Analiza aprovizionarii cu materii si materiale

Analiza aprovizionarii cu materii si materiale

Organizarea si desfasurarea judicioasa a aprovizionarii cu materii si materiale contribuie la indeplinirea ritmica a programelor de productie, la reducerea cheltuielilor de aprovizionare, la cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante precum si la o utilizare cat mai buna a capacitatilor de productie si a fortei de munca. Avand in vedere consecintele multiple ale aprovizionarii si folosirii acestor materii si materiale, este necesara perfectionarea continua a procesului de aprovizionare cu materii si materiale, precum si valorificarea lor superioara in toate unitatile economice.

Analiza economica trebuie sa studieze modul de fundamentare a necesarului de aprovizionat, sa urmareasca modul in care se face aprovizionarea cu materiale, receptionarea si pastrarea lor, daca stocurile de materiale sunt bine dimensionate si daca asigura desfasurarea neintrerupta a procesului de productie. Ca rezultat al acestei analize trebuie sa se evidentieze in ce masura a influentat aprovizionarea tehnico-materiala asupra realizarii programului de productie si sa se constate lipsurile existente in aprovizionare, in vederea luarii masurilor necesare pentru inlaturarea sau prevenirea acestor lipsuri.

Pentru rezolvarea acestor probleme trebuie sa se tina seama de modul in care a fost fundamentat necesarul de aprovizionat. De aceea, trebuie sa se urmareasca modul de acoperire a necesarului de aprovizionat, aprovizionarea completa si la timp cu materialele necesare, precum si calitatea materialelor aprovizionate.

Pentru a se vedea daca necesarul de aprovizionat a fost bine fundamentat se analizeaza principalele elemente care au stat la baza stabilirii sale: normele de consum si stocurile de materiale.

Normele de consum - stau la baza determinarii necesarului de materii prime principale si materiale auxiliare pentru indeplinirea programului de productie si exprima cantitatea maxima de materiale ce se poate consuma pentru obtinerea unei unitati de produs sau executarea unei lucrari.

Norma de consum de aprovizionare se compune din norma de consum tehnologic si pierderile netehnologice care nu pot fi recuperate. La randul sau, consumul tehnologic se obtine prin insumarea consumului util de materiale si a pierderilor tehnologice:

in care: - norma de consum de materiale;

- consumul tehnologic;

- consumul util sau net;

- suma pierderilor tehnologice;

- suma pierderilor netehnologice.

In cadrul analizei se poate studia structura normei de consum in dinamica, prin care se poate evidentia tendinta ponderii consumului util in consumul total de materiale.

Pe baza normelor de consum se poate determina necesarul total de materii si materiale pentru productie sau consumul total de materiale, cu ajutorul relatiei:

in care: M - necesarul total de materiale pentru productie;

Q - volumul productiei (in unitati fizice);

- norma de consum de materiale.

Tinand seama de elementele programului de aprovizionare, rezulta ca necesarul total sau consumul total de materii si materiale depinde atat de marimea stocurilor initiale si finale, cat si de marimea intrarilor sau aprovizionarilor cu materiale intr-o anumita perioada de timp, adica:

unde: - stocul de materiale de la inceputul perioadei;

- stocul de materiale de la sfarsitul perioadei;

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

I - intrarile de materiale in cursul perioadei (necesarul de aprovizionare).

Modificarea consumului efectiv de materiale pentru productie fata de cel normat, se poate explica prin influenta modificarii elementelor componente, calculata cu ajutorul metodei balantiere, astfel:

din care, datorita:

1) modificarii stocului initial de materiale

2) modificarii intrarilor de materiale

3) modificarii stocului final de materiale

Pentru desfasurarea normala a activitatii de productie, intreprinderile trebuie sa se aprovizioneze din timp si in cantitati suficiente cu materiile prime si materialele necesare. Intrucat desfasurarea procesului de aprovizionare are un caracter periodic, pentru asigurarea continuitatii procesului de productie este necesara crearea unor stocuri de materiale pentru productie.

Fundamentarea temeinica a programului de aprovizionare necesita normarea si dimensionarea judicioasa a stocurilor de productie care cuprind: stocul curent, stocul de siguranta si stocul de pregatire sau conditionare.

