CONTABILITATE DE GESTIUNE ANUL III SEM I - GRILA
1. Ce este contabilitatea de gestiune?
a.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in
expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice .
|
b.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in
expresie valorica patrimoniul entitatii juridice
|
c.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in
expresie valorica patrimoniul .
|
d.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in
expresie valorica , cronologic si sistemetic procedee si tehnici specifice ,
fluxurile intrapatrimoniale ale entitatii juridice .
|
R: D
Ce
este contabilitatea de gestiune?
a.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in
expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice .
|
b.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza activul entitatii juridice .
|
c.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
ramura a contabilitatii care inregistreaza in conturi operatiile privind
costurile .
|
d.
|
Contabilitatea de gestiune este acea
disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in
expresie valorica gestiunea firmelor .
|
R: C
Ce
sunt purtatorii de costuri?
a. Purtatorii de costuri intregul volum de lucrari sau o parte a acestora..
b. Purtatorii de costuri reprezinta acea productie fizica sau o parte a ei
.
c. Purtatorii de costuri in calitate de
elemente esentiale , de referire ale calculatiei sunt rezultatele concrete ale
proceselor economice , respectiv acea productie fizica sau o parte a ei ,
intregul volum de lucrari sau o parte a acestora.
d. Purtatorii de costuri sunt rezultatele
activitatii financiar economice.
R: C
4.Cine poate fi purtator de costuri?
a. Purtator de costuri poate fi o unitate a
entitatii patrimoniale.
b. Purtator de costuri poate fi numai
unitatea de rezultat intermediar.
c. Purtator de costuri poate fi : o unitate
de rezultat final al activitatii entitatii petrimoniale ; o unitatea de
rezultat intermediar sau o parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale (
o comanda , o serie ) .
d. Purtator de costuri poate fi entitatea patrimoniala .
R: C
5.Ce sunt locurile de costuri?
a. Locurile de costuri sunt subdiviziuni
organizatorice bine delimitate ale entitatilor patrimoniale la
nivelul carora se colecteaza costurile si veniturile. De obicei organizate
ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.
b. Locurile de costuri sunt subdiviziuni
organizatorice bine delimitate ale entitatilor patrimoniale la
nivelul carora se colecteaza costurile. De obicei organizate ca centre de
cost, profit, venit sau responsabilitate.
c. Locurile de costuri sunt subdiviziuni
organizatorice bine delimitate ale entitatilor patrimoniale la
nivelul carora se colecteaza cheltuielile extraordinare. De obicei
organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.
R: B
6. Ce este centrul de cost?
a. Centrul de cost este acea parte a
activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul careia se pot aloca consumuri
de materiale;
b. Centrul de cost este acea parte a
activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul careia se pot aloca
consumuri de stocuri;
c. Centrul de cost este acea parte a
activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul careia se pot aloca
consumuri de resurse;
R: C
7 .Unul din obiectivele esentiale
ale contabilitatii de gestiune este:
a.
|
determinarea profitului net al intreprinderii;
|
b.
|
elaborarea bugetelor pe feluri de activitate, urmarirea si controlul
acestora;
|
c.
|
analiza indicatorilor macroeconomici;
|
d.
|
calculul marjei de autofinantare bruta;
|
R: B
8. Costurile reprezinta
cheluieli?
a.
|
Da
|
b.
|
Intre costuri si cheltuieli exista puncte
comune, dar si deosebiri.
|
c.
|
Nu
|
R: B
9 .Care sunt criteriile de clasificare ale
costurilor?
1. din punct de vedere al
continutului economic, omogenitatii, importantei, al
modului de includere in costul total al obiectelor calculatiei
2. al comportamentului
fata de volumul de activitate, al contributiei la realizarea cifrei
de afaceri, al naturii, al destinatiei, fiscal, al fluxurilor monetare
3. stabilitatii
unitatii de timp, al modului de suportare
4.locului unde se
desfasoara
R: B
10 .Care e cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune?
a.
|
Cadrul normativ actual al
contabilitatii de gestiune are la baza OMFP 1826/2001.
Continutul acestei reglementari trebuie abordata cu rezerve
cel putin privind terminologia si sistemul notiunilor cheie
|
b.
|
Cadrul normativ actual al
contabilitatii de gestiune are la baza OMFP 1826/2003.
Continutul acestei reglementari trebuie abordata cu rezerve
cel putin privind terminologia si sistemul notiunilor cheie.
|
c.
|
Cadrul normativ actual al
contabilitatii de gestiune are la baza OMFP 1826/2002.
Continutul acestei reglementari trebuie abordata cu rezerve
cel putin privind terminologia si sistemul notiunilor cheie
|
R: B
11
.Ce sunt costurile?
a.
|
Costurile sunt un criteriu important in
calculul cheltuielilor nedeductibile.
|
b.
|
Costurile sunt un criteriu important in
luarea multor decizii pentru firma moderna: solutii de
finantare, marire capital social etc
|
c.
|
Cheltuieli deductibile.
|
R: B
12. Ce particularitati prezinta contabilitatea de gestiune?
a.
|
Contabilitatea de gestiune are drept
particularitati operarea asupra unui set determinat de documente
justificative, obiectiv, metode si principii proprii.
|
b.
|
Contabilitatea de gestiune are drept
particularitati confidentialitatea datelor.
|
c.
|
Contabilitatea de gestiune are drept particularitati
informatizarea sistemelor de operare.
|
R: A
13 .Care sunt principalele
caracteristici ale contabiltatii de gestiune?
a.
|
intre caracteristicile
contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea
datelor, caracterul obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare.
|
b.
|
intre caracteristicile
contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea
datelor, caracterul obligatoriu din punct de vedere al formei de
organizare,independenta de dimensiunea entitatii, problemelor
concurentei, resursele alocate, nevoie de informare.
|
c.
