Metoda contabilitatii - principiile de baza ale contabilitatii

METODA CONTABILITATII.

PRINCIPIILE DE BAZA ALE CONTABILITATII:

Principiul prudentei - nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si veniturilor si subevaluarea elementelor de pasiv si cheltuielilor.

Principiul permanentei metodelor - presupune asigurarea continuitatii aplicarii normelor si regulilor de evaluare, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale de activ si pasiv, a rezultatelor activitatii astfel incat sa se permita comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Principiul continuitatii activitatii - presupune ca unitatea isi continua in mod normal functionarea fara a intra in stare de lichidare sau reducere sensibila a activitatii.

Principiul independentei exercitiului - impune atribuirea fiecarui exercitiu financiar numai a cheltuielilor si veniturilor care privesc rezultatul obtinut in acel exercitiu

Principiul intangibilitatii bilantului - presupune concordanta deplina intre bilantul de deschidere a exercitiului financiar anterior.

Principiul necompensarii - inregistrarea distincta a elementelor de activ si de pasiv, a veniturilor si cheltuielilor, a datoriilor si creantelor, nefiind admisa compensarea intre ele.

PATRIMONIU

CLASIFICAREA DOCUMENTELOR

1. dupa natura operatiilor la care se refera:

n    documente privind mijloacele fixe;

n    ducmente privind mijloacele circulante;

n    documente privind mijloacele materiale;

n    documente privind mijloacele circulante banesti;

n    documente privind vanzarile.

2. dupa locul de intocmire:

n    documente interne;

n    documente externe.

3. dupa rolul lor:

n    documente primare;

n    documente centralizatoare.

4. dupa caracterul si functia pe care o indeplinesc:

n    documente de dispozitie;

n    docuemnte justificative;

n    documente mixte.

5. dupa sfera de aplicativitate:

n    documente comune;

n    documente speciale.

REGISTRE DE CONTABILITATE:

Registrul-jurnal  

-document cu regim special, inregistrat la Organul Fiscal

-proba in litigii

-consemneaza toate operatiile economice si financiare

-inregistreaza documentele justificative, explicatia, conturile debitoare si creditoare, sumele debitoare si creditoare, documentele cumulative (din jurnalele auxiliare )

- se intocmeste intr-un exemplar

Registrul inventar

- document cu regim special, inregistrat la Organul Fiscal

-proba in litigii

inregistreaza elementele patrimoniale grupate dupa natura lor

-cuprinde in prima parte rezultatele inventarierii

- cuprinde in a doua parte copia dupa Bilant, Anexe, Contul de profit si pierdere

- se intocmeste intr-un exemplar, anual

Registrul "Cartea mare".

-sistematizeaza datele contabile sintetice pentru debitul si creditul conturilor

-se intocmeste cate o fila pentru fiecare cont sintetic

-este baza intocmirii Balantelor de verificare

METODA CONTABILITATII

dispune de:

. Procedee generale:

Procedee comune:

. Procedee specifice:

FORME SI METODE DE EVALUARE

Dupa

momentul

de referinta

Metode

de evaluare

la iesirea din

patrimoniu

Exista mai multe metode de evaluare a patrimoniului, in functie de momentul efectuarii evaluarii:

1) la data intrarii in patrimoniu:

a. bunurile aduse ca aport in natura sau primite cu titlu gratuit se evalueaza si inregistreaza la valoarea de utilitate;

- valoarea de utilitate: valoarea obtinuta in functie de pretul pietei, gradul de uzura, utilitatea bunului.

b. bunurile procurate cu titlu oneros (cu plata) se evalueaza la costul de achizitie.

- costul de achizitie: pret de cumparare + cheltuieli de transport + taxe nerecuperabile.

c. bunurile produse in unitate se evalueaza la costul de productie.

- costul de productie cuprinde cost de achizitie materii prime + alte cheltuieli de productie directe + cota de cheltuieli indirecte asupra bunului, serviciului, lucrarii repartizate.

d. creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala.

2) Cu ocazia inventarierii patrimoniului evaluarea bunurilor se face la valoarea actuala de utilitate sau valoarea de inventar.

- valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea fizica si pretul pietei. Creantele si datoriile se evalueaza in functie de valoarea probabila de incasat, respectiv de plata.

3) La inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se reflecta in bilant la valoarea de intrare in patrimoniu (valoarea contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii:

a.la elementele de activ

n    daca valoarea de inventar > valoarea contabila - diferenta in plus nu se inregistreaza => valoarea contabila.

n    daca valoarea de inventar < valoarea contabila - diferenta in minus se inregistreaza pe cheltuieli sau pe provizioane => valoarea contabila + cheltuieli sau provizioane.

b.la elemente de pasiv:

n    daca valoarea de inventar > valoarea contabila - diferenta in plus se inregistreaza ca provizion =>valoarea contabila + provizion

n    daca valoarea de inventar < valoarea contabila - diferenta in minus nu se inregistreaza => valoare contabila.

