Contabilitate
contabilitate - competente datorii si creante fiscaleCOLEGIUL ECONOMIC „TRANSILVANIA” TG. MURES PROIECTUL DE SPECIALITATE PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA Argument Pentru a-si putea exercita functiile si sarcinile ,organele centrale ale puterii si administratiei ,dar si cele locale ,au nevoie de anumite resurse bugetare si financiare. In mare parte acestea vor veni din datoriile fiscale ale agentiilor economici catre stat , deoarece desfasurarea activitatii economice a acestora (societati ,intreprinderi, microintreprinderi, campanii) genereaza in mod implicit o relatie cu organismele publice , concretizata in datorii si creante fata de acestea . Impozitele ,taxele si contributiile au o deosebita importanta ,de aceea este importanta si activitatea de cunoastere sau studiul acestora .Realizarea acestei lucrari referitoare la aceasta tema nu poate face decat sa contribuie la ajutarea si formarea unui eventual viitor contabil .la imbogatirea cunostintelor acestuia prin deslusirea mai detaliata a atator elemente esentiale in functionarea unei firme . Functionarea unei posibile societati face necesara luarea la cunostinta si acceptarea responsabilitatii pentru numeroase indatoriri ,atat fata de alte partenere de afaceri , cat si fata de stat : responsabilitatea platii contributiilor datorate la termenul legal, fapt care nerespectat aduce aplicarea unor majorari de intarzieri potrivit reglementarilor legale privind executarea creantelor bugetare, dupa care urmeaza procedura executarii silite ca in cazul altor obligatii ,etc. Aceasta lucrare este o completare pentru mine in acest domeniu ,referitoare la multe din elementele care intra in cuprinsul sistemului fiscal , relativ majoritatea fiind in egala masura ca deosebire si importanta. De aceea lucrarea este structurata in mai multe capitole menite sa instruiasca treptat cunostintele in domeniu sau poate doar cultura unui incepator . Primul capitol descrie o societate SC„Distrigaz Nord” SA cu obiectivele si domeniile de activitate ,dar si organizarea sa. Al doilea capitol apartine notiunii de impozit , prin ce se defineste si care sunt elementele sale ,pentru ca apoi sa fie detaliat fiecare tip de impozit :impozit pe profit ,pe venit ,impozit pe salarii ,pe dividende ,impozite si taxe locale ,accizele si taxele vamale ,fondurile speciale datorate ,taxa pe valoare adaugata cu toate particularitatile lor :cote de impozitare ,categoriile de platitori ,termenele de plata ,iar apoi capitolele urmatoare descriu contabilitatea lor -operatiile generate de aceste impozite . CAPITOLUL 1 Cadrul juridic al SC DISTRIGAZ NORD SA Tg. Mures 1.1 Scurt istoric si obiectul de activitateConstituita in ianuarie 1975, Intreprinderea de Retele si Instalatii de Distributie Gaze Naturale si-a demarat activitatea la 1 aprilie 1975, dupa ce s-a preluat de la intreprinderile de gospodarie comunala si locativa, prin protocol, tot ceea ce a fost legat de activitatea de distributie de gaze naturale. La constituire intreprinderea isi desfasura activitatea in perimetrul a 18 judete cuprinzand 269 de localitati. Apoi ,in decursul timpului societatea a experimentat un proces de dezvoltare si modernizare ,astfel ca in anul 2003 isi desfasoara activitatea in 20 de judete si are in componenta sa 12 sucursale repartizate in 36 municipii, 44 orase si 610 asezari rurale. In prezent, S.C. ”Distrigaz Nord” S.A. Tg. Mures isi are sediul in municipiul Tg. Mures, P-ta Trandafirilor nr.21, este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul societatii. Capitalul social al S.C. ”Distrigaz Nord” S.A. Tg. Mures este de 2.010.052.mii lei , fiind impartit in 80.401.280 actiuni nominative, fiecare actiune in valoare de 25.000 lei. Sucursala Mures a fost infiintata in 1975 ca sectie a IRIDGN Tg. Mures, apoi functionand ca Regionala a Distributiei de Gaze Naturale Tg. Mures. Regionala cu sediul in Tg. Mures isi desfasoara activitatea in judetul Mures partial si in intreg judetul Harghita , avand in subordine 5 sectoare, Tg. Mures ,Ungheni, Sighisoara, Reghin, M.Ciuc. In prezent sucursala Mures furnizeaza gaze naturale unui numar de 110.293 de abonati, volumul gazelor livrate catre acestia fiind aproximativ 363.560 mil.mc. Pe parcursul anilor cantitatile de gaze distribuite au scazut continuu, ca urmare a declinului zacamintelor de gaze naturale. Sistemul de distributie a cunoscut o dezvoltare rapida in ultimii 10 ani , lungimea retelei de conducte crescand cu peste 1000 de Km. In prezent reteaua de distributie cuprinde un numar de 162 de localitati in judetul Mures (3 municipii, 1 oras, 158 sate) si 19 localitati in judetul Harghita (2 municipii, 4 orase, 11 sate), totalizand aproape 2600 km. Constienta si preocupata de importantele modificari ale pietei gazelor naturale, compania si-a adaptat strategiile de dezvoltare-modernizare si politicile comerciale in directia mentinerii unei semnificative pozitii, in conditiile liberalizarii pietei si cresterii competitiei. In conformitate cu H.G. nr.334/28.04.2000 privind reorganizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale “ROMGAZ” S.A., principalele domenii de activitate ale Societatii Comerciale “DISTRIGAZ NORD” SA. Tg. Mures, sunt: distributia si comercializarea gazelor naturale; dispecerizarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale; controlul utilizarii gazelor naturale la consumatori; importul de gaze; diversificarea resurselor de gaze; proiectarea si executarea instalatiilor si retelelor de gaze naturale; prestarea de servicii specifice catre consumatori, - optimizarea utilizarii gazelor naturale prin modernizarea aparatelor de utilizare in vederea obtinerii de randamente ridicate in conditiile scaderii productiei interne de gaze naturale; - realizarea de investitii pentru deservirea de noi consumatori si pentru mentinerea in stare de competitivitate maxima a retelelor existente; activitati specifice de exploatare, verificari, revizii, mentenanta a retelelor exploatate In cadrul societatii mame-nationale isi desfasoara activitatea 9113 de angajati, distribuind gaze naturale prin intermediul unei retele cu o lungime totala de 17.050 km, unui numar total de abonati de 944.800. In anul 2002 SC „Distrigaz Nord SA” Tg. Mures a facut eforturi deosebite pentru asigurarea cu gaze naturale , atat a populatiei cat si a agentilor economici, cantitatile de gaze naturale livrate in aceasta perioada fiind de 3.842.188 mii mc din care 789.550 mii mc din import. Din cauza declinului natural al resurselor de gaze naturale din productia interna (de aproximativ 10-15% pe an), pentru anul 2003 s-a estimat o crestere a cantitatii de gaze naturale achizitionate din import de pana la aproximativ 35% din totalul gazelor naturale livrate. Licentieri, agrementari In anul 2002 Societatii Comerciale “Distrigaz Nord “S.A. Tg. Mures i-au fost acordate: - Licenta de furnizare gaze naturale, prin Decizia Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare a Gazelor Naturale nr.69/27.02.2001; - Licenta de distributie a gazelor naturale, prin Decizia Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare a Gazelor Naturale nr.188/20.07.2001; - Autorizatia de proiectare si executie in domeniul distributiei gazelor naturale prin Decizia Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare a Gazelor Naturale nr.537/ 15.10.2001 pentru toate retelele de distributie a gazelor naturale in functiune si aflate in raza administrativa de functionare a societatii. Managerii S.C. ”Distrigaz-Nord”S.A. Tg. Mures s-au preocupat de realizarea obiectivelor societatii stabilite prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004(pentru care s-au luat o serie de masuri): reducerea creantelor; reducerea arieratelor; reducerea pierderilor financiare; reducerea costurilor. Activitatea financiara a societatii a cunoscut in perioada 2002-2003 o evolutie ascendenta reflectata in analiza principalilor indicatori economici. Astfel cifra de afaceri realizata in anul 2002 a fost de 10.094.093 mil.lei , iar pentru anul 2003 cifra de afaceri a fost de 10.895.870 mil. lei Realizarea cifrei de afaceri s-a facut in proportie de 99% din activitatea de distributie gaze. Rezultate financiare pe perioada ianuarie –decembrie 2003 se prezinta astfel: Venituri totale.. . . . . .. . . . . . ..11.285.423 mil.lei Cheltuieli totale.. . . . . . . . . . .11.068.215 mil.lei Rezultat brut total(profit).. . . . . . . . ..217.208 mil.lei Impozit pe profit.. . . . . . . . . . . . ..66.164 mil.lei Rezultat net.. . . . . . . . . . . . . 151.044 mil.lei 1.2 Structura organizatorica Organul de conducere al Societatii Comerciale DISTRIGAZ-NORD S.A. este Adunarea Generala a Actionarilor si este cea care decide asupra activitatii acesteia si asupra politicii economice. Societatea este administrata de un consiliu de administratie compus din 5 membri, numiti pe o perioada de 4 ani de catre adunarea generala a actionarilor, cu avizul ministrului industriei si comertului. Consiliul de administratie numeste directorul general ,iar acesta numeste directorii executivi. S.C.DISTRIGAZ-NORD S:A Tg.Mures are urmatoarele compartimente functionale: -cabinet relatii cu Ministerul Industriilor -organizare resurse umane si Resurselor si mass media -juridic si contencios -licitatii si investitii -administrativ, protocol, paza -tehnic, avizari documentatii -control financiar de gestiune -aprovizionare -tehnologia informatiei -atelier proiectare -telecomunicatii- energetic -exploatare mecano-laborator gamagrafiere -metrologie -financiar, bugete -comercial contabilitate – organizarea si functionarea contabilitatii valorilor patrimoniale, aplicarea controlului financiar preventiv; -urmarire incasare debite si gestiunea riscurilor productie – urmareste cantitatile de gaze cumparate si distribuite pe categorii de consumatori, intocmeste balanta de gaze naturale si situatia lunara a gazelor achizitionate; structura organizatorica a societatii cuprinde - pe langa compartimentele functionale ale ,sediului societatii 12 sucursale de distributie a gazelor naturale. Compartimentele functionale sunt impartite in