Contabilitate si informatica de gestiune - evaluarea intreprinderii - test grila

Contabilitate si Informatica de Gestiune

EVALUAREA INTREPRINDERII

Teste de autoevaluare

1.     Evaluarea este :

a)     o stiinta pura

b)     un complex de tehnici multidisciplinare

c)      o arta

d)     rezulatul unor experiente acumulate

e)     o imbinare intre stiinta, arta si experienta

2.     Evaluarea consta in:

a)     un complex de abordari si metode

b)     un complex de tehnici si abordari

c)      un complex de abordari si procedee

d)     un complex de metode si tehnici

e)     un complex de abordari, tehnici, procedee si metode

3.     Prin procesul de privatizare se intelege:

a)     transferul proprietatii statului in sectorul privat

b)     separarea sferei de influenta a statului de cea a intreprinderilor

c)      dezvoltarea unor mecanisme descentralizate de reglementare economica

d)     transferul riscului catre proprietari de drept privat

e)     toate variantele de mai sus

4. In procesul privatizarii evaluarea este necesara deoarece :

a)     elementele patrimoniale reflecta intodeauna valori de piata

b)     elementele patrimoniale nu reflecta valori determinate in baza unor acte administrative emise la un moment dat

c)      trecutul este total reproductibil sub aspectul capacitatii intreprinderii de a produce profit

d)     valoarea intreprinderii trebuie sa tina cont de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale

e)     cumparatorul poate fi penalizat pentru modul in care au fost gestionate resursele si au fost efectuate cheltuieli in perioada trecuta

5.          Evaluarea este necesara in vanzarea - cumpararea de intreprinderi deoarece:

a) valoarea actiunilor care compun capitalul social nu este cea reflectata in contabilitate

b) cumparatorul are nevoie de o valoare mai mica in tranzactie

c) vanzatorul are nevoie de o valoare mai mare in tranzactie

d) numai variantele b) si c)

e)     variantele a), b) si c)

6.          Evaluarea nu este necesara pentru :

a) vanzarea-cumpararea de intreprinderi sau firme

b) vanzarea - cumpararea de active

c) fuziunea intreprinderilor

d) infiintarea unei intreprinderi cu capital in numerar

e) infiintarea unei intreprinderi cu capital in numerar si aport in natura

7.     Activele, in acceptiunea comerciala si nu contabila, nu reprezinta:

a.     parti dintr-o intreprindere care pot functiona independent

b.     parti dintr-o intreprindere care nu afecteaza obiectul principal de activitate

c.      parti dintr-o intreprindere care pot constitui obiectul unei tranzactii comerciale

d.     variantele a), b) si c)

e.     nici una din variantele de mai sus

8.     Evaluarea nu este necesara in:

a.     fuziunea de intreprinderi

b.     divizarea intreprinderii

c.      asocierea in participatiune a intreprinderilor

d.     diminuarea capitalului social al unei intreprinderi

e.     lichidarea si falimentul unei intreprinderi

9.     Evaluarea este necesara in situatiile:

a) gajarea unor bunuri din patrimoniul intreprinderii in scopul obtinerii unor credite sau imprumuturi presupune evaluarea acestora.

b) in scopul valorificarii bunurilor ce compun patrimoniul cand intreprinderea se lichideaza

c) in cazul asigurarilor si reasigurarilor pentru determinarea primei de asigurare

d)     in situatiile a), b) si c)

e)     in nici una din situatiile de mai sus

10.  Pentru respectarea normelor legale si a principiilor contabilitatii, in special a principiului prudentei, elementele patrimoniale nu se evalueaza in momentul:

a)     la data intrarii in patrimoniu

b) la data inventarului

c) la data intocmirii bilantului

d) la data iesirii din patrimoniu

e) la data transferului in alta activitate in cadrul intreprinderii

11. Cel mai important concept, insa care sta la baza evaluarii pentru situatiile financiare conform standardelor internationale de contabilitate, este conceptul de « imagine fidela », care are semnificatia de:

a)     adevarat

b)     loial, sincer, real

c)      corect in sens de neinselator

d)     in acord cu faptele

e)     oricare din variantele expuse mai sus

12. Obiectul evaluarii il constituie:

a)     numai intreprinderea in totalitatea patrimoniului sau

b)     o parte, o componenta a intreprinderii, care poate fi un activ de natura comerciala

c)      un activ de natura contabila sau o proprietate (teren, constructii, orice alt mijloc fix, investitie neterminata, activ de natura imobilizarilor necorporale)

d)     un pachet de actiuni care compune capitalul social al intreprinderii

e)     oricare din variantele expuse mai sus

13. Valoare de piata si tip de evaluare se abordeaza in :

a) IVS 1

b) IVA 1

c) GN 2

d) GN 4

e) GN 6

14. Standardul GN 6 se refera la:

a) Evaluarea pentru garantarea imprumutului

b) Evaluarea proprietatii imobiliare

c) Evaluarea intreprinderii

d) Tipuri de valoare diferite de valoarea de piata

e) Abordarea prin cost pentru raportarea financiara

15. Evaluarea globala pentru impozitarea proprietatii se abordeaza in:

a) GN 12

b) GN 13

c) GN 10

d) GN 14

e) GN 15

16. Abordarea prin cost pentru raportarea financiara se abordeaza in:

a) GN 1

b) GN 3

c) GN 5

d) GN 8

e) GN 10

17. Standardul IVS 3 se refera la :

a) Raportarea evaluarii

b) Tipuri de valoare diferite de valoarea de piata

c) Abordarea prin cost pentru raportarea financiara

d) Evaluarea activelor din sectorul public pentru raportarea financiara

e) Analiza fluxului de numerar actualizat pentru evaluarile bazate pe piata si pentru analiza investitiei

18. Standardul GN 9 se refera la:

a) Evaluarea proprietatii generatoare de afaceri

b) Evaluarea globala pentru impozitarea proprietatii

c) Analiza fluxului de numerar actualizat pentru evaluarile bazate pe piata si pentru analiza investitiei

d) Evaluarea proprietatii istorice

e) Evaluarea proprietatilor agricole

19. Standardul GN 4 se refera la:

a) Evaluarea mijloacelor fixe mobile

b) Evaluarea activelor necorporale

c) Evaluarea bunurilor mobile

d) Evaluarea intreprinderii

e) Evaluarea proprietatii imobiliare

20. Standardul GN 2 se refera la:

a) Evaluarea mijloacelor fixe mobile

b) Evaluarea bunurilor mobile

c) Evaluarea intreprinderii

d) Evaluarea drepturilor de inchiriere/leasing

e) Evaluarea proprietatii imobiliare

21. Intre valoare, pret si cost exista urmatoarea relatie :

a)     valoarea este o opinie, pretul este un fapt real iar costul este expresia in bani a eforturilor pentru producerea si desfacerea unor bunuri si servicii

b)     valoarea este calitatea conventionala a unui bun care i se atribuie in urma unor calcule sau a unei expertize, pretul este cantitatea de moneda ceruta sau oferita pentru achizitionarea unei unitati de satisfactori sau prodfactori, iar costul este este cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu

c)      valoarea, pretul si costul reprezinta concepte economice identice

d)     numai varianta a)

e)     variantele a) si b)

22. Conform standardelor de evaluare valoarea reprezinta:

a)     marimea calitatii, a insusirii unui bun sau serviciu de a satisface o nevoie, de a fi util si de a fi schimbat pe alte bunuri economice

b)     calitatea conventionala a bunului care i se atribuie in urma unor calcule sau a unei expertize

c)      nu este un fapt, ci mai degraba o opinie

d)     un concept economic referitor la pretul cel mai probabil, convenit de cumparatorii si vanzatorii unui bun sau serviciu disponibil pentru cumparare

e) produsul unei determinari teoretice, care poate fi o baza de comparatie sau un rezultat al unor calcule complexe prin aplicarea unor metode sau formule