Stocul curent reprezinta cantitatea de materii si materiale destinata asigurarii continuitatii si desfasurarii normale a activitatii de productie in intervalul dintre doua aprovizionari succesive. Marimea stocului curent depinde de consumul mediu zilnic de materii si materiale si de timpul sau intervalul mediu dintre doua aprovizionari (T), adica:

Consumul mediu zilnic se calculeaza la randul sau prin raportarea necesarului sau consumului total de materiale (M) la numarul de zile calendaristice din perioada respectiva, astfel:

Consumul zilnic de materiale se mai poate stabili in functie de volumul productiei zilnice pe sortimente de produse si consumul specific pe unitatea de produs:

in care: - productia zilnica pe sortimente sau repere;

- consumul specific pe unitatea de produs.

Intervalul mediu dintre doua aprovizionari se determina prin diferite metode, in functie de conditiile concrete de aprovizionare si consum din fiecare intreprindere. In cazul cand intervalul mediu se stabileste pe baza datelor statistice privind intervalele efective din perioada precedenta, marimea lui se calculeaza astfel:

in care: t - intervalul dintre doua livrari succesive de materiale;

q - cantitatile primite din fiecare material.

Stocul de siguranta reprezinta cantitatile de materii si materiale destinate asigurarii continuitatii si desfasurarii normale a procesului de productie in cazul in care intervin anumite dereglari in procesul de aprovizionare. Marimea acestui stoc se determina ca produs intre consumul mediu zilnic si timpul necesar unui ciclu complet de aprovizionare , format din timpul necesar stabilirii legaturii cu furnizorul si al pregatirii lotului de livrare , timpului de transport si timpului de descarcare, receptionare si depozitare , adica:

Stocul de pregatire sau conditionare se constituie atunci cand este necesara pregatirea prealabila a materialelor pentru consumul productiv si se determina prin inmultirea consumului mediu zilnic si timpul de pregatire , adica:

La analiza stocurilor trebuie urmarita si situatia stocurilor normale, a celor cu miscare lenta sau a celor devenite disponibile. In acest scop se calculeaza un grad de imobilizare a stocurilor:

unde: - stocul mediu de materiale;

T - timpul exprimat in zile;

E - iesirile de materiale.

In functie de marimea stocurilor efective pe categorii de materiale se poate calcula si rezerva in zile pentru asigurarea continuitatii procesului de productie:

unde: - stocurile efective de materiale.

Un obiectiv important al analizei il constituie si studierea corelatiei dintre dinamica sau indicele cifrei de afaceri si dinamica sau indicele stocurilor de materiale. O situatie favorabila apare atunci cand: .

Se poate calcula, de asemenea, si un indice de corelatie , care trebuie sa fie supraunitar , astfel:

De asemenea se poate calcula un coeficient de rotatie a stocurilor :, cu ajutorul caruia se poate aprecia cresterea sau reducerea stocului de materiale.

Cu prilejul analizei intrarilor de materiale, trebuie sa se urmareasca daca acestea au avut loc in cantitatile, sortimentele si la termenele programate. In acest sens se poate stabili gradul de realizare a programului de aprovizionare ca raport intre intrarile efective de materiale si necesarului programat de materiale, precum si gradul de asigurare a necesarului de materiale stabilit ca raport intre numarul de zile pentru care a fost asigurata intreprinderea cu materialul respectiv si numarul de zile al perioadei analizate :

Modul de desfasurare a procesului de aprovizionare si de formare si consumare a stocurilor de materiale, influenteaza si alte laturi ale activitatii economice a intreprinderii ca: ritmicitatea productiei, folosirea fortei de munca si a mijloacelor fixe, cheltuielile de productie, viteza de rotatie a activelor circulante, rentabilitatea intreprinderii, indeplinirea obligatiilor contractuale, etc.

Analiza aprovizionarii cu materii si materiale se poate adanci prin urmarirea indeplinirii programului de aprovizionare pe feluri de materiale, cat si pe principalii furnizori.

Rezultatele analizei realizarii programului de aprovizionare trebuie sa serveasca conducerii intreprinderilor pentru luarea unor masuri corespunzatoare in vederea desfasurarii normale a activitatii de aprovizionare si de productie.