Abordari teoretice actuale privind contabilitatea si controlul de gestiune

Abordari teoretice actuale privind contabilitatea si controlul de gestiune

Problema fundamentala care se pune astazi este aceea de a determina in ce masura contabilitatea in forma sa actuala mai reuseste sa-si indeplineasca obiectivul pentru care ea a fost conceputa. Inca din 1925, au aparut aproape toate instrumentele contabilitatii de gestiune (Ex: urmarirea costului materialelor, manoperei, cheltuieli indirecte, bugetele flexibile, previziunile vanzarilor, analiza abaterilor, etc).

La mijlocul secolului trecut apar noi instrumente de gestiune controlul de  gestiune. In acea perioada, principalul scop al contabilitatii de gestiune sau manageriale devine determinarea profitabilitatii totale a entitatilor asistam de asemenea la faptul ca sistemul de informare al contabilitatii este constrans de procedurile si duratele de raportare a situatiilor financiare. Acel sistem e prea lent, prea complex si uneori prea denaturat pentru a fi un sprijin in activitatea managerilor, in planificarea si luarea deciziilor.

Principalele imperative ce ar trebui sa ghideze orice entitate in actualele conditii ce caracterizeaza mediul concurential sunt

1. orientarea spre client
2. orientarea spre flexibilitate
3. reproiectarea intregului sistem de productie al entitatii
4. valoarea caracteristica ce conditioneaza cererea pentru orice produs, lucrare sau serviciu
5. motivarea angajatilor salariati ce devine o necesitate absoluta pentru responsabilizarea acestora
6. adoptarea unei structuri organizatorice adecvate
7. proiectul si cultura de intreprindere
8. calitatea ca fiind imperativul suprem in conditiile economiei actuale.

1. Orientarea spre client presupune cultivarea relatiilor reciproc avantajoase de durata cu clientii. Astfel, se poate afirma ca pastrarea clientilor costa entitatea mai putini bani decat atragerea unora noi. Clientul nu mai este considerat generator de costuri ci el e cel ce aduce profituri. Contabilitatea de gestiune poate sa aduca valoare unei entitati prin mai buna utilizare a resurselor financiare si nefinanciare si sa vina in intampinarea nevoilor clientilor sai mai repede decat concurenta oferind produse, lucrari, servicii de o mai buna calitate.

2. Orientarea spre flexibilitate presupune ca entitatea sa depuna eforturi pentru a raspunde cerintelor particulare ale clientilor. Se are in vedere trecerea de la vechile concepte prin control de sus in jos la conditiile care sa incurajeze procesul de autorizare de jos in sus. Contabilitatea de gestiune trebuie sa fie suficient de flexibila pentru a putea raspunde la schimbarile aparute in mediul in care-si desfasoara activitatea.

3. Reproiectarea sistemului de productie. Schimbarea conditiilor pietei impune modificari in mediul de conceptie al productie care trebuie in intregime reproiectat. Productia de masa trebuie sa devina o producsie personalizata. Conditiile de livrare trebuie sa tina seama in cea mai mare parte de cerintele clientilor. Aplicarea unui mod de productie adaptabil trebuie sa se bazeze pe utilizarea concomitenta a mai multor instrumente cum ar fi productia la timp, controlul strict al calitatii, ritmicitatea si siguranta livrarilor, analiza valorica, etc.

Cea mai importanta consecinta a modificarilor tehnice de productie o reprezinta modificarea raportului dintre cheltuielile directe si cele indirecte. Folosirea cheilor clasice de repartizare pentru cheltuielile indirecte devine nejustificata si chiar inselatoare in demersul de calcul al unui cost de productie pertinent si util in luarea deciziilor.

Importanta functiei de productie este devansata de cea a altor procese (cercetare, aproizionare, distributie).

4. Valoarea devine importanta, fiind judecata atat din punct de vedere al produselor, lucrarilor, serviciilor, cat si din punct de vedere al entitatii ca intreg. Valoarea unui produs nu reprezinta doar diferenta dintre pretul de vanzare si costul complet comercial al acelui rpodus, ci aprecierea fluctuanta si relativa realizata de catre cererea utilitatii oferita de caracteristica unui produs. Valoarea oferita clientului reprezinta diferenta dintre valoarea totala oferita clientului, data de totalitatea beneficiilor pe care le asteapta de la un produs, lucrare, serviciu, si costul total la client.