|
intre caracteristicile contabilitatii de
gestiune se afla confidentialitatea datelor, caracterul optional din punct de
vedere al formei de organizare, dependenta, dimensiunea entitatii,
concurenta, resursele alocate, nevoia de informare.
|
R: C
14. Ce reprezinta mondializarea
standardelor de contabilitate?
a.
|
inseamna un administrator sau un
investitor va obtine acelasi tip de informatii din tara, primeste acelasi tip de rapoartele
contabile, disconfortul provocat de retratari a nationale la standarde internationale
tinde sa fie redus sau chiar elimina datelor pentru calculatiile
costurilor prin intermediul contabilitatii fiind astfel usurata.
|
b.
|
inseamna un administrator sau un
investitor va derula tranzactiilecomerciale cu viteza.
|
c.
|
inseamna un administrator sau un
investitor va beneficia de caracterul trRparent al tranzactiilor.
|
R: A
15 .Ce informatii furnizeaza clasificarea purtatorilor de costuri?
a.
|
furnizeaza informatii privind
veniturile obtinute;
|
b.
|
furnizeaza informatii privind gradul de
indatorare;
|
c.
|
furnizeaza informatii privind
profunzimea posibila a cunoasterii costurilor.
|
R: C
16 .Care sunt factorii care actioneaza
asupra organizarii contabilitatii de gestiune?
a.
|
concurenta de piata, domeniul de
activitate, patronatul;
|
b.
|
structura organizatorica, domeniul de
activitate, patronatul;
|
c.
|
marimea firmei, concurenta de
piata, domeniul de activitate, nevoile reale de cunoastere, structura
organizatorica.
|
R: C
Care
sunt criteriile de clasificare a bugetelor de costuri?
a.
|
Bugetele de costuri se clasifica din
punct de vedere al importantei, flexibilitatii, nivelului de elaborare,
gradului de cuprindere, metodei de stabilire, unitatii de raportare,
termenului.
|
b.
|
Bugetele de costuri se clasifica din
punct de vedere al importantei, flexibilitatii, nivelului de elaborare,
gradului de cuprindere.
|
c.
|
Bugetele de costuri se clasifica din
punct de vedere al importantei, flexibilitatii, nivelului de elaborare,
gradului de cuprindere, metodei de stabilire
|
R: A
18 . Care sunt etapele activitatii de elaborare a
bugetului de costuri?
1. elaborarea de studii si programe
speciale,
2. intocmirea programului activitatii
principale,
3. aprobarea structurii de personal,
4. elaborarea propriu-zisa a bugetului,
5. urmarirea executarii,
6. analiza abaterilor,
7. stabilirea cauzelor abaterilor.
8. luarea deciziilor care se impun
R: C
19 .Care
sunt compartimentele de unde bugetul de costuri foloseste date?
a.
|
logistica, financiar-contabilitate, proiectare
tehnologica;
|
b.
|
financiar-contabilitate,
mecano-energetic, comercial, logistica, resurse umane, proiectare
tehnologica;
|
c.
|
resurse umane, proiectare tehnologica,
logistica,mecano-energetic, comercial;
|
R: B
20 . Care sunt principiile elaborarii bugetelor de costuri?
1.principiul concordantei dintre sistemul
de bugete si sistemul de autoritate,
principiul totalitatii, principiul supletei,
2.principiul corelarii bugetelor de
costuri cu politica si strategia generala,
3. principiul cooperarii dintre toate
subdiviziunile intreprinderii,
4. principiul identitatii dintre sistemul
de codificare general si cel al bugetelor de costuri,
5.principiul intangibilitatii.
R: C
21 .Ce metode de caculatie a costurilor se folosesc
la elaborarea componentelor bugetelor de costuri?
a.
|
metoda analitica (suma elementelor
fiecarei componente a bugetului de costuri);
|
b.
|
la elaborarea componentelor bugetelor de
costuri se foloseste metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioara)
si metoda analitica (suma elementelor fiecarei componente a
bugetului de costuri);
|
c.
|
metoda globala (pe baza datelor din perioada
anterioara);
|
R: B
22 .Care
sunt documentele interne cu care se coreleaza bugetul de costuri?
1.programul de productie la
intreprinderea industriala sau programul (targetul) de vanzari la
intreprinderea comerciala, fluxul de numerar, planul de afaceri,
contractul colectiv de munca, sistemul contractelor comerciale, manualul
calitatii,
2. Regulamentul Intern, Hotararile
patronului;
3. sentintele definitive ale
instantelor de judecata, actul constitutive actualizat,
cartile tehnice ale masinilor din dotare, tehnologii de
fabricatie, organigrama;
4. Deciziile Comitetului de Politici Contabile,
institutiile pentru sistemul de prelucrare a datelor, standardele
profesionale, corespondenta precontractuala, studiile de evaluare,
ofertele catre public;
5.Bilantul contabil.
R: C
23 .Ce procedee se pot folosi pentru separarea
cheltuielilor in fixe si variabile?
a.
|
procedeul punctelor de extrem,procedeul
reiterarii;
|
b.
|
procedeul punctelor de extrem,procedeul
algebric;
|
c.
|
procedeul
dispersiei grafice, procedeul cantitativ;
|
d.
|
procedeul
punctelor de extrem, procedeul celor mai mici patrate, procedeul dispersiei
grafice;
|
R: D
24. Ce procedee se folosesc pt
calculatia costurilor privind productia
interdependenta?
a.
|
procedeul punctelor de extrem, procedeul
algebric;
|
b.
|
procedeul dispersiei grafice, procedeul
algebric;
|
c.
|
procedeul reiterarii, procedeul
algebric;
|
d.
|
procedeul reiterarii, procedeul
algebric,procedeul dispersiei grafice.
|
R: C
25 .Procedeul randamentelor se
utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul:
a.
|
produselor reziduale
utilizabile;
|
b.
|
productiei cuplate;
|
c.
|
subproduselor cu valoare
de produse finite;
|
d.