4) La data iesirii din patrimoniu sau darea in consum. Mai multe metode de evaluare:

n    Cost mediu ponderat;

n    FIFO (first in - first out) = prima intrare - prima iesire;

n    LIFO (lost in - first out) = ultima intrare - prima iesire;

n    Standard cost (inregistrarea iesirilor la un cost standard, prestabilit).

Exemplu:

Un agent economic are in patrimoniu:

n    la data de 1.02/99 un stoc initial in cantitate de 6.500 Kg vopsea la un pret unitar de 3,20 u.m.;

n    la data de 3.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 70.000 Kg vopsea receptionata cu N.I.R. nr. 2, la un pret unitar de 3,25 u.m.;

n    la data de 4.02/99 se da in consum cu bonul nr. 7 cantitate de 50.000 Kg vopsea;

n    la data de 10.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 40.000 Kg vopsea receptionata cu N.I.R. nr. 3, la un pret unitar de 3,35 u.m.;

n    la data de 12.02/99 se scoate in consum cu bonul nr. 8 o cantitate de 65.000 Kg vopsea;

n    la data de 20.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 50.000 Kg vopsea receptionata cu N.I.R. nr. 4, la un pret unitar de 3,49 unitati monetare;

n    la data de 22.02/99 se scoate in consum cu bonul nr. 9 o cantitate de 44.000 Kg vopsea.

Sa se calculeze valorile prin cele trei metode:

n    costul mediu ponderat;

n    F.I.F.O. - prima intrare - prima iesire;

n    L.I.F.O. - ultima intrare - prima iesire.

COSTUL MEDIU PONDERAT

*Stocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfarsitul perioadei si controlul relatiei:

Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

C_mp =

C_mp = 3,344

*Stocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfarsitul perioadei si controlul relatiei:

Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

PRIMA INTRARE, PRIMA IESIRE (F.I.F.O.)

Data		Intrari			Iesiri			Stoc
		Q	PU	VAL	Q	PU	VAL	Q	PU	VAL
	STOC INITIAL*
	NIR NR.2
	BC NR.7
	NIR NR. 3
	BC  NR		Eseu: Modul de constituire si functionare a entitatii economice; etapele constituirii, modul de functionare si dizolvare/lichidare Referat: Evaluarea unui proiect de investitii SC Vel S.A.
	NIR NR.4
	BC  NR
	TOTAL

ULTIMA INTRARE, PRIMA IESIRE (L.I.F.O.)

TIPURI DE MODIFICARI BILANTIERE

BILANTUL - procedeu al contabilitatii

In forma sa cea mai generala, bilantul contabil se prezinta astfel:

BILANT

incheiat la data de 31 martie

mii lei

Ex. nr.

Un agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 100.000 lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).

In urma acestei operatii postul bilantier "Materiale consumabile" se va majora cu 100.000 lei deci de la 7.000.000 lei va creste la 7.100.000 lei.

In acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 100.000 lei si deci va avea loc o crestere de la 5.000.000 lei la 5.100.000 lei.

Totalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 100.000 lei.

A + X = P + X

Bilantul contabil

mii lei

Ex. nr.

Agentul economic a achitat unui creditor suma de 3.000.000 lei.

In urma acestei operatiuni economice se micsoreaza postul din activul bilantului "Conturi la banci in lei" cu suma de 3.000.000 lei si in acelasi timp si cu aceeasi suma se micsoreaza postul de bilant "Creditori diversi".

Totalul activului si totalul pasivului se va modifica in sensul diminuarii cu 3.000.000 lei.

A - X = P - X

Bilant contabil

mii lei

Ex. nr.

Se incaseaza de la un client suma de 2.000.000 lei, pe baza ordinului de plata introdus in banca de client.

In urma acestei operatii, postul bilantier "Conturi la banci in lei" va creste cu 2.000.000 lei, iar postul bilantier "Clienti" se va micsora cu 2.000.000 lei.

Total activ si total pasiv raman neschimbate.

A + X - X = P

Bilant contabil

mii lei

Ex. nr.

Din remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului de 400.000 lei.

In urma acestei operatii postul de pasiv "Personal remuneratii datorate" se va diminua cu suma de 400.000 lei iar postul de pasiv "Impozit pe salarii" va creste cu 400.000 lei.