servicii (minim 5 persoane) si birouri (minim 3 persoane), in functie de numarul de persoane care le deserveste. Studierea principalelor componente ale structurii de organizare – organigrama, Regulamentul de ordine interioara, fisa postului – pune in vedere urmatoarele aspecte: - structura de organizare este de tip ierarhic – functional si satisface din punct de vedere conceptual cerentele de functionare ale societatii; - gruparea activitatilor pe compartimente functionale asigura o buna utilizare a specialistilor unitatii; - prin structura de organizare existenta se realizeaza o incarcare si o grupare relativ omogena a primelor centre de decizie (organigrama). Personalul angajat al unitatii S.C. DISTRIZAZ-NORD S.A. este de 9113 persoane si se afla in continua crestere datorita infiintarii de noi distributii in mediul urban si rural, de punerea in functiune de noi capacitati de productie, acordarea de cote suplimentare de gaze pentru persoane fizice si juridice. Cu un numar de 1057 de angajati, activitatea sucursalei Mures se desfasoara in prezent in cadrul a 5 sectoare care au in subordine 31 de formatii operative de lucru. Din cei 1057 de angajati ai sucursalei 921 sunt muncitori, 110 personal TESA si 26 sunt conducatori de formatii operative de lucru, deci muncitorii care detin ponderea cea mai mare (90%), sunt calificati in meserii specifice activitatii de distributie a gazelor naturale ( instalatori, lacatusi, sudori, detectori, casieri incasatori). Este semnificativ faptul ca 42% din personalul TESA are cel putin studii medii si se acorda in continuare o atentie deosebita calificarii si policalificarii personalului angajat. Avand in vedere cerintele actuale, perfectionarea structurii de organizare se impune ca o necesitate a adaptarii la tendintele viitoare ale economiei, intr-o continua transformare si cu trasaturi tot mai accentuate de piata. CAPITOLUL 2 2.1 Notiunea de impozit si taxa. Impozitul este o categorie istorica aparuta o data cu statul si este strans legata de acesta. Nu exista stat fara impozite. Impozitul este plata baneasca obligatorie, generala si definitiva (nerambursabila) efectuata de persoane juridice si fizice la bugetul statului sau la bugetele locale, in cuantumul si la termenele prevazute de lege, fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat, necesar pentru satisfacerea cerintelor societatii. Impozitul este un element component al circuitului economic si indeplineste trei functii principale a) financiara, prin care se asigura venituri bugetului statului si bugetelor locale b) economica ,adica este un element component al economiei publice, al mecanismului economico-financiar c) politico-financiara, prin care se redistribuie unele venituri ale agentilor economici si grupelor de populatie. Taxa este plata ce se efectueaza de persoane fizice si juridice, de regula pentru serviciile prestate acestora de catre stat. Intre impozite si taxe exista cateva deosebiri. In cazul impozitului, statul nu este obligat sa presteze un echivalent direct si, imediat platitorului, pe cand pentru taxa se presteaza de catre stat un serviciu direct si, pe cat posibil, imediat. Cuantumul impozitului se determina in functie de natura si volumul venitului impozabil sau a averii, in timp ce marimea taxei depinde de felul si costul serviciului prestat. La impozite, termenele de plata se stabilesc in prealabil, in timp ce termenele de plata ale taxelor se fixeaza, de regula, in momentul solicitarii sau dupa prestarea serviciilor. Totusi, unele taxe sunt in fond impozite. Fiecare impozit, taxa trebuie sa aiba o reglementare juridica. Este strict interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte , in afara celor stabilite prin acte normative. Incasarea de impozite fara existenta unui suport juridic constituie infractiune fiscala si se pedepseste pe cale penala. Instituirea impozitelor si a celorlalte venituri bugetare este un drept exclusiv al statului , exercitat de organele puterii centrale, prin Parlament si, in unele cazuri de catre Guvern. Asezarea si perceperea abuziva de venituri bugetare constituie o infractiune grava , pedepsita cu asprime de legile penale . 2.2 Principiile generale ale impunerii
Un sistem fiscal poate fi considerat rational daca indeplineste mai multe cerinte, daca este organizat si functioneaza pe baza anumitor principii. Aceste principii au in vedere ca asezarea si incasarea impozitelor sa corespunda atat obiectivelor social-economice ale politicii fiscale a statului din perioada respectiva, cat si intereselor platitorilor. Pentru prima data , asemenea principii au fost formulate de Adam Smith, reprezentant important al economiei politice clasice la inceputul sec. al- XIX-lea. Justetea impunerii (echitatea fiscala)este cel mai important principiu ,care consta in aceea ca platitorii trebuie sa contribuie cu impozite si taxe, in functie –pe cat posibil-de veniturile pe care le realizeaza. Scopul aplicarii acestui principiu era anularea privilegiilor de care beneficiau nobilii, clerul cu privire la impozitele directe ,dar si participarea tuturor supusilor statului la acoperirea cheltuielilor publice in raport cu veniturile realizate. Echitatea fiscala presupune dreptate si justitie sociala in repartizarea sarcinilor fiscale pe clase si categorii sociale. Aplicarea echitatii fiscale presupune impunerea diferentiata a veniturilor si a averii ,precum si stabilirea unui minim de venit neimpozabil. Echitatea fiscala reclama si ca sarcina fiscala absoluta si relativa a fiecarui platitor sa fie stabilita pe baza puterii contributive, adica in functie de marimea venitului contribuabilului ;impunerea sa fie generala, ceea ce inseamna ca ea trebuie sa cuprinda toti agentii economici , toate clasele sociale care realizeaza venituri din diverse surse . In decursul timpului , echitatea a fost inteleasa si interpretata in mod diferit de la o tara la alta ,de la o perioada la alta . Echitatea fiscala este definita ca dreptate , justitie sociala in domeniul impozitelor, taxelor…. Teoretic ,notiunea de echitatea fiscala este usor de inteles, aplicarea sa practica insa intalneste multe dificultati deoarece nu exista unele instrumente si metode clare de cuantificare si exprimare. Aplicarea ei necesita impunerea diferentiata a veniturilor , a averii , dar in acelasi timp , reducerea si scutirea de plata a impozitelor si taxelor a persoanelor cu venituri mici. Mai multe conditii trebuie indeplinite simultan si cumulativ .Aplicarea impozitelor trebuie sa fie generala ,sa afecteze toate categoriile sociale si agentii economici care realizeaza venituri ori poseda avere. In opozitie cu aceasta , poate exista impunerea partiala ,conform careia unele categorii se bucura de reduceri si chiar scutiri de impozite. Echitatea fiscala necesita delimitarea notiunilor de egalitate in fata impozitelor si cea de egalitate prin impozite .Prima notiune (neutralitatea impozitelor) presupune ca impunerea sa se efectueze la fel pentru toate persoanele, fara deosebiri de la o zona la alta; pentru toate activitatile economice fara a se tine seama de forma juridica in are sunt organizate ( intreprinderi, producatori individuali). A doua notiune presupune diferentierea sarcinii fiscale la subiectii impozabili , dupa o serie de criterii politice , economice ,sociale…( natura materiei impozabile, situatia sociala si personala a subiectului…) deci un tratament fiscal diferentiat . La fel trebuie facuta o neta deosebire intre egalitatea matematica(aparenta) a sarcinilor fiscale si egalitatea reala (efectiva). Astfel , nu este suficient sa se aplice un impozit egal la venituri egale ,ci este necesar ca la calcularea impozitelor sa se aiba in vedere situatia fiecarei persoane in parte(casatorit, cu copii ,persoane in intretinere , varsta lor ). Certitudinea impunerii, potrivit caruia marimea impozitelor datorate statului de catre fiecare persoana trebuie sa fie certa si nu arbitrara ;termenele , modalitatile si sumele de plata sa fie clare , precise pentru fiecare platitor. Acest principiu a urmarit eliminarea arbitrariului , a bunului plac in stabilirea si incasarea impozitelor. Comoditatea perceperii impozitelor, potrivit caruia impozitele si taxele trebuie sa fie percepute la termenele si dupa o procedura cat mai simpla si convenabila pentru platitori. Randamentul impozitelor, ceea ce inseamna ca sistemul fiscal sa faca posibila incasarea impozitelor cu cheltuieli cat mai mici si, in acelasi timp ,sa fie cat mai acceptabil pentru platitori ; aparatul fiscal sa nu stinghereasca activitatea economica a contribuabililor si nici sa –i indeparteze de la indeletnicirile lor. Principiul randamentului impozitului este o expresie a “ guvernului ieftin ”. Prin randamentul ridicat al impozitului se intelege caracterul sau universal- sa fie platit de toate persoanele fizice si cele juridice care dobandesc venituri din aceeasi sursa sau detin aceeasi avere , sa cuprinda toata materia impozabila, sa fie exclusa posibilitatea practicarii evaziunii sau fraudei fiscale si sa nu reclame cheltuieli mari cu urmarirea si incasarea impozitului. Desi aceste cerinte sunt rationale, sunt greu de realizat , fiind aplicabile mai ales impozitului pe salarii.Unicitatea impunerii. Acesta presupune ca un venit impozabil sa fie impus o singura data si cu un singur impozit intr-o anumita perioada de timp. Stabilitatea impozitelor consta in mentinerea la acelasi nivel a randamentului lor in toate fazele ciclului lor economic : sa nu creasca simultan cu cresterea productiei si a veniturilor in fazele de inviorare si avant ,dar nici sa scada in fazele de criza si de depresiune ale ciclului economic. De asemenea acest principiu reclama ca legislatia fiscala sa fie stabila o perioada de timp cat mai indelungata. Elasticitatea impozitelor spune ca acestea sa se poata adapta in permanenta cerintelor bugetare , respectiv sa poata fi majorate atunci cand economia se dezvolta si cheltuielile bugetare cresc si sa poata fi reduse cand aceste cheltuieli scad. Proportionalitatea impunerii. Potrivit acestuia impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei proportionale ,fapt ce asigura pastrarea raportului intre venitul impozabil si suma impozitului ,contribuind la realizarea echitatii fiscale. Progresivitatea impunerii, conform caruia cotele de impozit si impozitul cresc pe masura cresterii venitului impozabil ,fapt ce afecteaza echitatea fiscala. Aceste principii, adaptate la conditiile politice, social-economnice, financiare actuale , cu anumite retusuri , sunt sustinute de o serie de economisti contemporani, care atribuie unei bune structuri a impozitelor urmatoarele repartizarea cat mai echitabila a sarcinilor fiscale sistemul fiscal trebuie sa faciliteze o administrare eficienta, nearbitrara, si sa fie clar pentru contribuabili costul administratiei fiscale si al metodelor de constrangere sa fie cat mai redus cu putinta impozitele sa fie selectionate , legiferate si aplicate incat sa se reduca la minim influenta asupra deciziilor economice ce se iau pe alte piete eficiente Numarul de impozite practicate de un stat depinde de conditiile politice, economice si sociale existente in tara respectiva, de nivelul de dezvoltare economica, precum si de politica economico-sociala si financiara a statului in acea perioada. Nu numarul de impozite este important ,ci modul cum ele sunt reglementate ,influenta lor asupra dezvoltarii economice ,sociale ,asupra situatiei finantelor tarii , asupra echilibrului bugetar… 2.3 Elementele actului normativ instituitor de venituri bugetare Orice act normativ prin care se instituie un impozit trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale: Denumirea impozitului Platitorii Suportatorii Obiectul Sursa Modul de impunere si percepere Unitatea de impunere Cotele de impunere Termenele de plata Responsabilitatea si drepturile platitorilor Denumirea venitului bugetar reliefeaza natura economica a impozitului respectiv si este prevazuta chiar in titlul actului normativ. Platitorul(subiectul impozabil, contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozitul. Calitatea de platitor presupune intrunirea anumitor conditii, intre care realizarea de venituri sau posedarea de bunuri impozabile este conditia esentiala. Companiile nationale si societatile comerciale cu capital de stat, unitatile cooperatiste ,mixte si cele private pot fi platitoare de impozite numai daca au personalitate juridica.( care se obtine prin inregistrarea in registrul comertului si la organele financiare). Pentru ca o persoana fizica sa fie platitoare de impozite trebuie sa indeplineasca conditiile : sa fie cetatean liber, sa realizeze un anumit venit sau sa posede anumite bunuri, sa fie in deplinatatea facultatilor mintale , sau in unele cazuri se cere ca persoana sa dispuna de calificarea corespunzatoare , sa aiba o autorizatie pentru desfasurarea activitatii la domiciliu. Persoanele straine care realizeaza venit pe teritoriul tarii noastre sunt obligate sa la bugetul statului aceleasi impozite ca si cetatenii romani. Suportatorul(destinatarul)impozitului este acea persoana care in fapt suporta impozitul. De regula, subiectul este si suportatorul. Exista insa cazuri cand suportatorul impozitului este o alta persoana decat subiectul ,deoarece se folosesc diferite metode pentru a transpune impozitele platite in sarcina altei persoane( intr-o anumita masura ). Obiectul impozabil consta in materia care cade sub incidenta impozitului. Acesta poate fi ,de exemplu –profitul, venitul realizat, salariul, bunuri,anumite acte si fapte juridice ,sau in cazul impozitelor indirecte –incasari din vanzarea produselor ,prestarea anumitor servicii … . Obiectul impozabil se impune o singura data ,potrivit principiului unicitatii. Actele normative prevad obiectul impozabil in general, impersonal , insemnand ca el trebuie determinat in mod concret atat calitativ, cat si cantitativ, formandu-se astfel baza impozabila. Determinarea acesteia are o importanta exceptionala sub aspect politic, economic, social, financiar si juridic : marimea impozitului de plata in sarcina subiectului impozabil depinde in mod direct de determinarea corecta a bazei impozabile si , volumul impozitului se stabileste in functie de natura si marimea acestei baze .Determinarea acesteia necesita doua operatii: identificarea si stabilirea naturii obiectului impozabil (determinare calitativa), si evaluarea , masurarea pe o anumita perioada de timp ( cantitativa ).Baza impozabila se exprima in unitati banesti, sau naturale –hectare, bucati . Sursa o constituie mijloacele din care se plateste de fapt impozitul .In multe cazuri sursa platii si obiectul impozabil se confunda (ele coincid in cazul impozitului pe profit, pe salarii, etc, plata impozitului insemnand diminuarea venitului). Alteori intre cele doua trebuie facuta o neta distinctie (spre exemplu , la impozitul pe cladiri : obiectul impozabil este cladirea - valoarea acesteia ,procesul economic de utilizare , iar sursa de plata a impozitului o constituie alte venituri realizate de proprietarii cladirilor). De regula, legea precizeaza doar obiectul, sursa de plata a impozitului subintelegandu-se. Modul de impunere si percepere (asieta) a impozitului cuprinde masurile si metodele succesive folosite de organele financiare , pentru stabilirea, constatarea, evaluarea materiei impozabile , determinarea cuantumului si perceperea sau ,incasarea impozitului. Materia impozabila se poate evalua pe trei metode o metoda evaluarii indirecte (bazata pe prezumtie) o metoda evaluarii directe (foloseste diferite probe, acte ,registre)
o metoda normativ (materia impozabila este evaluata de insasi legea impozitului respectiv) o Metoda evaluarii indirecte foloseste urmatoarele cai de realizare: 1. -evaluarea pe baza indiciilor exterioare ale materiei impozabile , care se foloseste la calcularea impozitelor de tip real- funciar, pe cladiri ; este foarte simpla si ,deci putin costisitoare ; prezinta doar inconvenientul ca nu conduce la determinarea cu exactitate a bazei impozabile , facand impunerea inechitabila. 2. evaluarea forfetara . Organele financiare stabilesc ,in acord cu subiectul impozabil ,o anumita valoare a materiei impozabile (si aici inexacta) 3. evaluarea administrativa .Organele financiare determina materia impozabila pe baza datelor de care dispun. Daca subiectul impozabil este nemultumit, are dreptul sa o conteste, administrand probe corespunzatoare. o Metoda evaluarii directe foloseste doua cai de determinare a marimii valorii obiectului impozabil 1. evaluarea pe baza evidentelor si declaratiei platitorului. Organul fiscal determina marimea valorica a obiectului impozabil pe baza evidentei activitatilor desfasurate de platitori de impozite- bilantul contabil, declaratia de impunere intocmita de regula anual din care rezulta venitul, averea, valoarea succesiunii etc. Desi aceasta evaluare este larg utilizata, prezinta inconvenientul ca face posibila sustragerea de la impunere a unei parti din obiectul impozabil ,deoarece evidentele si declaratiile nu sunt intotdeauna sincere . 2. evaluarea pe baza declaratiei unei terte persoane .In vederea calcularii impozitului organele fiscale folosesc declaratii date de catre persoane care cunosc marimea materiei impozabile si care sunt obligate prin lege .Se foloseste in cazul impozitului pe salarii, la impunerea membrilor consiliilor de administratie, a cenzorilor etc. o Metoda normativa de evaluare .Este folosita la determinarea venitului impozabil pe hectar, diferentiat pe zone de fertilitate si culturi ,veniturilor impozabile pe feluri de meserii etc. Determinarea veniturilor impozabile dupa anumite norme prezinta avantaje deoarece simplifica munca organelor la calcularea impozitului, evita aprecieri subiective, platitorul cunoaste in mod cert obligatiile sale fiscale si il stimuleaza sa lucreze cat mai bine , ca sa obtina venituri cat mai mari, stiind ca cele obtinute in plus , peste cele normate, nu sunt impozabile. Ulterior urmeaza perceperea (incasarea) impozitului, pentru care in unele cazuri , organele financiare instiinteaza in scris platitorii asupra impozitului datorat. Perceperea se poate efectua prin urmatoarele procedee: - plata directa ( agentii economici determina singuri ,pe proprie raspundere, baza impozabila ,in concordanta cu actele normative ,calculeaza impozitul si il vireaza la termenul legal in contul bugetului statului, urmand ca acestea sa fie controlate ca exactitate de organe; exemplu- impozitul pe profit, taxa pe valoare adaugata etc). -retinerea si virarea (stopaj la sursa) ( agentul economic are obligatia atunci cand plateste drepturile banesti pentru munca prestata –salarii, onorarii, tantieme, dividende, drept de autor- sa calculeze impozitele aferente acestor castiguri, sa le retina si vireze la termenele legale la bugetul statului sau cel local) -impunerea si debitarea ( organele financiare calculeaza unele impozite ,taxe anuale cu caracter de continuitate, instiinteaza in scris platitorii si apoi urmareste incasarea lor – impozitul pe cladiri, pe veniturile intreprinzatorilor) . - aplicarea de timbre mobile fiscale (incasarea taxelor de timbru pentru diferite actiuni in justitie ,a taxelor privind eliberarea ,legalizarea actelor,certificatelor de catre notari publici,instante judecatoresti ). -recipise CEC Organele financiare pot incasa impozitele pe doua cai : a)platitorul e obligat sa achite din proprie initiativa suma datorata la bugetul statului –impozit portabil. b) organul fiscal e obligat sa se deplaseze la domiciliul platitorului pentru a incasa impozitul – impozit cherabil. Unitatea de impunere este unitatea de masura cu care se evalueaza obiectul impozabil – unitate monetara la impozit pe profit, metru la impozit pe cladiri etc. Cota de impunere este suma/procentul care se aplica asupra bazei impozabile cu ajutorul caruia se calculeaza impozitul. Acestea se diferentiaza in functie de natura si marimea venitului impozabil, si de categoriile de platitori 1. cote fixe(forfetare) sunt stabilite in suma fixa , independent de marimea venitului impozabil marimea averii sau situatia sociala a platitorului.Se utilizeaza in cazul exprimarii materiei impozabile in unitati naturale .