|
productiei
sorto-dimensionale;
|
R: C
Ce scop au cheltuielile centrelor de analiza in contextul
bugetarii cheltuielilor indirecte?
a.
|
determinarea profitului contabil;
|
b.
|
sunt un
instrument de control al cheltuielilor unui centru prin compararea
previziunilor cu realizarile;
|
c.
|
elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli;
|
d.
|
determinarea costului activitatii normale.
|
R: B
27. Pentru calculul costului
unitar in proceseul tehnologic ce procedee specifice se folosesc?
a.
|
procedeul suplimentarii;
|
b.
|
procedeul valorii ramase;
|
c.
|
procedeul cifrelor de echivalenta;
|
d.
|
procedeul diviziunii simple;
|
R: A
Cheltuielile
incorporabile care alcatuiesc structura costului de productie se bazeaza pe
separarea cheltuielilor in:
a.
|
directe si variabile;
|
b.
|
fixe si variabile;
|
c.
|
supletive;
|
d.
|
directe si indirecte.
|
R: D
29. Intre
fazele de fabricatie si fazele de calculatie poate exista urmatoarea relatie:
a.
|
intotdeauna fazele de fabricatie se
suprapun fazelor de calculatie;
|
b.
|
mai multe faze de calculatie se regasesc
intr-o singura faza de fabricatie;
|
c.
|
nu exista nici o relatie intre cele doua
tipuri de faze;
|
d.
|
mai multe faze de fabricatie
se reunesc intr-o singura faza de calculatie.
|
R: D
30 . Procedeul reiterarii se
utilizeaza pentru :
a.
|
decontarea prestatiilor reciproce;
|
b.
|
determinarea si delimitarea cheltuielilor
pe locuri si pe purtatori;
|
c.
|
determinarea cantitativa si valorica a
productiei in curs de executie;
|
d.
|
repartizarea cheltuielilor generale de
administratie.
|
R: A
31.
Dintre bugetele de cheltuieli au rol informativ :
a.
|
toate bugetele;
|
b.
|
bugetele sectiilor auxiliare;
|
c.
|
bugetele
flexibile;
|
d.
|
bugetele fixe;
|
R: B
32 . In
cost sunt cuprinse si unele cheltuieli aditionale si anume :
a.
|
valoarea
energiei electrice sau a gazelor naturale;
|
b.
|
taxele de
parcare;
|
c.
|
taxele de
telefon, fax;
|
d.
|
dobinzile
bancare;
|
R: D
33 . Pentru a deveni element de
cost, consumurile de valori trebuie sa fie exprimate obligatoriu:
a.
|
prin
intermediul unui bon de consum;
|
b.
|
in forma
baneasca;
|
c.
|
in forma
cantitativa;
|
d.
|
cantitativ-valoric;
|
R: B
34 . Ce cheltuieli inregistrate in contabilitatea
financiara devin costuri prin intermediul contabilitatii de gestiune?
a.
|
cheltuieli
directe;
|
b.
|
cheltuieli
incorporabile;
|
c.
|
cheltuieli
indirecte;
|
d.
|
cheltuieli
variabile.
|
R: B
35 . Care
sunt etapele in aplicarea procedeului indicilor de echivalenta?
a.
|
alegerea parametrilor si fixarea
parametrului de baza;
|
b.
|
calculul indicilor (rapoartelor) de
echivalenta;
|
c.
|
decontarea costului produselor obtinute;
|
d.
|
echivalarea calculatorie a productiei
fabricate;
|
R: C
36
. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a.
|
Raman constante cu modificarea volumului
fizic al productiei fabricate;
|
b.
|
Nu se pot identifica pe produse, lucrari,
servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
|
c.
|
Se identifica pe obiecte de calculatie in
momentul efectuarii lor;
|
d.
|
Nu se includ in costul produselor
obtinute;
|
R: C
37 .
Analiza si controlul costurilor prestabilite are drept scop:
a.
|
sa compare nivelul real al cheltuielilor
cu nivelul prestabilit al acestora;
|
b.
|
sa
stabileasca nivelul real al cheltuielilor;
|
c.
|
sa stabileasca abaterile pentru
depistarea cauzelor si luarea masurilor corective;
|
d.
|
sa coreleze nivelul
cheltuielilor cu nivelul productiei realizate;
|
R: C
38 . Ce
este costul de productie?
a.
|
costul de achizitie al materiilor prime
si consumabilelor, totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea
de gestiune si preluatei in contabilitatea financiara;
|
b.
|
costul de achizitie al materiilor prime
si consumabilelor, expresia valorica a consumului de resurse;
|
c.
|
costul de achizitie al materiilor prime
si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota
cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate
de fabricatia acestuia;
|
d.
|
costul de achizitie al materiilor prime
si consumabilelor, expresia valorica a consumului celor trei factori de
productie;
|
R: C
39 . Decontarea
prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul
procedeu:
a.
|
procedeul cifrelor de echivalenta;
|
b.
|
procedeul calculului algebric;
|
c.
|
procedee de delimitare a cheltuielilor de
productie in variabile si fixe;
|
d.
|
procedeul indicilor de echivalenta;
|
R: B
40. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de
regula, cheltuielile care:
a. Sunt efectuate de catre compartimentele
de conducere si administratie a intreprinderii;
b. Sunt efectuate pentru a produce: apa
industriala, energie termica si energie electrica;
c. Se colecteaza pe locuri si perioade de
gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;
d. Nu se includ in costul produselor
obtinute;
R: C
41 . Cheltuielile fixe sunt, de regula,
cheltuielile care:
a.
|
Se pot identifica pe obiecte de
calculatie in momentul efectuarii lor;
|
b.
|
Raman relativ constante cu modificarea
volumului fizic al productiei realizate;
|
c.
|
Isi modifica volumul odata cu modificarea
volumului fizic al productiei realizate;
|
d.
|
Sunt fixe in raport cu timpul de lucru;
|
R: B
42 . Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:
a.