23. Una din urmatoarele tipuri de valoare reprezinta termenul utilizat in standardele internationale de contabilitate pentru valoare de piata:

a)     valoare de utilizare

b)     valoare justa

c)      valoare de impozitare

d)     valoare reevaluata

e)     valoare de casare

24. Una din urmatoarele tipuri de valoare reprezinta termenul utilizat in standardele internationale de contabilitate pentru valoare de piata:

a)     valoare de exploatare continua

b)     valoare de garantare a creditului ipotecar

c)      valoare de investitie

d)     valoare justa

e)     valoare de asigurare

25. Una din urmatoarele tipuri de valoare reprezinta termenul utilizat in standardele internationale de contabilitate pentru valoare de piata:

a)     valoare justa

b)     valoare speciala

c)      valoare de casare

d)     valoare de exploatare continua

e)     valoare de recuperare

26. Una din urmatoarele tipuri de valoare nu reprezinta termenul utilizat in standardele internationale de evaluare:

a)     valoare de lichidare

b)     valoare de recuperare

c)      valoare justa

d)     valoare de asigurare

e)     valoare speciala

27. Valoarea de piata reprezinta:

a) suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing adecvata

b) suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing adecvata, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere

c) suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv

d)     suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata intre un cumparator si un vanzator, intr-o tranzactie, dupa o activitate de marketing adecvata

e) suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata intr-o tranzactie cu pret determinat, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere

28. Suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing adecvata, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere este definitia completa pentru:

a)     valoarea de utilizare

b)     valoarea de piata

c)      valoarea justa

d)     valoarea de impozitare

e)     valoarea de lichidare

29. Definitia valorii de utilizare ca fiind valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar ce se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila este prevazuta in:

a)     standardele internationale de evaluare

b)     standardele internationale de contabilitate

c)      literatura de specialitate

d)     numai variantele a) si c)

e)     nici o varianta de mai sus

30. Cea mai buna utilizare reprezinta:

a)     valoarea pe care o proprietate o are in conditiile unei anumite utilizari

b)     ca o proprietate poate avea o valoare de piata si o valoare de utilizare

c)      valoarea care sta la baza evaluarii unei proprietati

d)     cea mai probabila utilizare a proprietatii care este fizic posibila, justificata adecvat, permisa legal, fezabila financiar si care conduce la cea mai mare valoare a proprietatii evaluate.

e)     valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar ce se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila

31. O valoare care nu este data in cadrul pietei, ci pentru un investitor individual este:

a)     valoare de asigurare

b)     valoare de utilitate

c)      valoare de piata

d)     valoare de investitie

e)     valoare a afacerii

32. Valoarea dovedita a exploatarii unei proprietati care include un supliment de valoare asociat functionarii afacerii ca valoare necorporala asociata valorii proprietatii este:

a)     valoare de investitie

b)     valoare a afacerii

c)      valoare de utilitate

d)     valoare de lichidare

e)     valoare justa

33. Costul de inlocuire asigurat mai putin deprecierea cumulata, luata in considerare in scopuri de asigurare, asa cum este ea definita in polita de asigurare sau prin intermediul unor intelegeri este:

a)     valoare de piata

b)     valoare de lichidare

c)      valoare de asigurare

d)     valoare justa

e)     valoare de impozitare

34. Valoarea de lichidare conform standardelor internationale de evaluare este:

a)     valoarea bruta estimata, exprimata in termeni monetari, care poate fi realizata in mod tipic printr-o vinzare de lichidare, data fiind o perioada rezonabila de timp pentru gasirea unui cumparator, cu un vanzator constrans sa vanda, in baza unei situatii « asa cum este, unde este » la o data specificata

b)     acea parte din valoarea unui activ care face obiectul prevederilor unei pierderi acoperita printr-o polita de asigurare

c)      valoarea unei proprietati aplicata la impozitarea pe valoare asa cum apare ea in codul fiscal sau reglementari ale autoritatilor locale

d)     suma estimata, exprimata in termeni monetari, care poate fi realizata pentru intreaga proprietate sau pentru o componenta a intregii proprietati si care este scoasa din functiune, pentru a fi utilizata in alta parte

e)     valoarea unei proprietati oferita la vanzare in baza unei situatii « asa cum este, unde este » la o data specificata

