de masuri rotectioniste crescand taxele vamale la unele produse fiind de 100%.

S-a urmarit prin aceasta incurajarea industriei prelucratoare de materii prime si zacamintelor. De asemenea in anul 1936 se infiinteaza Consiliul Superior Economic care controla investitiile orientandu-le catre domeniile considerate prioritare.

Una din cele mai importante cresteri s-a inregistrat in industria petroliera,Romania fiind pe locul 7 in ierarhia mondiala.

In anul 1937 s-a permis printr-o lege constituirea cartelurilor, insa statul controla preturile controlate de acestea.

Pentru incurajarea productiei statul a acordat numeroase subventii, a crescut comenzile proprii si a urmarit acordarea de credite avantajoase de catre BNR.

Capitalul strain care avea o pondere de maxim 40% era dominat de capitalul American, francez, olandez, englez, german.

Ponderea industriei in formarea venitului national a crescut semnificativ ceea ce a condus la transformarea economiei romanesti intr-o economie agrar - industriala.

Transporturile si comunicatiile:

Statul a continuat dezvoltarea transporturilor feroviare crescand numarul de locomotive, vagoane, introduce automatizare, creste lungimea cailor ferate rezultand cresterea semnificativa a volumului de marfuri transportate si numarul de calatori transportati.

Spre deosebire de perioadele anterioare statul a urmarit in special dezvoltarea transporturilor rutiere. Creste numarul de sosele asfaltate/ petruite si numarul de automobile.

Se dezvolta transporturile navale, sunt din nou modernizate porturile, se reface portul de la Turnu Severin, creste numarul de nave sub pavilionul romanesc.

In 1920 sunt date in functiune liniile aeriene private iar in anul 1930 ale statului. Statul a acordat subventii si avantaje pentru dezvoltarea aviatiei comerciale si civile.

In domeniul comunicatiilor un progres l-a reprezentat cresterea emisiunilor radio si cresterea numarului de abonati.

Comunicatiile prin posta telegraf si telefon au inregistrat fluctuatii ca urmare a fluctuatiilor inregistrate in relatiile comerciale ale Romaniei si s-au situat cu mult sub nivelul celorlalte tari europene.