|
Isi modifica nivelul total odata cu
modificarea volumului fizic al productiei realizate;
|
b.
|
Raman relativ constante cu modificarea
volumului fizic al productiei fabricate;
|
c.
|
Nu se pot identifica pe obiecte de
calculatie in momentul efectuarii lor;
|
d.
|
Nu se includ in costurile de productie;
|
R: A
43 . Rationamentul
'productia fiecarei sectii evaluata in functie de costul sau unitar este
egala cu cheltuielile initiale ale sectiei producatoare, la care se adauga
prestatiile primite de la celelalte sectii evaluate in functie de costul lor
unitar', serveste in Contabilitatea de gestiune, procedeului:
a.
|
Procedeul restului (procedeul valorii
ramase);
|
b.
|
Procedeul algebric;
|
c.
|
Indicilor de echivalenta in raport
direct;
|
d.
|
Suplimentarii, in forma cifrelor relative
de structura (a ponderilor);
|
R: B
44 . Obiectivul dominant al contabilitatii de gestiune este reprezentat
de:
a.
|
determinarea indicatorilor de eficienta a
gestiunii;
|
b.
|
elaborarea bugetelor pe feluri de
activitati, urmarirea si controlul acestora;
|
c.
|
calculatia costurilor;
|
d.
|
punerea la dispozitia conducerii a
informatiilor necesare luarii deciziilor;
|
R: C
45 . Volumul productiei determinate variaza la
finele perioadei in cazul:
a.
|
productiei individuale;
|
b.
|
productiei de masa;
|
c.
|
productiei pe faze, varianta cu
semifabricate;
|
d.
|
productiei de serie marc;
|
R: A
46 . Capacitatea normala de productie este:
a.
|
numarul total
de ore daca intreprinderea ar lucra in ,,foc continuu';
|
b.
|
capacitatea teoretica (nominala) diminuata cu timpii aferenti intreruperilor inevitabile;
|
c.
|
nivelul
activitatii programat de intreprindere din diferite motive de ordin
conjunctural;
|
d.
|
nivelul de
productie impus de atelierul sau sectia eu cea mai scazuta capacitate de
productie;
|
R: B
47 . Procedeul punctelor extreme este :
a.
|
estre
utilizat la calculul costului in conditiile productiei sorto-tip si
sorto-dimensionale;
|
b.
|
un procedeu de separare a cheltuielilor
de productie in variabile si fixe;
|
c.
|
este
utilizat in determinarea costului unitar al productiei cuplate;
|
d.
|
este utilizat in decontarea serviciilor reciproce dintre sectiile auxiliare;
|
R: B
48 . Ce rol au conturile de gestiune?
a.
|
transferarea productiei obtinute din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune;
|
b.
|
inregistrarea,
urmarirea si controlul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune evaluata la pretul de inregistrare;
|
c.
|
preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor incorporabile pe
articole de calculatie;
|
d.
|
inregistrarea
, urmarirea si controlul productiei vindute;
|
R: B
49
. Prin intermediu carui document se pot prelucra cheltuielile incorporabile din
contabilitatea financiarea in contabilitate de gestiune?
a.
|
situatiei
de colectare si repartizare a cheltuielilor;
|
b.
|
notei
contabile;
|
c.
|
tabloului de jonctiune;
|
d.
|
bugetului de cheltuieli;
|
R: C
50 . Bugetele sectiilor auxiliare au un rol
informativ deoarece:
a.
|
bugetele
flexibile estimeaza cheltuielile in functie de noul nivel de activitate, fara a se proceda la o recalcularea acestuia;
|
b.
|
cheltuielile sectiilor auxiliare se regasesc in mod
indirect in cadrul bugetelor sectiilor de productie si al celui de regie;
|
c.
|
metoda analitica de bugetare presupune stabilirea de cheltuieli pe centre si feluri de cheltuieli, avind in vedere
dependenta acestora cu volumul productiei;
|
d.
|
se refera
la un singur nivel de activitate previzionala in conditii normale;
|
R: B
51 .Metoda de calculatie a costurilor pe faze se
caracterizeaza prin:
a.
|
implica
determinarea si evaluarea productiei neterminate datorita variatiei pe care o
are de la o perioada la alta;
|
b.
|
produsul finit se realizeaza in urma unor prelucrari succesive a materiilor prime in cantitati mari si nomenclatura stabila;
|
c.
|
produsul
finit este rezultatul imbinarii unor subRamble fabricate anterior ca parti
independente;
|
d.
|
este specifica proceselor complexe de
fabricatie;
|
R: B
52 . Evaluarea productiei in curs de executie se
poate realiza prin mai multe procedee. Care din afirmatiile de mai jos este eronata?
a.
|
evaluarea
forfetara pe fiecare componenta a costurilor;
|
b.
|
evaluarea
globala in raport de gradul de formare tehnica;
|
c.
|
evaluarea la cost standard, conform legii
contabilitatii;
|
d.
|
evaluarea pe piese si operatii;
|
R: C
53 .Costul variabil mediu se modifica o data cu modificarea volumului de activitate, astfel:
a.
|
creste proportional cu reducerea volumului de activitate;
|
b.
|
are un caracter relativ constant;
|
c.
|
scade o data cu
reducerea volumului de activitate;
|
d.
|
scade proportional cu
cresterea volumului de activitate;
|
R: B
54 .Etapele de trasformare a productiei secundare in produs principal
sunt prevazute mai jos. Care afirmatie este eronata?
a.
|
se
determina costul unitar aferent produsului secundar;
|
b.
|
se determina costul unitar aferent produsului
principal;
|
c.
|
se recalculeaza costul unitar pentru produsele
care prezinta pierderi tehnologice;
|
d.
|
se calculeaza cheltuielile aferente
productiei secundare;
|
R: C
55 . In
ce conditii de calcul al costului se utilizeaza procedeul cantitativ?
a.