35. Valoarea bruta estimata, exprimata in termeni monetari, care poate fi realizata in mod tipic printr-o vinzare de lichidare, data fiind o perioada restransa de timp pentru gasirea unui cumparator, cu un vanzator constrans sa vanda imediat, in baza unei situatii « asa cum este, unde este » la o data specificata este:

a)     valoarea de lichidare ordonata

b)     valoarea de piata

c)      valoarea de lichidare fortata

d)     valoarea de impozitare

e)     valoarea de asigurare

36. Definitia valorii de recuperare conform standardelor internationale de evaluare este:

a)     costul de inlocuire asigurat mai putin deprecierea cumulata

b)     valoarea bruta estimata, exprimata in termeni monetari, care poate fi realizata in mod tipic printr-o vanzare

c)      suma estimata, exprimata in termeni monetari, care poate fi realizata pentru intreaga proprietate sau pentru o componenta a intregii proprietati si care este scoasa din functiune, pentru a fi utilizata in alta parte

d)     maximum dintre pretul net de vanzare al unui activ si valoarea lui de utilizare

e)     pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii

37. Valoarea de casare conform standardelor internationale de evaluare este:

a)     suma estimata, exprimata in termeni monetari, care poate fi realizata pentru intreaga proprietate sau pentru o componenta a intregii proprietati si care este scoasa din functiune, pentru a fi utilizata in alta parte

b)     pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii

c)      suma estimata, exprimata in termeni monetari, care ar putea fi realizata pentru o proprietate daca ar fi vanduta pentru continutul ei material si nu pentru o utilizare productiva

d)     valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cedare estimate

e)     valoarea proprietatii determinata de evaluator printr-o estimare prudenta a vandabilitatii viitoare a proprietatii, prin luarea in considerare a utilizarilor alternative adecvate ale proprietatii

38. Valoarea proprietatii determinata de evaluator printr-o estimare prudenta a vandabilitatii viitoare a proprietatii, prin luarea in considerare a aspectelor mentenabile pe termen lung ale proprietatii, conditiilor normale si locale de piata, utilizarii curente si utilizarilor alternative adecvate ale proprietatii este definitia pentru:

a)     valoarea de casare

b)     valoarea de garantare a creditului ipotecar

c)      valoarea reziduala

d)     valoarea speciala

e)     valoarea de lichidare

39. Valoarea unei intreprinderi in ansamblul ei, care-si va continua activitatea si a carei valoare poate fi alocata pe partile sale componente, reflectand contributia acestora la valoarea totala, dar valoarea unei componente nu reflecta valoarea sa de piata este definitia pentru:

a)     valoarea de lichidare

b)     valoarea de fuziune

c)      valoarea de garantare a creditului ipotecar

d)     valoarea de reevaluare

e)     valoarea de exploatare continua

40. Suma pentru care un activ ar putea fi schimbat sau o datorie decontata, de buna voie, intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv este definitia conform standardelor internationale de contabilitate pentru:

a)     valoarea justa

b)     valoarea de exploatare continua

c)      valoarea speciala

d)     valoarea reziduala

e)     valoarea reevaluata

41. Reevaluarea in conditiile de piata a fost dispusa prin:

a)     HG 945/1990

b)     HG 26/1992

c)      HG 500/1994

d)     HG 403/2000

e)     numai a) si d)