Contabilitatea de gestiune trebuie sa raspunda cerintei impuse de analiza valorica, adica de a gasi un compromis intre optim si costul, respectiv functia unui produs, asigurand un nivel de calitate necesar si suficient.

5. Motivarea angajatilor.

Conducerea prin obiecte are ca si scop obtinerea unei eficacitati mai mari ca urmare a unei mai bune utilizari a resurselor. Avem obiective specifice fiecarui centru de responsabilitate.

Conducere participativa prin obiecte ce plaseaza persoanele si sursele sale de motivare in centrul procesului de atingere a obiectivelor atribuite de management.

Ca elemente principale prin intermediul carora sunt responsabilizati salariatii: delegarea responsabilitati, sistem de costuri, proceduri adaptate de supraveghere, mod de organizare.

6. Adaptarea structurii entitatii. In aparitia si dezvoltarea contabilitatii de gestiune, structura entitatii are un rol important; aceasta impune utilizarea unor instrumente specifice de analiza si control al functionarii deoarece in timp instrumentele aparute in timpul unei perioade devin inutilizabile sau informatiile ce le ofera sunt nerelevante, impunandu-se crearea unora noi adaptate structurii aparute.

O forma de organizare structurala e aceea in care managementul are in vedere proiectele a caror realizare o vizeaza entitatea: contabilitatea proiectelor si analiza cost-profit, bugetul cu baza 0 si contabilitatea entitatilor sub forma matriciala.

Managementul proiectelor presupune si o anumita gestiune a timpului cat si o gestiune a unei echipe. De cele mai multe ori, 80% din performantele proiectului sunt stabilirea inca din momentul conceperii si planificarii acestuia.

7. Proiectul si cultura de intreprindere.

O acceptiune explicita presupune proiectul de intreprindere prin care managementul intreprinderii pune in practica un plan prin care se fixeaza in mod clar obiectivele entitatii, iar personalul motivat pentru indeplinirea respectivelor obiective.

Viziunea implicita presupune cultura de intreprindere, obiectivele fiind de a orienta deciziile individuale in sensul dorit de entitate.

8. Calitatea devine o caracteristica ce reprezinta suma a patru componente:

a/ performanta.

b/ pret

c/ disponibilitate

d/ servicii.

Calitatea e considerata in managementul calitatii totale drept una dintre anexele strategiei entitatii. Analiza activitatii fiecaruia dintre centrele de responsabilitate permite identificarea legaturii dintre ele si componenta calitatii totale precum si costurile de prevenire si detectare. Poate fi analizata o functionare a centrelor ce desfasoara activitate prin metode cum ar fi: ABC, prin intermediul bugetului cu baza 0. odata identificat instrumentul de cuantificare, calitatea poate face obiectul controlului de gestiune si deci poate fi definita ca fiind obiectivul fundamental in termeni de cost si performanta.

Procesul de imbunatatire a calitatii trebuie completat cu identificarea costurilor implicate de aceasta: costul gestiunii calitatii=costul prevenirii+costul detectarii, costul noncalitatii=costul detectarii+costul erorilor, costul erorilor (costul proastei functionari si interne si externe).

Dezvoltarea tehnicii moderne da posibilitatea entitatii sa adopte un sistem integrat EWS – asigura integrarea sistemului operational, financiar si managerial intr-un set unic avand o baza de date comuna si centralizata ce permite accesul din orice parte a lumii. Cu acest sistem, managerii pot integra sistemul de calculatie a costurilor oferind noi oportunitati.

Sistemul permite proiectarea unui model de migrare a sistemului informational al costurilor de la unul perimat la unul adecvat si de masurare a performantei. Managerii pot folosi acest sistem de costuri pe o baza prospectiva in desfasurarea procesului de implementare, acesta este un proces dinamic.

→ Dezvolta sistemul de cost standard pentru asigurarea feed-back-ului cheltuielilor si pentru completarea sistemului de raportare financiara si nonfinanciara.

→ Implementarea unor sisteme de cost perfectionate (Kaisen Costing), presupune imbunatatirea costurilor pe perioada de fabricatie.

In conditiile procesului de convergenta contabila la nivel national si european,organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune isi va pune amprenta asupra dezvoltarii viitoare a entitatii din Romania pe fondul impactului cultural asupra sistemelor informationale ale contabilitatii de gestiune.