|
in calculul costurilor aferente
productiei finite;
|
b.
|
in calculul costului de achizitie;
|
c.
|
in calculul costului productiei cuplate;
|
d.
|
in calculul costurilor aferente
productiei neterminate;
|
R: C
56 .Principiile generale potrivit
carora se determina costul in cazul metodei pe faze sunt:
a.
|
determinarea costului
efectiv al productiei in curs de executie;
|
b.
|
colectarea cheltuielilor
indirecte pe faze si a celor directe pe sectiuni omogene;
|
c.
|
determinarea costului unitar ai semifabricatelor si produselor;
|
d.
|
repartizarea cheltuielilor indirecte asupra sectiunilor omogene;
|
R: C
57 . Care din cheltuielile enumerate mai jos se pot considera cheltuieli supletive:
a.
|
cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate
suportate de unitate;
|
b.
|
remuneratia capitalurilor proprii necesare finantarii activitatii de exploatare curenta;
|
c.
|
cheltuielile cu amortizarea aferenta exploatarii;
|
d.
|
cheltuielile cu materialele consumabile;
|
R: B
58. Pe
fazele de calculatie in unele cazuri se pot identifica si unele cheltuieli
indirecte precum:
a.
|
Sunt efectuate de catre compartimentele
de conducere si administratie a intreprinderii;
|
b.
|
Sunt efectuate pentru a produce: apa
industriala, energie termica si energie electrica;
|
c.
|
Cheltuielile cu intretinerea si
functionarea utilajelor;
|
d.
|
Nu se includ in costul produselor
obtinute;
|
R: C
59 .Metoda globala de bugetare nu
este reprezentativa deoarece:
a.
|
nu permite depistarea cauzelor care conduc la eventuale depasiri pe
feluri de cheltuieli;
|
b.
|
nu permite stabilirea de responsabilitati pe feluri de
cheltuieli;
|
c.
|
cheltuielile se coreleaza cu nivelul standard al productiei;
|
d.
|
costul unitatii de lucru se calculeaza prin intermediul bugetelor de
cheltuieli;
|
R: B
Carui fapt se datoreaza
aparitia costului subactivitatii?
a.
|
coeficientul
de imputare rationala este produsul dintre activitatea reala si activitatea
normala;
|
b.
|
unitatea
este obligata sa suporte costul echipamentelor prevazute pentru un nivel de
activitate care este insuficient in raport cu gradul de dotare a capacitatii
de productie;
|
c.
|
costul fix
mediu are un caracter relativ constant;
|
d.
|
pragul de
rentabilitate este indicator specific metodelor de calculatie globale;
|
R: B
61. Supraevaluarea productiei
neterminate are drept consecinta:
a.
|
diminuarea dividendelor;
|
b.
|
scaderea costurilor aferente productiei finite;
|
c.
|
cresterea costurilor
aferente productiei finite;
|
d.
|
diminuarea profitului;
|
R: B
62 .In ce situatie se utilizeaza procedeul
randamentelor?
a.
|
cand se coreleaza nivelul cheltuielilor
cu nivelul productiei realizate;
|
b.
|
cand se calculeaza
costul unitar aferent produselor reziduale utilizabile;
|
c.
|
cand se stabileste nivelul real al
cheltuielilor;
|
d.
|
cand se coreleaza nivelul cheltuielilor
cu nivelul productiei planificate;
|
R: B
Pentru
ce tip de productie vom folosii evaluarea forfetara?
a.
|
produselor secundare
care pentru a fi valorificate trebuie imbunatatite;
|
b.
|
productiei in curs de
executie.
|
c.
|
calculul costului in
conditiile obtinerii de subproduse cu valoare finita;
|
d.
|
determinare cantitativa
a productiei in curs de executie;
|
R: B
64. Care
sunt etapele parcurse in cazul procedeului ciferelor de echivalenta?
a.
|
determinarea abaterii patratice a
productiei de la volumul mediu al activitatii;
|
b.
|
decontarea cheltuielilor aferente
sectiilor de baza;
|
c.
|
calculul costului pe unitatea fizica de produs ca
raport intre cheltuielile diferentiate pe produse si cantitatea fizica
obtinuta la nivelul produsului respectiv;
|
d.
|
decontarea cheltuielilor aferente
sectiilor auxiliare;
|
R: C
65.Conform normelor contabile
romanesti, contul 924 'Cheltuieli generale de administratie' poate
functiona astfel:
R: B
66 . Conform normelor contabile
romanesti, contul 902 'Decontari interne privind productia obtinuta'
poate functiona astfel:
R: B
67 . In
debitul contului 921 'Cheltuielile activitatii de baza' se
inregistreaza:
a.
|
Cheltuielile standard ale productiei de
baza obtinute;
|
b.
|
Diferentele de pret aferente activitatii
de baza;
|
c.
|
Cheltuielile cu materiile prime si
materialele;
|
d.
|
Cheltuielile subactivitatii de baza;
|
R: C
68 . Conform
normelor contabile romanesti, Contul 901 'Decontari interne privind
cheltuielile' poate functiona astfel:
R: C
69 . In debitul contului 922 'Cheltuielile
activitatilor auxiliare' se inregistreaza:
a.
|
Cheltuielile cu salariile muncitorilor
indirect productivi din sectiile de baza;
|
b.
|
Cheltuielile cu salariile muncitorilor
direct productivi din sectiile de baza;
|
c.
|
Cheltuielile directe si indirecte privind
producerea utilitatilor tehnologice;
|
d.
|
Cheltuielile cu materialele auxiliare
rezultate din procesul de productie;
|
R: C
70 . Contul 903 'Decontari interne privind
diferentele de pret ':
a.
|
se crediteaza in corespondenta cu 902 pentru diferentele favorabile;
|
b.
|
este un cont de pasiv;
|
c.
|
se debiteaza cu diferentele de pret nefavorabile stabilite, in
corespondenta cu creditul contului 902;
|
d.
|
functioneaza numai la
inceputul lunii;
|
R: C
71.Cu ce cont se poate
credita contul 923?