42. Evaluarea pentru obtinerea valorii de piata se realizeaza in baza:

a)     legislatiei privind privatizarea intreprinderilor

b)     legislatiei privind tinerea contabilitatii

c)      legislatiei privind amortizarea imobilizarilor coprorale si necorporale

d)     standardelor internationale de evaluare

e)     standardelor internationale de contabilitate

43. Din punctul de vedere al abordarii, evaluarea poate fi :

a) abordarea prin cost, bazata pe principiul substitutiei

b) abordarea prin comparatia vanzarilor, bazata pe ajustarea preturilor platite pentru active comparabile

c)      abordarea prin venit, prin determinarea valorii actuale a beneficiilor economice viitoare rezultate din detinerea proprietatii respectiv a bunurilor

d)     numai variantele a) si b)

e)     variantele a), b) si c)

44. Etapa initiala a activitatii de evaluare cuprinde urmatoarele faze:

a) cunoasterea preliminara si cercetarea pietei

b) cunoasterea preliminara, pregatirea evaluarii si cercetarea pietei

c) vizita la intreprindere si discutii preliminare

d) realizarea proiectului

e) elaborarea concluziilor evaluarii

45. Activitatea "stabilirea bugetului de timp si evaluarea timpului in scopul determinarii costurilor" intra in etapa:

a) cercetarea pietei

b) realizarea proiectului

c) cunoasterea preliminara

d) pregatirea evaluarii

e) elaborarea concluziilor evaluarii

46. O serie de caracteristici speciale deosebesc pietele imobiliare de pietele bunurilor sau serviciilor. Una din urmatoarele afirmatii este eronata. Indicati eroarea!

a) fiecare proprietate imobiliara este unica iar amplasamentul sau este fix.

b) pietele imobiliare nu sunt piete eficiente.

c) numarul de vanzatori si cumparatori care actioneaza este relativ mic.

d) spre deosebire de pietele eficiente, piata imobiliara se autoregleaza si nu este influentata de reglementarile guvernamentale si locale.

e) in general, proprietatile imobiliare nu se cumpara cu banii jos, iar daca nu exista conditii favorabile de finantare tranzactia este periclitata.

47. Proprietatile imobiliare au valori ridicate care necesita o putere mare de cumparare, ceea ce face ca aceste piete sa fie sensibile la o serie de factori economici, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!

a) stabilitatea veniturilor

b) schimbarea nivelului salariilor

c) numarul de clienti

d) regimul de taxe si impozite

e) profitul firmelor.

48. Proprietatile imobiliare au valori ridicate care necesita o putere mare de cumparare, ceea ce face ca aceste piete sa fie influentate de:

a) tipul de finantare oferit

b) volumul eventualului credit care poate fi obtinut

c) marimea avansului de plata

d) dobanzile

e) tipul de finantare oferit, volumul eventualului credit care poate fi obtinut, marimea avansului de plata, dobanzile

49. O serie de caracteristici speciale deosebesc pietele imobiliare de pietele bunurilor sau serviciilor. Una din urmatoarele afirmatii este eronata. Indicati eroarea!

a) in general, proprietatile imobiliare nu se cumpara cu banii jos, iar daca nu exista conditii favorabile de finantare tranzactia este periclitata.

b) spre deosebire de pietele eficiente, piata imobiliara nu se autoregleaza, ci este deseori influentata de reglementarile guvernamentale si locale.

c) cererea si oferta de proprietati imobiliare pot tinde catre un punct de echilibru, dar acest punct este teoretic si rareori atins, existand intotdeauna un decalaj intre cerere si oferta.

d) oferta pentru un anumit tip de cerere se dezvolta greu, iar cererea poate sa se modifice brusc, fiind posibil astfel ca de multe ori sa existe supraoferta sau exces de cerere si nu echilibru.

e) cumparatorii si vanzatorii sunt intotdeauna bine informati, iar actele de vanzare-cumparare au loc in mod frecvent.