Totalul activului si totalul pasivului va ramane neschimbat.

A = P + X - X

Bilant contabil

mii lei

CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC CONTABILITATII.

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

Contul:

n    procedeu metodic specific contabilitatii;

n    urmareste operativ activitatea economica, existenta si miscarea fiecarui element patrimonial;

n    elementele componente:

-titlu contului

-rulajul contului:

-explicatia: -descriptiva

-contabila

-soldul contului:

Reguli de functionare a conturilor

CONTURI DE ACTIV CONTURI DE PASIV

DEBIT                    CREDIT DEBIT CREDIT

PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi - instrument de lucru pentru transpunerea fiecarei operatiuni economice in formule contabile.

- cuprinde 9 clase:

n    clasa 1 - conturi de capitaluri;

n    clasa 2 - conturi de imobilizari;

n    clasa 3 - conturi de stocuri si productie in curs de executie;

n    clasa 4 - conturi de terti;

n    clasa 5 - conturi de trezorerie

n    clasa 6 - conturi de cheltuieli

n    clasa 7 - conturi de venituri

n    clasa 8 - conturi speciale (in afara bilantului)

n    clasa 9 - conturi de gestiune (pentru contabilitatea de gestiune)

ETAPELE INVENTARIERII

Importanta inventarierii in procesul decizional, impune cunoasterea continutului lucrarilor si etapelor ce trebuie parcurse in efectuarea ei. Din punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleasi, indiferent de specificul activitatii desfasurate de agentul economic.

Etapele inventarierii, in ordinea in care se succed sunt:

n    pregatirea inventarierii;

n    efectuarea inventarierii (inventarierea propriuzisa);

n    evaluarea elementelor inventariate;

n    stabilirea diferentelor la inventariere si solutionarea acestora.

Pregatirea inventarierii - se refera la masurile cu caracter organizatoric si contabil si incepe cu constituirea comisiilor de inventariere pe baza deciziei emise si semnate de conducatorul agentului economic si de seful compartimentului financiar-contabil.

In decizie se precizeaza componenta comisiei de inventariere (minimum doua persoane) functiile acestora in cadrul comisiei (presedinte, secretar, membru), bunurile supuse inventarierii, data inceperii si terminarii inventarierii.

Efectuarea inventarierii - in cadrul acestei etape comisia de inventariere se deplaseaza la gestiunea supusa inventarierii. In cazul in care sunt mai multe depozite in care se pastreaza aceleasi bunuri, inventarierea incepe in acelasi timp la toate depozitele sau la un depozit, iar celelalte se vor sigila.

In listele de inventar nu se admit corecturi sau stersaturi.

Evaluarea elementelor inventariate

In listele de inventar se completeaza cantitatea, pretul unitar si valoarea bunurilor inventariate.

Pretul unitar este, in cele mai multe cazuri, acelasi cu cel inregistrat cu ocazia intrarii bunurilor in patrimoniu.

Stabilirea diferentelor la inventar si solutionarea lor

In listele de inventariere exista rubrici in care se stabilesc diferentele in existentul scriptic si faptic, cantitativ si valoric.

Rezultatele inventarierii sunt consemnate intr-un proces verbal de inventariere in care se inscriu in principal: perioada si gestiunile inventariate, precum si personele care au efectuat inventarierea, plusurile si minusurile constatate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si datoriile incerte si in litigiu, valorificarea rezultatelor inventarierii, constituirea si regularizarea provizioanelor, concluzii si propuneri referitoare la inventarierea patrimoniului unitatii.

CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE

Balantele de verificare se pot clasifica in raport de mai multe criterii si anume:

1. Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc pot fi:

balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile sintetice;

balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile analitice. Aceste balante au drept scop verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale, rulaje, total sume si soldurile finale.

2. Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot fi:

cu o serie de egalitati;

cu doua serii de egalitati;

cu trei serii de egalitati;

cu patru serii de egalitati.

Balantele de verificare cu o serie de egalitati, se prezinta sub doua variante:

n    balante de verificare a sumelor;

n    balante de verificare a soldurilor.

Balanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate.

Balanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de asemenea egalitate.

Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Acest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume:

n    totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare;

n    totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Acest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte: soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor.

Intre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati:

n    totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare;

n    totalul rulajului debitor = totalul rulajului creditor;

n    totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Acest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si solduri cu balantele de rulaje si solduri initiale si finale.

Cele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt:

Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare - aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente;

Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente = Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

Totalul sumelor debitoare = Totalul soldurilor initiale debitoare + Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente.

Totalul sumelor creditoare = Totalul soldurilor initiale creditoare + Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente.