R: 923 = 901
72 . Conform normelor contabile
romanesti, contul 925 " cheltuieli de desfacere" , poate functiona astfel
R: B
73 . Care este inregistrarea din contabilitatea de
gestiune echivalente inregistraii 331=711?
R: A
74 . Care este inregistrarea din
contabilitate de gestiune echivalente inregistraii 601=301:
R: B
75
. Care este inregistrarea din contabilitate de gestiune echivalente
inregistraii 348= 711
R: B
76 . Care este inregistrarea din contabilitate de gestiune
echivalente inregistraii 711=331:
R: B
77 . Conform normelor contabile romanesti, contul 923
'Cheltuieli indirecte de productie' poate functiona astfel:
R: C
Conform normelor
contabile romanesti, contul 903 'Decontari interne privind diferentele de
pret' poate functiona astfel:
R: C
79. Pentru a fabrica produsul A, o intreprinderea efectuat in anul N
anumite cheltuieli : cheltuieli directe 1000 lei, cheltuieli indirecte de
productie 600 lei, din care variabile 400 lei. Capacitatea de productie a fost
utilizata pentru 70% din nivelul de
activitate normala. Obtinerea produselor finite la cost de productie efectiv,
se inregistreaza in contabilitatea financiara si cea de gestiune, astfel:
R: 346 = 711 1600 lei
921 = 901 1600 lei
80 . Ce forumula contabila este folosita in contabilitatea
de gestiune pentu integistrarea obtinerii produselor finite la cost de
productie standard?
R: C
81 . La o societate
comerciala costul variabil mediu este de 180.000 lei bucata, pretul
de vanzare de 200.000 lei, cheltuielile fixe totale de 2.000.000 lei. Sa
se determine pragul minim de rentabilitate.
a.
|
120 buc;
|
b.
|
10 buc;
|
c.
|
100 buc;
|
d.
|
150 buc;
|
e.
|
160 buc.
|
R: C
82. Sa se determine pragul de
rentabilitate sub forma cifrei de afaceri critica, cunoscand costul
complet de 50.600.000 lei, costul
variabil total de 35.400.000 lei, cifra de afaceri de 59.200.000 lei.
83 . O intreprindere produce un sortiment
de produs finit in 4 tipo- dimensiuni, conform tabelului de mai jos:
Denumire
|
Produsele (sortimentate)
|
A
|
B
|
C
|
D
|
Cantitate
|
350
|
420
|
360
|
575
|
Consum normat
Materii prime
|
1.100
|
1.000
|
700
|
840
|
Sa
se calculeze costul unitar al fiecarui sortiment, stiind ca
nivelul cheltuielilor totale este de 7.521.360 lei, iar produsul etalon este
produsul B.
( Rezultatul se va
prezenta fara zecimale, prin rotunjire)
A B C D
a.
|
4.884 5.372 4.103 3.419;
|
b.
|
5.372 4.884 3.419 4.103;
|
c.
|
4.103 5.372 4.884 3.419;
|
d.
|
5.372 3.419 4.103 4.884;
|
e.
|
5.380 4.890 3.420 4.105.
|
R: B
84 . Activitatea normala este
1.500 buc, respectiv 6.500 ore, iar activitatea reala este 1.200 buc,
realizate in 4.160 ore. Sa se determine costul subactivitatii,
costurile fixe fiind de 60.000 lei.
a.
|
-12.000 lei;
|
b.
|
-21.600 lei;
|
c.
|
-11.500 lei.
|
d.
|
+12.000 lei;
|
e.
|
+21.600 lei;
|
R: E
85 . La un combinat chimic
acetilena reactioneaza ca acidul clorhidric rezultand 500 t
clorura de vinil, precum si 50 t acetilena si 60 t acid
clorhidric exces de consum care nu au intrat in reactie. Pirderile
tehnologice sunt 4,5 % la acetilena si 8,2% la acid clorhidric.
Procesul de productie prezentat mai sus a generat cheltuieli totale de
50.325.000 lei. Sa se determine costul unitar pentru produsele care
prezinta pierderi tehnologice in momentul captarii.
Costul
unitar la produsele ce prezinta pierderi tehnologice
Acetilena Acid
clorhidric
a.
|
86.387,43 lei/t 89.869,28 lei/t
|
b.
|
90.000,00 lei/t 86.387 lei/t
|
c.
|
82.500,00 lei/t 90.000 lei/t
|
d.
|
86.387,43 lei/t 82.500 lei/t
|
e.
|
82.500,00 lei/t 82.500 lei/t
|
R: A
86 . O unitate metalurgica
produce 3.000 tone cocs ( produs principal) si 600.000 m3 gaz
de cocs ( produs secundar), iar cheltuielile totale generate de obtinerea
productiei sunt de 72.600.000 lei. Se cere sa se determine costul
unitar al produsului principal si al celui secundar.
cocs gaz de cocs
a.
|
110 lei/t 22.000 lei/m3
|
b.
|
22.000 lei/t 110lei/m3
|
c.
|
22.000 lei/t 11 lei/m3
|
d.
|
120 lei/t 120 lei/m3
|
e.
|
11 lei/t 22.000 lei/m3
|
R: C
87 . O societate comerciala fabrica trei
produse in urmatoarele cantitati: A = 5.600 kg, B = 6.800 kg, C
= 7.500 kg, D= 8.000kg. Cheltuielile pentru obtinerea productiei sunt
de 97.996.100 lei, din care 52.005.600 lei - cheltuieli cu materiile prime
si 45.990.500 lei - cheltuieli de prelucrare. Cheltuielile de prelucrare
se afla in raport invers proportional cu lungimea produselor, iar consumul
de materii prime pe produs este direct proportional cu cantitatea de produse
fabricate.