2. cote procentuale proportionale - orizontale progresive regresive -verticale -simple -compuse Cotele procentuale reprezinta un anumit procent din suta de lei de venit impozabil; se aplica numai asupra bazelor impozabile exprimate valoric. Cotele proportionale .Acestea raman nemodificate indiferent de marimea bazei impozabile sau situatia sociala a platitorului si se numesc astfel deoarece, daca se face raportul intre impozitul rezultat prin aplicarea lor si venitul respectiv ,se constata ca proportia este constanta.Acestea stimuleaza agentii economici si producatorii individuali sa-si dezvolte si sa-si perfectioneze activitatea. Cotele progresive cresc pe masura cresterii venitului impozabil ,fie intr-un ritm constant ,fie variabil .Pentru progresivitatea orizontala este caracteristic faptul ca , la venituri egale ca marime ,cota de impozit este diferita in functie de natura venitului impozabil si de categoriile de platitori ( 15% cota de pornire in cazul impozitului pe veniturile oamenilor de arta si stiinta, si 21% la impozitul pe salarii).La progresivitatea verticala ,in schimb, cota creste pe masura cresterii veniturilor, precum si in functie de natura venitului si de categoriile de platitori. La un moment dat ,cotele progresive nu mai cresc ,devenind degresive, adica se opreste, transformandu-se in cote proportionale. Acest lucru este necesar, altfel s-ar ajunge la o egalitate intre venitul impozabil si impozit, sau chiar depasirea. In cazul cotelor progresive simple (globale) se aplica procentul de impunere aferent transei superioare a venitului impozabil la intregul venit impozabil realizat de catre platitor ( se aplica rareori deoarece duc la salturi, la inechitati in impunere ). Cotele progresive compuse (pe transe) se calculeaza separat,aplicandu-se fiecarei transe procentul aferent, apoi se insumeaza impozitele calculate, obtinand totalul. Cotele regresive nu sunt specifice economiei noastre si ele se micsoreaza pe masura cresterii venitului impozabil , in scopul avantajarii platitorului. Termenele de plata arata cand si cum ( integral sau in rate) trebuie sa se plateasca impozitul si sunt prevazute e fiecare act normativ .La fixarea acestor termene se au in vedere atat perioadele de realizare a veniturilor cat si necesitatea de a se asigura alimentarea continua a bugetului statului si a celor locale cu resurse banesti. Stabilirea precisa a termenelor de plata este una din conditiile esentiale care face ca platitorul sa stie precis cat datoreaza statului si cand trebuie sa plateasca. Inlesnirile la plata impozitelor si taxelor fac parte din masurile de politica economica si financiara adoptate de statul roman. Inlesnirile cuprind: scutiri, reduceri, bonificatii, compensari, restituiri de sume platite in plus, amanari,esalonari etc. de la plata impozitelor .Se acorda inlesniri companiilor nationale ,societatilor comerciale, cooperativelor, sau se exonereaza de la plati anumite categorii de cetateni a caror stare materiala ,civila si sociala justifica asemenea acordari ,sau persoane invalide , handicapate, in varsta, sau care au adus servicii deosebite patriei, persoane straine aflate in Romania, in conditii de reciprocitate. Contribuabilii au obligatia sa conduca in mod corect contabilitatea activitatii lor ,sa depuna la termen declaratiile de impunere, bilanturile, informatiile solicitate, si sa-si achite obligatiile fiscale fata de stat . Platitorii sunt raspunzatori de respectarea stricta a prevederilor cuprinse in legislatie . Nerespectarea normelor aduce dupa sine sanctiuni. Platitorii au dreptul la revizuirea impunerii, aplicarii amenzilor etc., in cazul efectuarii lor eronate .Respectarea drepturilor platitorilor de impozite contribuie la intarirea legalitatii. 2.4 Clasificarea veniturilor bugetare Veniturile bugetare se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Dupa modul cum sunt calculate, asezate si incasate, datoriile fiscale sunt 1. impozite directe, suportate direct de cei care platesc A. impozit pe profit B. impozit pe veniturile microinreprinderilor C. impozitul pe venituri din salarii D. impozitul pe dividende E. impozite si taxe locale F. fondurile speciale 2. impozite indirecte, cuprinse in pretul bunurilor si serviciilor A. taxa pe valoarea adaugata B. accize C. taxe vamale D. alte taxe, precum taxe pentru jocuri de noroc, etc. din punct de vedere al materiei impozabile, impozitele se clasifica a. impozite pe venit b. impozite pe avere c. impozite pe cheltuieli din punct de vedere al continutului economic, se pot clasifica in trei categorii a. venituri bugetare care nu au caracter fiscal ( varsaminte din profitul net al Bancii Nationale a Romaniei, sau al companiilor nationale, venituri din operatiunile cu strainatatea, contributiile pentru asigurarile sociale de stat, varsaminte la buget de la institutiile publice) b. venituri bugetare care au caracter fiscal ( impozitul pe profit, pe salarii, pe veniturile agricole, taxa pe valoare adaugata… ) c. venituri din capital, cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice , din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat si de mobilizare. Dupa caracterul veniturilor bugetare exista a. Venituri curente ordinare ( normale ,cu caracter de permanenta), care formeaza baza veniturilor bugetare, ca de exemplu : impozitul pe profit, pe salarii ,taxa pe valoare adaugata, diferite taxe etc. b. Venituri extraordinare, care se incaseaza in situatii exceptionale pentru a face fata unor cheltuieli neobisnuite- lansarea unui imprumut de stat, instituirea unui impozit special, etc. Din punct de vedere al apartenentei veniturilor la componentele bugetului public national : a. Venituri care se incaseaza la bugetul de stat b. Venituri care revin bugetelor locale c. Venituri care alimenteaza bugetul fondurilor speciale d. Venituri care alimenteaza bugetul asigurarilor sociale de stat 2.5 Impozitele directe Impozitele directe sunt impozitele care se percep periodic (lunar, trimestrial, anual),direct si nominal de la persoanele fizice si juridice pe baza venitului constant sau asupra valorii bunurilor ce le apartin .Avand in vedere criteriile ce stau la baza asezarii si incasarii lor , acestea se pot clasifica in :- impozite reale -impozite personale Impozitele reale au urmatoarele caracteristici : se aseaza asupra bunurilor care constituie avutia materiala a cetatenilor -terenurile ,fabricile, imobilele, constructiile- fara a se tine seama de veniturile pe care acestea le produceau ; activit atile industriale ,comerciale, desfasurate in grup sau individual , tinandu-se seama de forta de munca utilizata , felul si cantitatea de materie prima prelucrata, volumul productiei realizate, marimea localitatii in care se desfasoara, comertul cu ridicata sau cu amanuntul practicat… ,indiferent de situatia personala a platitorului. Exemplu : impozitul funciar, cel datorat de mestesugari si negustori(patenta).Mai poarta si denumirea de impozite obiective sau pe produs. Impozitele personale se aseaza asupra veniturilor sau a averii subiectului impozabil , avandu-se in vedere atat marimea venitului impozabil realizat ,cat si , in primul rand de situatia personala si sociala a contribuabilului( casatorit sau nu, cu sau fara copii, divortat, vaduv, are sau nu persoane in intretinere are merite deosebite fata de tara). Obiectul impunerii il constituie veniturile dobandite sub forma de salarii, din profesii libere, beneficii din activitati industriale, bancare, venitul net obtinut din exploatarea pamantului, din arenzi, chirii, dividende pentru actiuni, succesiunile, donatiile, aportul la capital la societati etc. Se mai numesc si impozite subiective. A. Impozitul pe profit o Agentii economici platitori de impozit pe profit - persoanele juridice romane , pentru profitul realizat in Romania ,dar si-n strainatate - persoanele juridice sau fizice nerezidente, pentru profitul realizat in Romania - persoanele juridice si fizice rezidente pentru veniturile realizate din asocieri care nu dau nastere unei noi persoane juridice. o Agentii economici neplatitori de impozit trezoreria statului si institutiile publice - cultele religioase , pentru veniturile obtinute din valorificarea obiectelor de cult persoanele juridice romane fara scop lucrativ ,pentru veniturile obtinute din activitati economice pana la nivelul echivalentului in lei de 10.000 euro pe an, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile. - institutiile de invatamant particulare acreditate sau autorizate -organizatiile si cooperativele care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap asociatiile de proprietari ,pentru veniturile utilizate la imbunatatirea confortului si eficientei cladirii ,intretinerea si repararea proprietatii comune -venituri din alocatii bugetare nerambursabile, ajutoare materiale si banesti primite cu titlu gratuit etc. o Stabilirea bazei de calcul Rezultatul contabil brut reprezinta diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora intr-un an fiscal. Acest impozit are ca baza de calcul rezultatul impozabil ,care se obtine prin corectarea rezultatului contabil brut astfel: Rezultat impozabil =rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - deduceri fiscale Cheltuielile nedeductibile -cheltuieli cu impozitul pe profit -amenzi, penalitati, confiscari, majorari de intarziere datorate autoritatilor romane , altele decat cele prevazute in contract -cheltuieli de protocol care depasesc plafonul legal de 2% din profitul brut calculat prin excluderea din calcul a cheltuielilor de protocol -cheltuieli de sponsorizare care depasesc plafonul legal de 5% asupra profitului brut mai putin cheltuielile de sponsorizare si cele cu impozitul pe profit -cheltuieli cu diurna ce depaseste 2,5 ori limita admisa pentru institutiile publice -perisabilitati care depasesc limitele legale -cheltuieli sociale care depasesc limitele deductibile ,conform legii anuale a bugetului de stat - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile - sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor si a rezervelor peste limitele legale -valoarea stocurilor constatate lipsa la inventariere sau degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare -cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor imobilizate , cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora. Deducerile fiscale (venituri care se scad din profitul brut si care nu se impoziteaza) -sumele folosite pentru