50. In functie de nevoile, dorintele, motivatiile, localizarea, tipul si varsta participantilor la piata pe de o parte si tipul, amplasarea, design si restrictii privind proprietatile, pe de alta parte, s-au creeat tipuri diferite de piete imobiliare:

a) rezidentiale, comerciale, industriale, agricole si speciale

b) comerciale, rezidentiale si industriale

c) industriale, agricole si speciale

d) rezidentiale, comerciale, industriale si agricole

e) rezidentiale, comerciale, industriale si speciale

51. Exista diferite tipuri de piete imobiliarea in functie de o serie de caracteristici, dintre care una este eronata:

a) Obligatii

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

b) Dorinte

c) Motivatii

d) Localizare

e) Tipul si varsta participantilor la piata

52. Una din urmatoarele afirmatii despre piata imobiliara este eronata. Indicati eroarea!

a) piata imobiliara este una dintre cele mai dinamice piete, cunoscand permanent fluctuatii

b) comportamentul pietelor imobiliare este usor de previzionat

c) comportamentul pietelor imobiliare este influentat de interactiunea participantilor pe piata

d) comportamentul pietelor imobiliare este influentat de factori endogeni si exogeni proprietatii

e) piata imobiliara se defineste ca un grup de persoane sau firme care intra in contact in scopul de a efectua tranzactii imobiliare

53. Faza de pregatire a procesului de evaluare nu cuprinde:

a)  intocmirea planului de lucru pentru atingerea tintelor proiectului

b) constituirea echipei de lucru 

c) analiza diagnostic

d)  intocmirea planurilor individuale de lucru 

e)  stabilirea bugetului de timp si evaluarea timpului in scopul determinarii costurilor 

54. Analiza diagnostic nu se realizeaza prin:

a)     proiectia veniturilor si cheltuielilor in orizontul de timp stabilit

b)     vizite in intreprindere si examinare vizuala

c)      studierea documentelor puse la dispozitia evaluatorului de catre conducerea administrativa a intreprinderii

d)     identificarea punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a constrangerilor intreprinderii

e)     interviu cu factorii de decizie si alti factori de executie

55. Structura generica a interviului pe functiuni nu cuprinde:

a) definirea misiunii si rolului acesteia

b) sistemul de relatii cu alte functiuni

c) organizarea functiunii

d) utilizarea chestionarelor scrise

e) elemente specifice functiunii

56. In elaborarea previziunilor pentru evaluarea intreprinderii nu este necesar sa:

a) se proiecteze programul de investitii si sursele de finantare

b) se determine fluxul tehnologic al activitatii si numele responsabililor de realizarea activitatilor

c) se analizeze tendintele de dezvoltare/ restrangere a industriei din care face parte intreprinderea

d) se analizeze conjunctura economica interna si internationala

e) se stabileasca un proiect de buget de venituri si cheltuieli pentru perioada viitoare

57.     Proprietatea imobiliara reprezinta:

a)     terenurile si toate lucrarile care sunt parte naturala a terenului (copacii si mineralele)

b)     obiectele adaugate de oameni (cladirile si amenajarile)

c)      instalatiile permanente ale cladirilor (conducte, sisteme de incalzire si de aer conditionat, cabluri electrice, lifturi si ascensoare)

d)     numai variantele a) si c)

e)     variantele a), b) si c)

58. Dreptul de proprietate asupra obiectului de proprietate imobiliara este dreptul de:

a)     a poseda, a folosi, de a culege fructele, de a dispune asupra obiectului de proprietate imobiliara

b)     de a dispune asupra dreptului de construire sau reconstruire pe un teren

c)      de a-l inchiria si de a-l exploata la suprafata si in subteran

d)     de a-i modifica topografia, de a-l parcela

e)     de a-l extinde in conformitate cu reglementarile legale

59. Conceptul de cea mai buna utilizare  in evaluarea constructiilor inseamna:

a)     un amplasament este evaluat ca fiind liber si disponibil pentru cea mai buna utilizare a sa

b)     se estimeaza cea mai buna utilizare a intregii proprietati, in ansamblul ei

c)      un amplasament poate avea cea mai buna utilizare ca fiind liber, iar combinatia existenta intre amplasament si constructii poate avea o alta cea mai buna utilizare

d)     constructiile existente pot avea o valoare egala cu marimea cu care ele contribuie la amplasament sau pot diminua valoarea cu o marime egala cu costul de indepartare a acestora de pe amplasament

e)     constructia care constituie cea mai buna utilizare este cea care adauga cea mai mare valoare amplasamentului sau