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Soldul final debitor al fiecarui cont = Totalul sumelor debitoare - Totalul sumelor creditoare.

Sold final creditor al fiecarui cont = Totalul sumelor creditoare - Totalul sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont).

Balantele de verificare se intocmesc de regula la sfarsitul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, semestru).

FORME DE INREGISTRARE CONTABILA

1. Forma de contabilitate clasica sau jurnal unic:

n    specifica agentilor economici cu volum mic de operatii si fara diviziunea muncii;

n    instrumente de lucru:

jurnal unic - inregistrari cronologice;

cartea-mare - inregistrare sistematica;

registru-inventar - pentru inventarierea patrimoniului;

balanta de verificare;

situatii financiar-contabile.

2. Forma de contabilitate pe jurnale:

n    utilizeaza jurnale pe feluri de operatiuni;

n    jurnalele inregistreaza cronologic si sistematic in creditul conturilor sintetice, cu defalcare pe conturi corespunzatoare debitoare;

n    instrumente de lucru:

jurnale multiple pentru creditul conturilor;

situatii auxiliare pentru debitul unor conturi;

cartea-mare;

balanta de verificare;

bilantul contabil.

3. Forma de contabilitate "maestru-sah":

n    dezvolta pe conturi corespondente atat rulajul debitor cat si creditor pentru toate conturile sintetice;

n    instrumente de lucru:

jurnal de inregistrare;

fisa sintetica sah;

cartea-mare sah;

balanta de verificare;

registre auxiliare pentru evidenta analitica;

bilantul contabil.

4. Forma de contabilitate informatica.

Cursul

Contabilitatea interna de gestiune

- anul III -

C.G.F.

Tema:

Continutul, locul si rolul contabilitatii de gestiune

Nr. de ore alocate: 2 ore

Obiective de strategie didactica

n   Continutul si importanta studierii contabilitatii de gestiune;

n   Locul si rolul contabilitatii de gestiune in cadrul intreprinderii.

3. Continutul de ideii - Probleme de discutat.

Obiectivele complexe care stau in fata contabilitatii au condus la delimitarea si individualizarea celor doua sectiuni ale sale:

n   contabilitate financiara,

n   contabilitate interna de gestiune.

Principala deosebire intre cele doua sectiuni o constituie delimitarea informatiilor ce le obtin si furnizeaza.

Contabilitatea interna de gestiune, sau contabilitatea analitica de exploatare cum este cunoscuta in literatura occidentala, reprezinta acea latura a contabilitatii prin care se pot urmari distant si complet toate aspectele procesului de productie.

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele obiective:

n   determinarea bazelor de evaluare a anumitor elemente patrimoniale inscrise in bilant;

n   reflectarea reala a produselor obtinute si a abaterilor cantitative si valorice fata de productia programata;

n   stabilirea corecta a productiei neterminate la finele perioadei de calculatie a costurilor;

n   reflectarea consumurilor de valori materiale ocazionate de procesul de fabricatie;

n   calculatia si cunoasterea costurilor de productie pe locuri generatoare de costuri;

n   determinarea si explicarea rezultatului prin prisma costului si a pretului de vanzare pe produs, lucrare, serviciu;

n   stabilirea previziunilor privind cheltuielile si veniturile;

n   executia bugetelor de venituri si cheltuieli si explicarea diferentelor rezultate.

Contabilitatea interna de gestiune se organizeza de fiecare agent economic in raport de necesitati si profilul de activitate, fara a fi impusa prin dispozitii legale, modul de organizare al acesteia ramanand la latitudinea organelor de decizie ale agentilor economici.

Contabilitatea interna de gestiune trebuie sa fie o contabilitate activa, care prin calculul si analiza costurilor si rezultatelor sa pregateasca previziunile, controlul realizarii lor, nivelul si cauza abaterilor si masurile de redresare ce preocupa organele de decizie.

Contabilitatea interna de gestiune este contabilitatea circuitului intern si ofera posibilitatea cunoasterii costurilor complete sau partiale, procedand la studiul lor continuu, la estimarea evolutiei lor.

4. Problematica euristica

n   definitie,

n   sfera de cuprindere,

n   obiectivele contabilitatii interne de gestiune,

n   deosebiri si asemanari intre contabilitatea financiara si contabilitatea interna de gestiune.