constituirea si majorarea rezervelor legale in limita a 5% din profitul brut anual ,pana cand rezervele ating 20% din capitalul social. -pierderea fiscala din anii precedenti -dividendele primita de la o alta persoana juridica romana -veniturile rezultate din anularea sau recuperarea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile ,din provizioanele pentru nu s-a admis deducerea -diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor ,beneficiilor, primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante de la societatea de la care se detin participatiile. Pentru determinarea profitului impozabil , contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un Registru de evidenta fiscala, care are 100 file si care trebuie numerotat ,snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial. o Cotele de impozitare a profitului Cota procentuala de baza privind impozitul pe profit este 25%, exceptand : in cazul Bancii Nationale a Romaniei cota de impozit este de 80% contribuabilii care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera : 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004 contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor si din prestari de servicii : 25 % in cazul contribuabililor care obtin venituri din activitatea cazinourilor, discotecilor, barurilor si cluburilor de noapte , impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile respective; daca impozitul aferent acestor venituri este mai mic,contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din acestea. o Calcularea impozitului pe profit si inregistrarea se face trimestrial. In functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, diferenta trimestriala privind impozitul poate fi : pozitiva, daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit negativa, daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierdere Daca rezultatul impozabil la sfarsitul exercitiului este negativ ,acesta reprezinta pierdere fiscala si se va recupera din profiturile obtinute in exercitiile urmatoare . Daca din profitul contabil brut se scad cheltuielile cu impozitul pe profit , rezulta profitul contabil net, care reprezinta soldul creditor al contului 121 „Profit si pierdere”. Varsarea la buget a impozitului pe profit se face pana in data de 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului. Achitarea cu intarziere atrage plata unor penalitati de intarziere calculate in functie de suma datorata, numarul de zile de intarziere si cota de penalizare reglementata prin lege. Documente utilizate : Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat Decontul privind impozitul pe profit, Ordin de plata, Extras de cont o Conturi utilizate Evidenta se tine cu ajutorul contului 441 „ Impozit pe profit/venit” ,care este dupa continutul economic un cont de datorii fiscale ,iar dupa functia contabila este un cont bifunctional. o Operatii specifice : - inregistrarea impozitului 691 =441 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit” -virarea cu ordin de plata a impozitului 441=5121 „Impozitul pe profit” „Conturi la banci in lei” B. Impozitul pe veniturile microinreprinderilor o Calcularea impozitului pe venit Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale, evidentiate in conturile din clasa a 7-a, cu exceptia celor inregistrate in conturile 711 „Variatia stocurilor”, 721/722 „Venituri din productia de imobilizari necorporale /corporale”, 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”, 786 „Venituri financiare din provizioane”, care nu prezinta venituri efective , ci au rolul de echilibrare a unor cheltuieli efectuate anterior . Microintreprinderile sunt unitati producatoare de bunuri materiale ,care au o cifra de afaceri anuala de pana la 100.000 euro, au maxim 9 salariati cu carte de munca si capital integral privat. Acestea pot beneficia de reducerea impozitului daca achizitioneaza case de marcat ,astfel cota se aplica asupra veniturilor impozabile totale din care se scade valoarea caselor de marcat, in luna inregistrarii achizitiei. Reducerile se calculeaza lunar ,iar sumele aferente diferentei de impozit se repartizeaza ca surse proprii de finantare. Plata impozitului se face trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul urmator. o Operatii privind impozitul pe venit 698 = 441 100.000.000* 1,5% = 1.500.000 „Alte cheltuieli cu impozitul care „ Impozitul pe venit” nu apar in elementele de mai sus” C. Impozitul pe veniturile din salarii o Impozitul pe veniturile de natura salariilor reprezinta o prelevare obligatorie catre stat a unei parti din veniturile realizate de persoane fizice ,din diferite surse. o Platitorii acestui impozit sunt angajatorii , iar suportatorii impozitului sunt persoanele fizice, romane sau straine, cu sau fara domiciliu in Romania , care realizeaza venituri de natura salariala. Metoda de percepere este stopajul la sursa. o Obiectul impozitarii il reprezinta : - veniturile din salarii ,care in contextul legislatiei privind impozitul pe venit sunt definite ca toate veniturile in bani sau /si in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca ,indiferent de perioada la care se refera ,denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca ,de maternitate si concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani .Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii: -indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica -veniturile din activitati independente -drepturile de solda lunara ,indemnizatiile ,primele ,premiile si alte drepturi ale cadrelor militare -venituri din dividende si dobanzi -venituri din drepturi de proprietate intelectuala Nu se impoziteaza : ajutoarele si indemnizatiile acordate de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, sume incasate din asigurari, despagubirile primite. o Cota de impozitare este prevazuta in grile, procentele sunt diferentiale pe transe de venit. (conform anexei 1) o Baza de impozitare este salariul impozabil ,dupa formula : SI = Venit brut – Retinerile obligatorii: CAS-Contributia personalului la asigurari sociale 9,5% CFS -Contributia personalului la fondul de somaj 1% CASS -Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 6,5 % -Cheltuieli profesionale300.000 -Deduceri personale 2.000.000 o Documente utilizate in evidenta impozitului pe venit :Statul de plata,Fisa fiscala FF 1, Fisa fiscala FF 2, Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat, Ordin de plata tip trezorerie , Extras de cont. o Conturi utilizate si operatii specifice Contabilitatea impozitului pe veniturile salariale se tine cu ajutorul contului 444 „ Impozit pe salarii” , cont de datorii fiscale ,iar dupa functia contabila cont de pasiv. „Personal –remuneratii datorate” 421 = 444„Impozit pe salarii” „Personal- ajutoare materiale datorate” 423 = 444 „Participare personalului la profit ”424 = 444 D. Impozitul pe dividende o Dividendele reprezinta remuneratia capitalurilor puse la dispozitia societatilor comerciale de catre actionari sau asociati. Impozitul pe dividende este un impozit direct datorat de actionari si asociati pentru dividendele repartizate din profitul net .Este un impozit stopaj la sursa. Se retine de la beneficiarii de dividende si se plateste de catre unitate. Cota legala de calculare a impozitului pe dividende este : - 5% pentru dividendele obtinute de persoane fizice 10% pentru dividendele obtinute de persoane juridice. Baza de impunere o reprezinta valoarea dividendelor brute. Impozitul pe dividende se retine si se vireaza la data platii dividendelor, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului urmator celui pentru care se datoreaza dividendele. Documente utilizate : -ordin de plata -extras de cont -declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat o Contabilitatea impozitului pe dividende se tine cu ajutorul contului 446 „Alte impozite , taxe si varsaminte asimilate” .Dupa continutul economic , este un cont de datorii fiscale , iar dupa functia contabila un cont de pasiv. E . Impozite si taxe locale Pentru a-si putea exercita functiile si sarcinile , organele locale ale puterii si administratiei de stat au nevoie de anumite resurse financiare. Impozitele si taxele locale reprezinta venituri ale bugetelor locale , ale unitatilor administrativ –teritoriale si se folosesc pentru finantarea cheltuielilor. Majoritatea impozitelor si taxelor bugetelor locale provin de la populatie. Cu toate ca bugetele locale au un numar mare de impozite si taxe , cuantumul lor este sub cerintele de resurse financiare ale acestor bugete. De aceea ,in vederea echilibrarii acestor bugete, li se pun la dispozitie din bugetul de stat transferuri de fonduri. Principalele impozite si taxe locale sunt : - impozit pe profit de la regiile publice autonome locale - impozitul pe venitul agricol - impozitul pe cladiri - impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii - impozitul realizat din lucrari literare, de arta si stiintifice - impozitul pe venitul realizat din exercitarea unor profesii libere - impozitul pe veniturile realizate din inchirieri de imobile Veniturile - impozitele pe spectacole si altele; bugetelor locale - taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat productia agricola si silvica -taxa asupra mijloacelor de transport -taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere -taxe pentru eliberarea certificatelor ,avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor -taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama -taxa pentru sederea in statiuni balneoclimaterice -taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale , monumentelor istorice, de arhitectura si arheologie; - alte taxe locale. Evidenta acestor categorii de taxe se tine cu ajutorul contului 446 „ Alte taxe, impozite si varsaminte asimilate” . F . Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate Aceasta structura cuprinde fonduri constituite la nivelul societatilor comerciale pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice, prin varsaminte efectuate catre diferite organisme publice :MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII si TINERETULUI, INSPECTORATUL TERITORIAL de MUNCA, MINISTERUL SANATATII si FAMILIEI, MINISTERUL TURISMULUI ,etc. Obiectul impunerii difera in functie de natura fondului respectiv . comisionul datorat INSPECTORATULUI TERITORIAL DE munca: 0,75 % asupra fondului de salarii brute (daca evidenta cartilor de munca este tinuta de ITM), sau 0,25% (daca societatea isi conduce evidenta propriilor carti de munca prin personal specializat). FONDUL SPECIAL PENTRU PROMOVAREA SI MODERNIZAREA TURISMULUI se constituie prin aplicarea cotei de 3% asupra veniturilor realizate din activitatea turistica . Se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare. FONDUL SPECIAL AL DRUMURILOR PUBLICE se datoreaza de societatile comerciale care produc sau importa carburanti auto, livrati la intern, indiferent de forma de plata. Se constituie prin aplicarea cotei de 4,5% asupra pretului cu ridicata la rafinarie (exclusiv accizele), pentru cantitatile de carburantii auto din productia interna, sau asupra valorii in vama stabilita, conform legii, pentru carburantii auto importati. Se vireaza pana in data de 10 a lunii urmatoare. FONDUL SPECIAL PENTRU SANATATE PUBLICA Contributia se calculeaza astfel : -o cota de 12 % din incasarile privind publicitatea la produsele din tutun si alcool -o cota de 2% din veniturile obtinute din producerea si vanzarea produselor din tutun si alcool -o cota de 2% din adaosul comercial aferent vanzarii marfurilor din categoria tutunului si alcoolului. Fondul de sanatate se vireaza trimestrial, pana in data de 15 a lunii urmatoare incheierii trimestrului. FONDUL SPECIAL PENTRU DEZVOLTAREA SISTEMULUI ENERGETIC. Contributia se datoreaza de agentii consumatori de energie electrica din economie. Baza de calcul o reprezinta costul energiei electrice facturat la care se aplica un procent de 12% si costul energiei termice facturate consumatorului la care se aplica procentul de 3%. ALTE CONTURI SPECIALE -Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control si a trecerii frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale (se datoreaza de agentii economici care efectueaza operatii de import- export definitive).Baza de impozitare –valoarea in vama a marfurilor importate sau exportate la care se aplica un procent de 0.5%.Plata se efectueaza odata cu decontarea taxelor vamale. -Fondul special pentru protejarea asiguratilor -Fondul special de riscuri si accidente pentru protectia speciala a persoanelor handicapate , datorat de persoanele juridice cu un numar de peste 250 salariati care refuza sa incadreze cel putin un procent de 3% persoane handicapate. -Fondul special al aviatiei civile -Fondul national de solidaritate -Fondul cultural national -Fondul cinematografic national. Contabilitatea se tine cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate”, cont de datorii fiscale ,dupa continutul economic, iar dupa functia contabila ,un cont de pasiv. 2.6 Impozite indirecte Impozitele indirecte sunt impozitele care se incaseaza prin pretul marfurilor (cu deosebire a celor de consum ) o data cu vanzarea acestora , fiind numite si impozite pe cheltuieli. In prezent avem, la noi in tara ,in aceasta categorie :taxa pe valoare adaugata, accizele ,taxele vamale ,etc. A. Taxa pe valoare adaugata o Notiune Tva este un impozit indirect intemeiat pe criteriul deductibilitatii, calculat pe valoarea adaugata realizata de agentii economici si suportat de catre consumatori. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre vanzarile si cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic ,de aceea se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic si reprezinta un venit la bugetul de stat. Se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata activitatile economice privind livrarile de bunuri (transferul proprietatii bunurilor) si prestarile de servicii efectuate contra plata sau operatiunile asimilate acestora . o Regimuri de impozitare Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicarea taxei pe valoare adaugata se clasifica ,din punct de vedere al regimului de impozitare ,astfel : a) operatiuni taxabile ,la care se aplica cota standard de 19%: - livrari de imobilizari corporale, stocuri, brevete, licente, marci de fabricatie etc. - prestari de servicii :reparatii, transport, lucrari de constructii, inchirieri, operatiuni de intermediere, publicitate, de consulting, de studii, cercetari si expertize etc. - schimburi de bunuri si servicii, care au efectul a doua livrari separate - donatii si sponsorizari care depasesc plafonul legal - importuri de bunuri si servicii; b) operatiuni scutite de Tva cu drept de deducere, pentru care agentii economici au drept de deducere a taxei pe valoare adaugata aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor scutite : -export de bunuri si prestari de servicii legate direct de exportul bunurilor -activitatile desfasurate in zona libera de catre agentii economici autorizati ; c) operatiuni scutite de Tva fara drept de deducere .Principalele operatiuni scutite fara drept de deducere sunt : -activitatile administrative, de aparare si ordine publica, de siguranta statului, sociale educative ,de invatamant, stiintifice ,culturale, politice ,sindicale, civice, religioase, sportive desfasurate de catre institutiile publice si de catre alte organisme si organizatii fara scop patrimonial -activitati de ingrijire medicala desfasurate de catre unitati specializate -livrari de produse si proteze ortopedice-operatiuni bancare efectuate de catre banci, case de economii, case de schimb valutar ,case de ajutor reciproc ,etc. -operatiunile de asigurare si reasigurare -aportul in natura la capitalul social efectuat intre doua persoane impozabile -taxe de intrare la muzee, biblioteci ,gradini botanice ,zoologice ,targuri, expozitii -activitati de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de catre contribuabili autorizati -editarea ,tiparirea si vanzarea de carti ,cu exceptia celor de reclama si publicitate -realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune , productia de filme ,cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate -bunuri si servicii acordate in mod gratuit in limita unor plafoane legale -bunuri distruse de calamitati sau din alte cauze d) alte scutiri : importul de bunuri destinate comercializarii in regim duty-free, importul de bunuri primite cu titlu gratuit ,destinate unor scopuri nelucrative. o Baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata o constituie de regula pretul de achizitie sau pretul de cost determinat in momentul livrarii bunurilor si serviciilor. Sunt cuprinse in baza de impozitare cheltuieli accesorii ,cum ar fi: comisioanele ,cheltuielile de ambalare ,transport ,asigurare ,taxele vamale ,accizele, impozitele si taxele decontate cumparatorului . Nu se cuprind in baza de impozitare : - rabaturile, remizele, risturnele, sconturile ,si alte reduceri de pret acordate de furnizor direct clientilor - penalizarile si alte sume reprezentand daune –interese stabilite prin hotararea judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale - dobanzile pentru :plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate ,operatiuni de leasing - ambalajele care circula intre furnizori si clienti la schimb ,fara facturare - veniturile din subventii bugetare o Calcularea taxei pe valoare adaugata Taxa pe valoare adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare . Pentru sumele obtinute din vanzarea marfurilor cu amanuntul ,din unele prestari de servicii in ale caror tarife se include TVA , din vanzarea de bunuri la licitatie pe baza de valoare sau expertiza ,precum si pentru alte situatii similare ,TVA se calculeaza prin inmultirea acestor sume cu cota recalculata. Cota recalculata se determina astfel : cota taxeX 100 Nivelul cotei standard recalculate : 15,966% . Cota taxei +100 La sfarsitul lunii se totalizeaza TVA deductibila din jurnalul pentru cumparari si TVA colectata din jurnalul pentru vanzari .Din compararea celor doua totaluri ,pot rezulta doua situatii : daca TVA colectata > TVA deductibila ,inseamna ca agentul economic a incasat mai mult TVA de la clienti decat a platit furnizorilor ,diferenta respectiva urmand sa fie virata bugetului pana in data de 25 a lunii urmatoare. TVA colectata –TVA deductibila = TVA de plata daca TVA deductibila > TVA colectata ,inseamna ca agentul economic a platit furnizorilor mai mult TVA decat a incasat de la clienti ,diferenta urmand sa fie compensata cu TVA de plata din perioada urmatoare , sa fie compensata cu alte impozite si taxe datorate sau sa fie rambursata de catre organele fiscale TVA deductibila – TVA colectata =TVA de recuperat o Regimul deducerilor Faptul generator de TVA este tranzactia comerciala .In principiu ,exigibilitatea TVA ia nastere la data livrarii bunurilor mobile, transferului proprietatii bunurilor imobile, si prestarii de servicii .Prin derogare ,exigibilitatea TVA este anticipata faptului generator in cazul in care factura este emisa inaintea livrarii bunurilor si prestarii serviciilor, precum si in cazul in care contravaloarea bunurilor si serviciilor este incasata inaintea livrarii bunurilor si prestarii serviciilor. Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care TVA deductibila devine exigibila . Persoanele impozabile au dreptul de deducere a TVA atat pentru operatiunile impozabile , cat si pentru operatiunile scutite cu drept de deducere (export de bunuri) Dreptul de deducere a TVA aferente bunurilor si serviciilor utilizate atat pentru operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni scutite fara drept de deducere se determina prin aplicarea proratei (acesta se calculeaza ca raport intre veniturile obtinute din operatiuni cu drept de deducere si veniturile totale din operatiuni cu si fara drept de deducere).TVA de dedus se stabileste prin aplicarea proratei asupra TVA deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii. Prorata definitiva se determina in luna decembrie . Aceasta prorata se va aplica in cursul anului urmator ,urmand ca in luna decembrie sa se regularizeze reducerile operate prin calcularea proratei definitive. Nu poate fi dedusa TVA aferenta intrarilor pentru : -bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni scutite fara drept de deducere -servicii efectuate pentru agentii care desfasoara activitati de intermediere in turism -operatiuni care nu au legatura cu activitatea economica - bunuri achizitionate pe baza de documente care nu contin toate elementele legale - bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol - bunuri lipsa sau depreciate calitativ in timpul transportului ,neimputabile o Documente utilizate Principalele documente justificative pe baza carora se poate inregistra TVA adaugata in contabilitatea persoanelor impozabile sunt :Facturi fiscale, bonuri de comanda –chitanta (TVA),monetare ,bilete de calatorie ,bonuri fiscale ,declaratii vamale etc. Organizarea evidentei operative a TVA consta din intocmirea documentelor : cerere de luare in evidenta ca platitor de TVA jurnal pentru cumparari- jurnal pentru vanzari cerere de rambursare - borderou de vanzare (incasare) borderou cuprinzand operatiunile asimilate lucrarilor de bunuri si servicii decontul privind TVA -cerere de compensare o Conturi utilizate Contabilitatea sintetica a taxei pe valoare adaugata se realizeaza cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoare adaugata”,care se detaliaza pe urmatoarele conturi de gradul II -4423 „TVA de plata ” (cont de datorii, pasiv ) -4424 „TVA de recuperare”( cont de creante, activ) -4426 „TVA deductibila”(cont de activ) -4427 „TVA colectata ”(cont de pasiv ) -4428 „TVA neexigibila”(cont bifunctional , A/P) B. Accizele o Accizele sunt impozite indirecte si constituie o sursa importanta la bugetul de stat. Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie ,care se datoreaza bugetului pentru anumite produse din tara si import . Accizele preced TVA si se calculeaza o singura data prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impozitare .Momentul datorarii accizelor il constituie, de regula ,data efectuarii livrarilor pentru produsele interne sau data inregistrarii declaratiei vamale pentru produsele din import. Platitorii sunt agentii economici , dar suportatorii sunt consumatorii finali . o Baza de impozitare se diferentiaza in functie de felul produselor ce constituie obiectul impunerii dupa cum urmeaza : 1. Alcoolul etilic alimentar ,bauturile alcoolice si orice alte produse (care contin alcool etilic alimentar) destinate industriei alimentare sau consumului (vinuri, distilate pe baza de vin ,berea ) . Accizele se calculeaza si datoreaza o singura data pe traseul comercial de catre agentul economic producator sau importator. Acciza =Q *C *K *Cs Q –cantitatea de produs supus accizei C - concentratie alcoolica K –acciza unitara Cs- cursul de schimb valutar Daca produsele supuse accizelor ,provenite din tara sau din import sunt utilizate ca materie prima pentru obtinerea altor produse supuse accizelor (altele decat bauturile alcoolice spirtoase, produse exclusiv din alcool etilic alimentar),agenti economici prelucratori deduc pe baza de documente justificative, din accizele datorate pentru produsele finale facturate, accizele platite in vama sau la achizitionarea de pe piata interna a materiei prime . 2. Produsele din tutun, tigaretele, tigarile di foi ,tutunul destinat fumatului ,tutunul pentru pipa si tutunul de mestecat . Platitorii de accize sunt agentii economiei care produc sau importa produse din tutun Marimea accizei se determina pe baza relatiei : Acciza =Acciza specifica (fixa) +Acciza procentuala -acciza fixa se calculeaza la 1000 bucati (tigari) -acciza procentuala se calculeaza prin aplicarea cotei la pretul de livrare ,mai putin acciza respectiv pretul producatorului care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv ( pretul maxim de vanzare al pachetului de tigari sau al baxului) . 3. Produsele petroliere (benzina premium, regular si normala ,benzina fara plumb, motorina ,uleiuri minerale si vaseline ).Platitorii de accize pentru carburantii auto sunt agentii economici producatori sau importatori de astfel de produse . Acciza = baza de impozitare * acciza specifica (in tone produse finit) 4.Alte produse si grupe de produse prevazute in anexa 2 la Ordonanta de urgenta nr. 82 /1997 privind regimul accizelor si al altor taxe indirecte . -cafea ,confectii din blanuri naturale- exceptie cele de oaie ,vaca ,capra, iepure , bijuterii din aur ,platina –exceptie verighetele ,autoturisme si autoturisme de teren,iahturi ,arme de vanatoare, produse electronice si electrocasnice, aparate video ,parfumuri . C . Taxele vamale Taxele vamale sunt impozite indirecte care reprezinta o sursa importanta la bugetul de stat. Acestea se aplica asupra obiectelor care circula prin vama ,adca produse supuse importului ,exportului si tranzitului de bunuri si valori. Taxele de export nu se prea foloseste deoarece statul vrea sa incurajeze circulatia marfurilor si intrarea de valuta in tara . Taxele de tranzit se aplica asupra produselor care fac obiectul circulatiei intre granitele tarii noastre .Nici aceasta taxa nu se prea foloseste deoarece statul urmareste castigurile ce le poate obtine de pe urma circulatiei acestor produse . Taxa se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impozitare. Baza de impozitare o reprezinta valoarea in vama a produsului, exprimata in lei . Daca nu au fost introduse in pretul marfii ,valoarea in vama va cuprinde : -cheltuieli efectuate cu transportul produselor pe teritoriul extern -cheltuieli efectuate cu manipularea, depozitarea produselor pe teritoriul extern -cheltuieli efectuate cu asigurarea produselor pe teritoriul extern Plata taxei vamale se face in lei in contul unitatii care a infaptuit vamuirea ,la cursul de schimb valutar anuntat de BNR pentru saptamana in care a avut loc tranzactia . Plata taxei vamale se face in baza unei declaratii a agentului economic. Capitolul 3 Contabilitatea impozitelor si taxelor datorate bugetului si decontarea lor Desfasurarea activitatii economice a intreprinderilor genereaza in mod implicit datorii si creante fata de bugetul de stat si fata de alte organisme publice, contabilitatea fiind evidentiata cu ajutorul clasei IV ,grupa 44 , prin urmatorul sistem de conturi sintetice de grad I si II :
Operatii privind impozitul pe profit/ venit D441 A/ P „Impozitul pe profit” C Se debiteaza cu impozitul pe Se crediteaza cu impozitul pe profit/venit datorat bugetului statului / profit/ venit achitat sau anulat bugetelor locale Soldul creditor reprezinta impozitul pe profit /venit datorat Soldul debitor reprezinta impozitul pe profit /venit varsat in plus Alte conturi specifice, utilizate pentru inregistrarea impozitului pe profit: 691 „ Cheltuieli cu impozitul pe profit” 698 „ Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus Etapele anterioare punerii in formule –inregistrarii pe un anumit trimestru ,apoi virarea acestuia pana la data de 25 – intr-un exercitiu financiar sunt : -determinarea rezultatului contabil ,cumulat de la inceputul anului RCC = venituri cumulate – cheltuieli cumulate -determinarea cheltuielilor nedeductibile si a deducerilor fiscale -determinarea rezultatului impozabil cumulat RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile –venituri neimpozabile- pierderea fiscala din anii precedenti -calcularea impozitului pe profit datorat ,cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul IPC =RIC * cota de impozit -determinarea impozitului aferent trimestrului pentru care se face calculul IPT =IPC –Impozit pe profit datorat cumulat la sfarsitul trimestrului precedent Inregistrarea impozitului pe profit 691= 441 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit” Virarea cu ordin de plata 441 =5121 „Impozitul pe profit” „Conturi la banci in lei” |
691 = 441
La sfarsitul exercitiului urmeaza sa se scada din profitul brut toate cheltuielile ,intre care si cheltuielile cu impozitul pe profit
121 = 691
„Profit si pierdere”„Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Inregistrarea impozitului pe venit ,dupa calcularea veniturilor impozabile
„Alte cheltuieli care nu apar 698 = 441 „Impozitul pe profit /venit”
in elementele de mai sus”
Operatii privind taxa pe valoare adaugata
D (+) 4426 „Tva deductibila” C(-)
Se debiteaza cu Tva din documentele Se crediteaza la sfarsitul perioadei
furnizorilor privind cumpararile efectuate cu sumele compensate din Tva colectata
si cu diferenta dintre Tva deductibila mai
mare si Tva colectata mai mica
La sfarsitul perioadei , contul nu prezinta sold .
Achizitionare de materii prime
% = 401 „Furnizori”
„Materii prime” 301
„Tva deductibila” 4426
D (-)4427 „Tva colectata” C(+)
Se debiteaza la sfarsitul perioadei cuSe crediteaza cu Tva aferenta vanzarilor
Tva deductibila compensata si cude bunuri si prestarilor de servicii
diferenta dintre Tva colectata mai mare
Si Tva deductibila mai mica
La sfarsitul perioadei , contul nu prezinta sold.
Livrare de produse finite
„Clienti” 4111 = %
701 „Venituri din vanzarea produselor finite”
4427 „Tva colectata”
Acordarea cu titlu gratuit a marfurilor
„Donatii si subventii acordate” 6582 = 371 „Marfuri”
- Inregistrarea Tva aferent marfurilor peste plafonul legal
„Cheltuieli cu alte impozite,635 = 4427 „Tva colectata”
taxe si varsaminte asimilate”
Inregistrarea unei lipse neimputabile de materii auxiliare
„Cheltuieli cu materialele auxiliare” 6021= 3021„Materii auxiliare ”
- Inregistrarea Tva aferent materialelor lipsa la inventariere
„Cheltuieli cu alte impozite, 635 = 4427 „Tva colectata”
taxe si varsaminte asimilate”
D(-)4423 „Tva de plata” C (+)
Se debiteaza cu ocazia achitarii Se crediteaza cu diferenta dintre Tvasau compensarii Tva de plata colectata mai mare si Tva deductibila mai
Mica
Soldul creditor reprezinta Tva de plata ,datorata bugetului .
D (+) 4424 „Tva de recuperat” C(-)
Se debiteaza cu diferenta dintre Se crediteaza cu ocazia compensarii sau a
Tva deductibila mai mare si Tva colectata rambursarii Tva de recuperat
mai mica
Soldul debitor reprezinta Tva de recuperat de la buget .
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii
I .TVA COLECTATA >TVA DEDUCTIBILA
„Tva colectata”4427 = %
4426 „Tva deductibila”
4423 „Tva de plata”
-achitarea Tva de plata cu ordin de plata4423 = 5121
„ Tva de plata”„Conturi la banci”
II. TVA COLECTATA <TVA DEDUCTIBILA
% = 4426 „Tva deductibila” „Tva de recuperat” 4424
„Tva colectata ” 4427
- Compensarea la sfarsitul lunii urmatoare ,a tva de recuperat cu Tva de plata
„Tva de plata” 4423 = 4424 „Tva de recuperat”
D 4428 „ Tva neexigibila” C
Se debiteaza cu Tva aferenta cumpa- Se crediteaza Tva aferenta livrarilor de
-rarilor de bunuri si servicii cu plata in bunuri si servicii cu plata in rate pentru
rate ,pentru care nu s-au primit facturi si care nu s-au intocmit facturi si pentru
pentru Tva aferenta marfurilor iesite din Tva aferenta marfurilor intrate in gestiune
gestiune si evaluate la pretul de vanzaresi evaluate la pretul de vanzare cu
cu amanuntul amanuntul
Soldul creditor reprezinta Tva neexigibila aferenta livrarilor cu plata in rate , pentru care nu s-au emis facturi si pentru marfurile aflate in stoc .