Sa
se determine costul pe unitatea de produs utilizand procedeul indicilor de
echivalenta calculate ca raport invers. Situatia parametrului
lungime este prezentat in tabelul de mai jos:
a.
|
Cu/A = 4.982 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643,5 lei, Cu/D = 3.423 lei;
|
b.
|
Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/D = 4.982 lei.
|
c.
|
Cu/A = 2.643,5 lei, Cu/B
= 3.423 lei, Cu/C = 2.799,4
lei, Cu/D = 4.982 lei;
|
d.
|
Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 4.982 lei, Cu/D = 2.799,4 lei;
|
e.
|
Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643 lei, Cu/D = 4.982 lei;
|
R: B
88 . O intreprindere cu productie
sorto-tip dimensionala executa cinci produse A,B,C,D,E inregistrand
costuri totale de 50.370.000 lei. Se cere sa se determine costul pe
unitatea de produs utilizand procedeul indicilor de echivalenta
calculate ca raport direct, in functie de consumul de materii prime. (
Produsul reprezentativ este B).
Produsul
|
Cantitatea
(buc)
|
Consum materii prime
|
A
|
|
|
B
|
|
|
C
|
|
|
D
|
|
|
E
|
|
|
a.
|
Pu/A = 56.940 lei, Pu/B
= 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 65.700 lei;
|
b.
|
Pu/A = 52.560 lei, Pu/B
= 43.800 lei, Pu/C = 56.940 lei, Pu/D = 65.700 lei, Pu/E = 48.180 lei;
|
c.
|
Pu/A = 43.800 lei, Pu/B
= 56.940 lei, Pu/C = 48.180 lei, Pu/D = 52.560 lei, Pu/E = 65.700 lei;
|
d.
|
Pu/A = 57.000 lei, Pu/B
= 42.800 lei, Pu/C = 53.000 lei, Pu/D = 48.800 lei, Pu/E = 6.500 lei;
|
e.
|
Pu/A = 65.700lei, Pu/B =
43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 56.940 lei;
|
R: A
89 . Intr-o fabrica de
marochinarie s-au obtinut trei sortimente de produse : A= 30 buc , B=
40 buc, C= 20 buc. Costurile totale au fost 1.428.000 lei. Stiind ca
preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 14.000 lei/buc, B=
24.000 lei/buc , C= 15.000 lei/buc, sa se determine costul unitar efectiv
de productie.
a.
|
A= 20.400 lei/buc, B=
11.900 lei/buc, C= 12.750 lei/buc;
|
b.
|
A= 11.900 lei/buc, B=
20.400 lei/buc, C= 12.750 lei/buc;
|
c.
|
A= 11.900 lei/buc, B=
12.750 lei/buc, C= 20.400 lei/buc;
|
d.
|
A= 12.750 lei/buc, B=
20.400 lei/buc, C= 11.900 lei/buc;
|
e.
|
A= 12.000 lei/buc, B=
20.500 lei/buc, C= 13.750 lei/buc.
|
R: B
90.
In procesul de productie cuplata rezulta doua produse
principale: 100 tone de benzina si 50 tone motorina. Cheltuielile
totale de productie au fost 1.900.000 lei. Puterea calorica pentru
benzina este 14.000 kcal/t, iar pentru motorina 10.000 kcal/t. Se
cere costul de productie unitar pentru cele doua produse.
91 . O intreprindere de productie de masa
realizeaza produsele x si y prin faze succesive de productie. In faza I de
fabricatie consumul de combustibil, energie si apa in suma de 7.000.000 lei se
repartizeaza in functie de cantitatea de semifabricate obtinute ( 800 buc -
semifabricatul x si 200 buc- semifabricatul y).
Alegeti raspunsul corect
privind repartizarea cheltuielilor:
a.
|
923/I = 921/x 5.600.000 lei 923/I = 921/y 1.400.000lei;
|
b.
|
921/x = 923/I 1.400.000 lei 921/y = 923/I 5.600.000 lei;
|
c.
|
923/I = 921/x 1.400.000
lei 923/I = 921/y 5.600.000 lei;
|
d.
|
921/x = 923/I 5.600.000 lei 921/y = 923/I 1.400.000 lei;
|
e.
|
925/ I = 921/x 1.400.000 lei 925/I = 921/y 5.600.000 lei.
|
R: D
92 .Stiind ca pana la sfarsitul perioadei
de calcul s-au colectat cheltuieli in suma de 25.750 lei, iar cheltuielile aferente
productiei predate la magazine sunt de 13.525 lei, sa se determine
productia in curs de executie si sa se inregistreze ( metoda contabila).
a.
|
26.800 lei 933=921 26.800 lei;
|
b.
|
711=331 13.525 lei 933=921 13.525 lei;
|
c.
|
345=711 13.525 lei 933=921 13.525 lei;
|
d.
|
12.225 lei 933=921 12.225 lei;
|
e.
|
25.750 lei 933=921 25.750 lei;
|
R: D
93 .Un intreprinzator poseda o
masina pe care poate s-o vanda cu 30.000 lei. Daca o pastreaza pe perioada unui
an, obtine un profit de 21.000 lei, iar masina o poate vinde la
pretul de 12.000 lei. Se cere sa se determine costul de oportunitate
al variantei I( care vinde imediat masina) in raport cu varianta a II-a (
cand pastreaza masina vanzand-o peste un an).
a.
|
30.000 lei;
|
b.
|
3.000 lei.
|
c.
|
180.000 lei;
|
d.
|
21.000 lei;
|
e.
|
zero, deoarece
intreprinzatorul a luat cea mai buna decizie;
|
R: B
94 .In timpul lunii dec.
exercitiu N, pe baza notelor de predare s-au obtinut si predat la depozit
urmatoarele produse la cost antecalculat:
-
Produs X = 680 buc la cost planificat unitar de 16 lei;
-
Produs Y = 850 buc la cost planificat unitar 9 lei;
-
Produs Z = 1.420 buc la cost planificat de 6.2 lei.