Metoda utilizata: expunerea si conversatia

Bibliografie

Tema

Organizarea contabilitatii de gestiune

Nr. de ore alocate: 10 ore

Obiective de strategie didactica

n   Obiectivele contabilitatii de gestiune

n   Continutul, formarea si felurile conturilor

n   Productia - componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune

n   Organizarea contabilitatii de gestiune in Romania

n   Conturile de gestiune

n   Modul de functionare a conturilor de gestiune

3. Continutul de idei

Obiectivele contabilitatii de gestiune sunt:

n   calculul costurilor in scopul urmaririi rezultatului realizat de catre agentul economic;

n   studierea eficientei gestiunii, ceea ce se realizeaza prin analizarea urmatorilor indicatori:

a) Productivitatea fizica (W)

W=Cantitatea de produse / Nr. mediu de personal

b) Profitabilitatea = capacitatea agentului economic de a produce profit,
adica V > C

c) Rentabilitatea capitalurilor

R=Profit / Capital social

d) Eficienta globala

n   elaborarea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea si controlul acestora in scopul realizarii unei eficiente.

n   Costul productiei reprezinta expresia valorica a tuturor factorilor de productie consumati/mijloace de munca, forta de munca pentru producerea si desfacerea bunurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicii.

n   Avand in vedere elementele procesului de productie si modalitatile lor de participare la obtinerea produselor, cheltuielile de productie se prezinta astfel:

-cheltuieli generate de folosirea mijloacelor de munca in procesul de productie;

-cheltuieli privind obiectele muncii;

-cheltuieli cu plata fortei de munca.

Clasificarea costurilor (cheltuielilor)se realizeaza dupa mai multe criterii:

1.criteriul componentei

-cheltuieli simple,

-cheltuieli multiple

-cheltuieli complexe.

2. criteriul importantei si al legaturii lor cu procesul tehnologic

-cheltuieli de baza;

-cheltuieli de regie.

3.criteriul modului de repartizare

-cheltuieli discrete

-cheltuieli indiscrete.

4.criteriul raportului in care se gasec fata de volumul productiei:

-cheltuieli fixe,

-cheltuieli proportionale:

n   degresive,

n   regresive

n   progresive

5. criteriul utilizarii in tarile cu economie de piata:

- costuri medii:

-costuri fixe medii

-costuri variabile medii

-costuri totale (globale) medii;

-costuri marginale, diferentiale sau de crestere.

6. criteriul naturii economice a cheltuielilor

-cheltuieli de exploatare,

-cheltuieli financiare,

-cheltuieli exceptionale,

-cheltuieli cu amortizarea

-cheltuili cu impozitul pe profit.

criteriul sferei de activitate unde au fost efectuate:

-cheltuieli de aprovizionare,

-cheltuieli de productie.

-cheltuieli de desfacere.

Productia: componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune.

Cheltuielile sunt ocazionate pe locuri de productie si pe unitatea de produs.

Principalele zone de cheltuieli sunt:

-centerele de productie,

-sectiile de productie,

-sectoarele de cheltuieli.

Productia reprezinta o componenta a obiectului contabilitatii de gestiune si in calitatea ei de purtatoare nde cheltuieli.

Purtatorii de cheltuieli sunt:

-produsele realizate,

-lucrarile executate,

-serviciile prestate.

In raport de nivelul la care se urmaresc cheltuielile, purtatorii pot fi:

-globali - la nivelul intregii productii;

-individuali pe unitatea de produs, lucrare.

In functie de modul de organizare al productiei purtatorii pot fi pe:

-ansambluri,

-subansambluri,

-semifabricate,

-piese,

-repere.

In functie de gradul de finisare al productiei purtatorii pot fi:

-productia terminata (finita)

-productia neterminata (in curs de fabricatie).

In functie de rolul purtatorilor in diferite momente ale procesului de formare a costurilor purtatori pot fi:

-purtatori finali (unitatea de produs finit),

-purtatori intermediari.

Unitatea de calculatie - unitatea de masura folosita la exprimarea productiei obtinute si poate fi:

-unitatea de masura naturala (fizica),

-unitatea de calculatie cu caracter conventional.

Contabilitatea interna de gestiune in Romania este organizata in raport de specificul unitatii economice si in raport de hotararea factorilor de decizie.

Legea 82/1991 - legea contabilitatii lasa la latitudinea agentilor economici organizarea contabilitatii interne de gestiune.