Soldul debitor reprezinta Tva neexigibila aferenta cumpararilor cu plata in rate si pentru care nu s-au primit facturi .
I. Livrarea bunurilor pe baza de aviz de insotire a marfii
„Clienti-facturi de intocmit” 418 = %
702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”
4428 „Tva neexigibila”
Intocmirea facturii
„Clienti”411 = 418 „Clienti-facturi de intocmit”
„Tva neexigibila” 4428 = 4427 „Tva colectata”
II .Inregistrarea Tva neexigibila aferenta marfurilor intrate ,in cazul evaluarii marfurilor la pretul cu amanuntul
„Marfuri” 371= 4428 „Tva neexigibila”
Scoaterea din gestiune a marfurilor vandute
%= 371 „Marfuri”
„Cheltuieli privind marfurile” 607
„Diferente de pret la marfuri” 378
„Tva neexigibila” 4428
III .Tva aferenta livrarilor cu plata in rate
„Clienti” 4111 = %
707 „Venituri din vanzarea marfurilor”
4428 „Tva neexigibila”
472„Venituri inregistrate in avans”
Tva aferenta ratei incasate
„Tva neexigibila”4428 = 4427„Tva colectata”
Operatii privind impozitul pe salarii
D (-)444 „ Impozit pe salarii” C (+)
Se debiteaza cu impozitul virat la buget Se crediteaza cu impozitul retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor
si datorat catre bugetul statului
Soldul final creditor reprezinta impozitul pe veniturile din salarii nevirat la buget.
Inregistrarea retinerii impozitului pe veniturile din salarii
„Personal- remuneratii datorate” 421 = 444 „ Impozit pe salarii”
Retinerea impozitului din alte drepturi banesti cuvenite salariatilor
% = 444
„Personal- ajutoare materiale datorate” 423
„Participarea personalului la profit” 424
Operatii privind alte impozite ,taxe si varsaminte asimilate
D (-) 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” C (+)
Se debiteaza cu ocazia achitarii Se crediteaza cu alte impozite si
acestorataxe datorate bugetului
Soldul creditor reprezinta impozite si taxe datorate bugetului (neplatite).
Societatea inregistreaza urmatoarele taxe si impozite datorate bugetului de stat
- taxa vamala pentru marfa importata 371 = 446.1
„Marfuri”
-accize, care intra in pretul materiilor importate 301 = 446.2
„Materii prime”
-impozit pe cladiri 635 = 446.3
„Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si varsaminte datorate”
-impozitul pe dividende repartizat 457 = 446.4
„Dividende de plata”
Plata impozitelor si taxelor
% = 5121 „Conturi la banci in lei”
446.1
446.2
446.3
446.4
D(-) 447 „Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate”C(+)
Se debiteaza cu ocazia achitariiSe crediteaza cu fondurile speciale
acestoradatorate bugetului
Soldul creditor reprezinta fonduri speciale datorate bugetului de stat.
Inregistrarea fondului de sanatate datorat de catre comerciant aferent livrarii de bauturi alcoolice si tutun (toate operatiile privind obligatiile agentului catre stat concretizate in fonduri speciale genereaza urmatoarea formula)
„Cheltuieli cu alte impozite,635 = 447„Fonduri speciale –taxe si
taxe si varsaminte datorate”varsaminte asimilate”
Decontarea obligatiei
„Fonduri speciale –taxe si 447 = 5121 „Conturi la banci in lei”
varsaminte asimilate”
448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului”
Se detaliaza pe doua conturi sintetice de gradul II.
D( ) 4481 „Alte datorii fata de bugetul statului” C(+)
Se debiteaza cu ocazia achitariiSe crediteaza cu valoarea despagubirilor,
acestor datorii amenzilor si penalitatilor datorate bugetului
Soldul creditor reprezinta alte datorii fata de bugetul statului .
D(+) 4482 „Alte creante privind bugetul statului ”C(-)
Se debiteaza cu alte creante fata de Se crediteaza cu ocazia incasarii acestor
bugetul statului creante
Soldul debitor reprezinta alte creante fata de bugetul statului .
Creantele asupra bugetului de stat privind sumele de incasat se inregistreaza astfel
4482 = 758
„Alte creante privind bugetul statului” „Alte venituri din exploatare”
Incasarea creantei
„Conturi la banci in lei” 5121 = 4482 „Alte creante privind bugetul statului”
Capitolul 4
Contabilitatea subventiilor de primit
o Notiune
Statul sau alte organisme publice pot acorda subventii agentiilor economici. Subventiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile si nepurtatoare de dobanzi),necesare activitatii curente a societatii,care pot avea urmatoarele destinatii :
-subventii pentru investitii
-subventii pentru acoperirea diferentelor de pret la anumite bunuri si servicii
-subventii guvernamentale primite drept compensatii pentru pierderile inregistrate de un agent economic ca urmare a unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare
Daca primirea subventiilor nu se incadreaza in termenele prevazute , se inregistreaza in contabilitate creantele privind sumele de primit ,iar la incasare ,aceste creante se sting.
o Conturi utilizate
Contul 445 „ Subventii de primit ”- care este dupa continutul economic un cont de creante , iar dupa functia contabila, este un cont de activ
D (+) 445C (-)
Se debiteaza cu subventiile de primitSe crediteaza cu ocazia incasarii acestor
subventii
Soldul debitor al contului reflecta creantele privind subventiile de primit.
o Operatii privind subventiile de primit
O intreprindere produce si comercializeaza produse pentru care se acorda subventii pentru acoperirea diferentei dintre costul efectiv (mai mare) si pretul de vanzare (mai mic). Din documentatia depusa la organele competente rezulta o creanta in suma de 40.000.000 lei .Ulterior subventia se incaseaza prin banca .
Alocarea subventiei de primit de la bugetul de stat
1.destinata unor nevoi curente
445 = 741
„Subventii de primit”„Venituri din subventii de exploatare”
2.destinata realizarii de investitii
445 = 131
„Subventii pentru investitii”
Incasarea creantei
5121 = 445
„ Conturi la banci in lei” „Subventii de primit”
Concluzii
Fiscalitatea reprezinta sistemul de constituire al veniturilor statului prin distribuirea venitului national, cu ajutorul impozitelor si taxelor, sistemul fiind reglementat prin norme juridice exprese si imperative.
Sistemul veniturilor bugetare trebuie sa fie astfel constituit incat sa stimuleze dezvoltarea activitatii economice si sociale a tarii .Impozitele si taxele pot constitui instrumente de incurajare sau franare ,de crestere sau de reducerea productiei ori a consumului unor produse ,de impulsionare sau de limitare a exportului sau importului unor marfuri . Organizarea sistemului fiscal in Romania are la baza legi emise de Parlament, hotarari si ordonante ale Guvernului, ordine ale Ministerului de Finante si alte reglementari in domeniu. Competentele autoritatilor locale in domeniul fiscal sunt restranse. Consiliile locale pot modifica cuantumurile unor taxe (sau impozite) locale sau pot stabili altele noi.
In Romania, anul fiscal al contribuabilului coincide cu anul calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie). In cazul infiintarii unei societati comerciale, perioada de impozitare poate incepe de la data inmatricularii la Registrul Comertului, de la data inregistrarii la tribunal sau de la data intrarii in vigoare a contractului de asociere.
Agentii economici, persoanele juridice si cele fizice au obligatia de a plati impozitele, taxele si contributiile legate de desfasurarea activitatii curente, de plata salariilor, de elementele patrimoniale, cat si de alte obligatii. Aceste impozite, taxe si contributii, in sume fixe sau in cote procentuale, se transfera bugetului de stat (BS), bugetului asigurarilor sociale (BAS), bugetelor locale (BL), Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, altor institutii, in conformitate cu destinatia stabilita de legile in vigoare
Avand in vedere dinamica accentuata a legislatiei in domeniu, se desprinde ca necesitate studierea in permanenta si in detaliu a reglementarilor in vigoare. In acest sens, de mentionat este faptul ca obligatiile in sume fixe se indexeaza periodic (prin OG sau HG), in functie de rata inflatiei.
Se poate observa ca ponderea obligatiilor fiscale ale agentului economic in total cheltuieli este mare, fapt care afecteaza in mod negativ profitul, asa cum se intampla si la SC Distrigaz Nord SA. Datorita implicatiilor pe care le au impozitele si taxele asupra tarifului de distributie si a pretului la gazele naturale, fiscalitatea ridicata influenteaza negativ cifra de afaceri a societatii.
Impozitul este un instrument de interventie al statului in activitatea economica si sociala .Insa „incarcarea” exagerata a darilor catre stat nu face altceva decat sa intareasca impresia agentului economic cum ca este supus permanent spolierii. Astfel, contribuabilul are o atitudine ostila fata de organele fiscale si incearca sa fraudeze folosind numeroase tehnici,de la cele mai elementare la cele mai sofisticate.
Bibliografie
„Contabilitatea romaneasca” armonizata cu directivele contabile europene
Editura INTELCREDO , Deva 2003
Profesor universitar doctor : Iacob Petru Pantea
Profesor : Gh. Bodea
Manual Finante XI : Gh. D. Bistriceanu
„Fiscalitatea” –vol. 1: I. Morosan
„Contabilitatea practica”: I. P. Pantea
Editura Intelcredo 2002
Manual contabilitate XI ,2002
Legislatia actuala privind impozitele ,taxele si alte obligatii fiscale
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
Esee pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||