Alegeti
raspunsul corect privind inregistrarea obtinerii produselor finite in
contabilitatea de gestiune la cost planificat.
a.
|
902=902 27.844 lei;
|
b.
|
345=711 27.844 lei;
|
c.
|
902=921 27.844 lei;
|
d.
|
931=902 27.844 lei;
|
e.
|
348=711 27.844 lei;
|
R: D
95 .Sa se determine si sa se
inregistreze diferentele de pret, stiind ca:
Produse
|
Cantitate
|
Cost unitar
planificat
|
Cost unitar
efectiv
|
X
|
|
|
|
Y
|
|
|
|
a.
|
592.000 lei;
|
b.
|
901 = 903 592.000 lei;
|
c.
|
903 = 902 592.000 lei.
|
d.
|
921 = 903 592.000 lei;
|
e.
|
903 = 921 592.000 lei;
|
R: C
96
.Societatea X prezinta urmatoarele date privind activitatea sa de productie:
Nivel activitate
|
Volum productie (Q)
|
Costuri totale (Ct)
|
0
|
2.000 buc
|
7.000 lei
|
1
|
3.000 buc
|
10.000 lei
|
Stiind
ca nivelul normal de activitate este de 3.000 buc, se cere sa se
separe costurile fixe de costurile variabile la cele doua nivele de activitate
cu ajutorul costului rezidual
Costurile aferente
activitatii
de 2000 buc
|
Costurile aferente
activitatii
de 3000 buc
|
fixe
|
variabile
|
fixe
|
variabile
|
| | | |
a.
|
4.666,9 2.333,1 7.666,9
|
b.
|
1.000 6.000 1.000 9.000
|
c.
|
3.500 3.500 5.000 5.000
|
d.
|
2.472 4.528 3.208 6.792
|
e.
|
6.666,6 333,4 9.666.6
|
R: B
97 .Sa se determine cu ajutorul
procedeului celor mai mici patrate costul variabil mediu in baza datelor
aferente trimestrului I exercitiului N, prezentate in tabelul de mai jos:
Situatia
prod. fabricate si chelt. totale pe trimestrul I ex. N
Nr.
crt.
|
Luna
|
Productia
fabricata
|
Cheltuieli totale
|
|
Ian.
|
|
|
|
Feb.
|
|
|
|
Mar.
|
|
|
|
Total
|
|
|
a.
|
3.440 lei;
|
b.
|
6.175 lei;
|
c.
|
11.900 lei;
|
d.
|
200 lei;
|
e.
|
584 lei;
|
R: E
98 .Miscarile cu privire
la materia prima X in luna decembrie a exercitiului N sunt:
2 dec: stoc initial 20 kg in
valoare de 300.000lei;
7 dec: iesire pentru
atelierul A: 5 kg;
9 dec: receptie de 40 kg la
pretul de achizitie unitar de 18.600 lei;
13 dec: iesire pentru
atelierul B: 42 kg;
20 dec: iesire pentru
atelierul A: 2 kg;
25 dec: receptie de 30 kg la
pretul de achizitie unitar de 16.000 lei;
28 dec: iesire pentru
atelierul B: 25 kg
Se cere costul mediu
ponderat aferent iesirilor din 28 dec. exercitiul N(C.M.P. se
calculeaza dupa fiecare intrare).
a.
|
15.000 lei;
|
b.
|
18.200 lei;
|
c.
|
16.434 lei;
|
d.
|
18.350 lei;
|
e.
|
16.000 lei;
|
R: C
99 .Tabelul de mai jos reda
situatia productiei fabricate si a cheltuielilor totale pe
trimestrul I exercitiu financiar N la o societate comerciala cu
profil industrial. Se cere sa se determine cu ajutorul procedeului celor
mai mici patrate urmatorii indicatori:
- cheltuielile fixe (CF) si variabile aferente productiei de
19.000 buc.;
- cheltuielile standard (Chs)
aferente unei productii de 26.000 buc.
Nota: se va lucra cu doua
zecinale, prin rotunjire.
Exercitiul
N, trimestrul I:
Nr.
crt.
|
Luna
|
Productia
|
Cheltuieli
totale
|
|
Ian.
|
|
|
|
Feb.
|
|
|
|
Mar.
|
|
|
|
Total
|
|
|
CV CF Chs
a.
|
2.294.290 4.173.475
|
b.
|
1.148.070 4.264.260
|
c.
|
1.285.035 4.236.700
|
d.
|
171.815 4.173.475
|
e.
|
2.155.000 4.290.000
|
R: D
100 .In datele prezentate in tabelul de mai
jos:
Explicatie
|
Produse fabricate
si vandute
|
X
|
Y
|
Z
|
Cantitate
|
|
|
|
Pret vanzare
|
|
|
|
Costuri variabile
|
|
|
|
Cifra de afaceri critica
|
|
|
|
Alegeti raspunsul corect,
privind intervalul de siguranta pentru cele trei produse:
X Y Z
a.
|
0,2 mil 1,5 mil 0,2 mil
|
b.
|
5 mil 8 mil 6 mil
|
c.
|
3,8 mil 5,5 mil 4,8 mil
|
d.
|
0,5 mil 1,8 mil 0,4 mil
|
e.
|
1,2 mil 2,5 mil 1,2 mil
|
R: E
101. Care dintre procedeele enutate mai jos
este specific repartizarii cheltuielilor
indirecte?
a) procedeul diviziunii simple;
b) procedeul suplimentarii;
c) procedeul cifrelor de echivalenta;
d) procedeul
valorii ramase
R: b
102. Dispuneti de urmatoarele date :
din procesul de productie se obtin 10.000 kg
produs finit la cost standard de 0,16
lei/kg , cost efectiv 1.300 lei. Precizati formula contabila de
inregistrare a diferentelor de pret.
a) 903 = 901 300 lei
b) 902 = 903 300 lei
c) 903 = 902 300 lei
d) 903 = 902 400 lei
R: B