Costul complet se poate exprima astfel:

-cheltuieli cu materiile prime si materialele directe,

-remuneratiile discrete,

-contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala aferente remuneratiilor directe

CHELTUIELI DIRECTE +

-cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor din sectie,

-cheltuieli de conducere si administratia sectiilor

+ CHELTUIELI INDIRECTE DE SECTIE

=COSTUL DE PRODUCTIE (+)

+ cheltuielile de desfacere (+)

(+) cheltuieli generale de administratie

=COSTUL COMPLET

Conturile de gestiune si modul lor de functionare

Se utilizeaza clasa 9 "Conturi de gestiune" din care fac parte urmatoarele grupe:

90 "Decontari interne"

92 "Conturi de calculatie"

93 "Costul productie"

Grupa 90 "Decontari interne" cuprinde urmatoarele conturi:

901 "Decontari interne privind cheltuielile",

902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

Grupa 92 "Conturi de calculatie" cuprinde conturile:

921 "Cheltuielile activitatii de baza"

922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

923 "Cheltuieli indirecte de productie"

924 "Cheltuieli generale ale administratiei"

925 "Cheltuieli de desfacere"

Grupa 93 "Costul productiei" cuprinde urmatoarele conturi:

931 "Costul productiei obtinute"

933 "Costul productiei in curs de executie"

Aplicatii privind functuionarea conturilor.

1. Se inregistreaza in cursul lunii pe baza documentelor justificative cheltuielile de baza, cheltuieli auxiliare, cheltuieli indirecte de productie, cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere.

% = 901 "Decontari interne

921 "Cheltuielile activitatii de baza"                          privind cheltuielile"

922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

923 "Cheltuieli indirecte de productie"

924 "Cheltuieli generale ale administratiei"

925 "Cheltuieli de desfacere"

2.La finele lunii se repartizeaza cheltuieli indirecte asupra cheltuielilor de baza:

921 "Cheltuielile activitatii = %

de baza" 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

923 "Cheltuieli indirecte de productie"

924 "Cheltuieli generale ale administratiei"

925 "Cheltuieli de desfacere"

Contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" preia toate cheltuielile directe dar si cota parte din cheltuielile indirecte.

3. La sfarsitul lunii se includ conturile de cheltuieli atat cele directe cat si cele indirecte ramase nerepartizate.

902 "Decontari interne  = %

privind productia obtinuta"      921 "Cheltuielile activitatii de baza"

922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

923 "Cheltuieli indirecte de productie"

924 "Cheltuieli generale ale administratiei"

925 "Cheltuieli de desfacere"

4.In cursul lunii se inregistreaza productia obtinuta la pret prestabilit.

931 "Costul productiei obtinute"= 902 "Decontari interne privind productia
obtinuta

5.La finele lunii se inchide contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile", reflectand pozitia la cost efectiv.

901 "Decontari interne privind             =931 "Costul productiei obtinute"

cheltuielile"

4. Problematica euristica

-obiectivele contabilitatii de gestiune

-definirea costului productiei

-clasificarea costurilor

-productia componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune

-purtatorii de cheltuieli - definitie, clasificare

-unitatea de calculatie - definire, feluri

-formarea contului complet

-conturile de gestiune

-functionarea conturilor de gestiune

-aplicatii

5.Metode utilizate:

-expunere

-conversatie

-dezbateri.

6. Bibliografie

Tema:

Contabilitatea de gestiune in tara noastra

Nr. de ore alocate: 6 ore

Obiective de strategie didactica

n   Contabilitatea anlitica a exploatarii

n   Contabilitatea analitica a valorilor economice

-contabilitatea anlitica a valorilor imobilizate

-contabilitatea analitica a stocurilor

n   Contabilitatea analitica a tertilor si relatiilor de decontare

n   Relatia dintre cost si pret in economia de piata

n   Principalii indicatori economico-financiari

3. Continutul de ideii

In literatura de specialitate din tara noastra contabilitatea de gestiune a fost structurata in baza studiilor si a schimbului de experienta cu celelalte state vest-europene astfel:

-contabilitattea analitica a exploatarii;

-contabilitatea analitica a valorilor economice;

-contabilitatea analitica a tertilor si a relatiilor de decontare.

Contabilitatea analitica a exploatarii presupune organizarea contabilitatii analitice a:

-cheltuielilor

-produductiei.

Organizarea contabilitatii exploatarii si analiza costurilor depind de numerosi factori interni si anume:

-structura de organizare;

-tehnologia mijloacelor de control, capacitatea de sectorizare;

-prezentarea rezultatelor sale in raport cu deciziile si actiunile de remediere in termen cat mai scurt.

Organizarea contabilitatii analitice a exploatarii presupune stabilirea costului produselor si a costului perioadei ceea ce presupune trasarea unei limite intre:

-costurile produselor si serviciilor pe stic si cele aferente produselor expediate;

-costurile aferente exercitiului la care se refera.

Cheltuielile de exploatare in raport de individualizarea lor pe obiecte se impart in:

-cheltuieli directe;

-cheltuieli indirecte care pot fi:

-cheltuieli comune,

-cheltuieli de interes general,

-cheltuieli comerciale.

Calculatia costurilor se realizeaza prin diverse metode, a caror aplicare depinde de:

-specificul procesului tehnologic;

-compartimentarea societatii pe sectii, sectoare de activitate;

-delimitarea in timp a cheltuielilor;

-alegerea corecta a obiectului de calculatie (a purtatorului de cheltuieli);

-separarea clara, pe tot parcursul fluxului costurilor, a cheltuielilor dupa structura cadru;

-destinatia clara a cheltuielilor generate de fiecare activitate (productie, investitie comerciala).

Modul general al calculatiei costurilor este:

c =  chd +  chi

unde

c = costul unitar al produsului, lucrarii, serviciului;

chd = cheltuieli directe aferente produsului, lucrarii serviciului;

chi = cheltuieli indirecte aferente produsului, lucrarii, serviciului.

Costul produselor se calculeaza luand in considerare:

-cheltuielile specifice activitatii de productie;

-cheltuielile comerciale;

-cheltuielile administratie generale;

-productia fizica realizata.

repartizate pe baza unor cheltuieli de repartizare si eliminandu-se:

-cheltuielile subactivitatii;

-valoarea productiei neterminate stabilita prin inventariere si evaluare in raport de gradul de finisare.

Foaie de calculatie

a) Cheltuieli comerciale (k1)

k1=80/730=0,1096

pentru prod. "A": 450 x k1 =49

"B": 280 x k1 =31

b)Cheltuieli generale de administratie (k2)

k2=60/730=0,082

pentru prod. "A": 450 x k2 =37

"B": 280 x k2 =23

Contabilitatea analitica a valorilor economice cuprinde doua sectiuni:

-contabilitatea analitica a veniturilor imobilizate

-contabilitatea analitica a stocurilor.

Contabilitatea analitica a valorilor imobilizate se refera la contabilitatea imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe, inclusiv a investitiilor la terenuri.

Contabilitatea analitica la mijloacele fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta in parte.

Evidenta contabila analitica a mijloacelor fixe se realizeaza cu ajutorul:

-Fisa mijlocului fix,

-Registrul numerelor de inventar

-Registrul pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe.

Contabilitatea analitica a terenurilor se tine pe doua mari categorii:

a.terenuri care pot fi grupate in:

-terenuri agricole si silvice

-terenuri fara constructii

-terenuri cu zacaminte

-terenuri cu constructii etc

b.amenajari de terenuri.

Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza dupa una din metodele:

-metoda cantitativ-valorica;

-metoda operativ contabila (per solduri);

-metoda global valorica.

Contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric, sau numai valoric prin folosire inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

Metoda inventarului intermitent poate fi sintetizata astfel:

E=Si+I-Sf

unde

E=iesiri;

Si=stoc initial;

I=intrari;

Sf=stoc final stabilit prin inventariere.

Metoda inventarului permanent poate fi redata cu ajutorul formulei:

Sf=Si+I-E

Dupa fiecare operatiune de intrare sau iesire se stabileste stocul final:

Si+I=Sf1; Sf1-E=Sf2

Contabilitatea analitica a tertilor si a relatiilor de decontare presupune organizarea:

-evidentei analitice a partilor sociale si a actiunilor;

-evidenta analitica a furnizorilor si clientilor pentru a sti in orice moment "cui?", "cat?" si "cand?" trebuie platit sau "de la cine?", "cat?" si "cand?" trebuie incasat.

-evidenta analitica a debitorilor si creditorilor;

-evidenta obligatiilor fata de bugetul administratiei centrale sau locale.

Organizarea evidentei analitice este lasata la latitudinea agentului economic.

Costul pe unitatea de produs este punctul de plecare in formarea pretului. Agentii economici nu pot vinde produse, presta servicii sau executa lucrari sub nivelul costului, deoarece acesta ar conduce in scurt timp la faliment.

Adesea, agentii economici, imbina orientarea pretului in raport de cost, cu orentarea in raport de preturile concurentei.

In atentia conducerii intreprinderii stau o multitudine de indicatori care privesc situatia financiara a intreprinderii si anume:

-activul net, adica:

Activul net=Activul real-Datorii

-gradul autonomiei finaciare exprimat prin relatia:

R=Capitaluri proprii / Datorii

sau

R=Capitaluri proprii / Capitaluri permanente

numita si rata independentei financiare

-rata finantarii investitiilor (R1)

R1=Capitaluri permanente / Activ cu o activitate mai mare de un an

-rata lichiditatii reduse (R )

R=Activ circulant cu o durata mai mica de un an exclusiv stocurile /

Datorii a caror vechime este mai mica de un an

-rata lichiditatii imediate:

R= Disponibilitati / Datorii a caror vechime este mai mica de un an

4.Problematica euristica:

-formele contabilitatii analitice;

-formele contabilitatii analitice a exploatarii;

feluri de cheltuieli in organizarea contabilitatii analitice a exploatarii;

-calculatia costurilor

-factori de dependenta

-modelul general

-elementele componente.

-model de calculatie.

-contabilitatea analitica a imobilizarilor

-contabilitatea analitica a stocurilor

-contabilitatea analitica a tertilor si a relatiilor de decontare

-indicatorii economico-financiari.

5.Metode didactice utilizate

-expunere,

-conversatie

-dezbaterii

Bibliografie

Tema 4:

Organizarea calculatiei costurilor

Nr. de ore alocate: 4 ore

Obiective de strategie didactica

-calculatia costului productiei: notiune sarcini;

-clasificarea calculatiei costurilor;

-factorii care influenteaza organizarea calculatiei costurilor;

-principiile calculului economic;

-principiile calculatiei costurilor.

Continutul de ideii

Calculatia costului constituie un instrument de stabilire concreta a costurilor de productie, costuri ce constituie punctul de pornire in formarea preturilor.

Calculatia costurilor cuprinde ansamblul de operatii matematice folosite in conformitate cu prevederile metodologice pentru determinarea costului unitar al unui produs, al unei lucrari sau al unui serviciu prestat.

Calculatia costurilor are urmatoarele sarcini:

-definirea si precizarea obiectului calculatiei;

-stabilirea unitatii de calculatie si a raportului in care se afla fata de obiectul calculatiei;

-stabilirea principiilor metodologice generale ale calculatiei costurilor si a principiilor specifice fiecarei metode de calculatie;

-elaborarea metodelor de calculatie;

-organizarea calculatiei costurilor in concordanta cu specificul procesului de productie.

Clasificarea calculatiei costurilor se efectueaza dupa mai multe criterii:

1.dupa momentul in care se efectueaza:

-antecalculatie,

-postcalculatie;

2.dupa particularitatile procesului tehnologic:

-calculatia pe faze

-calculatia pe comenzi.

3.dupa periodicitatea intocmirii calculatiilor:

-calculatii periodice:

-calculatia de plan

-calculatia de dare de seama

-calculatia pe faze

-calculatia standar cost

-direct costing, THM, GP si PERT.

-calculatii neperiodice:

-calculatii pe comenzi;

-calculatii de proiect ale studiilor tehnice economice privind investitiile;

-calculatii pe fundamentele unor preturi.

dupa modul de evaluare al costurilor distingem:

-calculatiile costului efectiv

-calculatiile costului normal

-calculatiile costului planificat.

dupa modul de formare a costurilor:

-calculatii pe feliuri de costuri

-calculatii pe locuri generatoare de costuri

-calculatii pe purtatori de costuri.

dupa metodele si procedeele de calculatie folosite:

-calculul divizionar

-calculul coeficientilor de evidenta

-calculul de suplimentare

-calculul partial

-calculul marginal

-calculul absorbant.

Legea nr. 82/1993 Legea contabilitatii lasa unitatilor patrimoniale posibilitatea utilizarii uneia din urmatoarele metode de calculatie:

-metoda costurilor standard sau normate,

-metoda de calculatie pe comenzi,

-metoda de calculatie pe faze de fabricatie,

-metoda de calculatie a diviziunii (globale)

-metoda de calculatie a costurilor directe.

Se mai poate utiliza metoda T.H.M., precum si alte metode.

Principiile calcului economic sunt:

-principiul determinarii obiectului calculatiei;

-alegerea metodologiei de calculatie;

-corelatia calculatiei contabile cu celelalte calculatii economice;

-organizarea calculatiei economice in contabilitate tinand seama de cerintele generalizarii si sistematizarii informatiei contabile in cadrul acesteia;

-calculatia contabila.

Principiile calculatiei costurilor sunt:

-principiul delimitarii in timp a cheltuielilor

-cheltuieli curente

-cheltuieli anticipate

-cheltuieli preliminate.

-principiul localizarii cheltuielilor

-principiul separarii cheltuielilor

-principiul documentarii calculatiei

-principiul calculatiei unice

-principiul eficientei calculatiei.

4.Problematica euristica

-calculatia costurilor notiune si sarcini

-clasificarea calculatiei costurilor

-metode de calculatie utilizate de agentii economici din tara noastra in conformitate cu prevederile Legii Contabilitatii:

-principiile calculului economic;

-principiile calculatiei costurilor.

5.Metode didactice utilizate:

-expunere;

-conversatii;

-dezbaterii.

6.Bibliografie