60. Abordarea prin cost in evaluarea proprietatii imobiliare este una dintre cele mai frecvent utilizate metode aplicate pentru estimarea valorii de piata sau pentru estimarea unei valori diferite de cea de piata, deoarece:

a)     estimeaza valoarea proprietatii prin estimarea costurilor de achizitie a terenului si de constructie a unei noi proprietati, cu aceeasi utilitate, sau de adaptare a unei proprietati vechi pentru aceeasi utilizare, fara costuri legate de timpul de constructie sau adaptare.

b)     costul terenului se adauga la costul total al constructiei

c)      stabileste limita superioara pana la care piata ar plati in mod normal pentru o proprietate anumita cand aceasta ar fi noua

d)     numai variantele b) si c)

e)     variantele a), b) si c)

61. Abordarea prin cost in evaluarea proprietatii imobiliare se bazeaza pe urmatoarele metode:

a. metoda costului de constructie

b. metoda costului de inlocuire

c.      metoda costului de reconstructie

d.     numai variantele b) si c)

e.     variantele a), b) si c)

62. Compararea costurilor de constructie a unei cladiri care va fi realizata cu pretul unei constructii existente, avand la baza devizul general intocmit de antreprenorul de constructii sau pe baza calculelor realizate de evaluator si compararea valorii obtinute cu pretul cladirilor similare de pe piata rezultate din tranzactii anterioare este o activitate specifica metodei:

a)     comparatiilor unitare

b)     costurilor segregate

c)      devizelor

d)     costului de reconstructie

e)     numai variantelor a), b) si c)

63. Metoda de evaluare care se bazeaza pe costurile cunoscute ale structurilor similare, ajustate in functie de conditiile pietei si diferentele fizice iar costurile unitare descresc pe masura ce cladirile cresc in suprafata sau volum este metoda:

a)     costurilor unitare

b)     costurilor segregate

c)      devizelor

d)     costului de reconstructie

e)     costului de inlocuire

64. Metoda de evaluare care determina un cost unitar bazat pe cantitatea reala de materiale utilizate plus manopera necesara pentru fiecare metru patrat de suprafata, iar estimarea se realizeaza utilizand costuri normate pentru componente structurale considerate instalate este specifica metodei:

a)     costurilor unitare

b)     costurilor segregate

c)      devizelor

d)     costului de reconstructie

e)     costului de inlocuire

65. Metoda de evaluare care estimeaza costul prin calcul ce reflecta cantitatea si calitatea tuturor materialelor si a tuturor categoriilor de manopera asociate lucrarilor executate, la care se adauga marja pentru cheltuieli neprevazute, cheltuieli de regie si profit este specifica metodei :

a)     costurilor unitare

b)     costurilor segregate

c)      devizelor

d)     costului de reconstructie

e)     costului de inlocuire

66. Metoda de evaluare care consta in compararea costurilor unei cladiri nou construite pe terenul ocupat de o cladire existenta avand la baza principiul maximizarii valorii celei mai bune utilizari a terenului si reprezinta costul estimat pentru a construi, la preturile curente de la data evaluarii, o cladire cu utilitate echivalenta cu cea a cladirii evaluate, utilizand materiale moderne si normativele, proiectele si planurile actuale este specifica metodei:

a)     costurilor unitare

b)     costurilor segregate

c)      devizelor

d)     costului de reconstructie

e)     costului de inlocuire

67. Metoda de evaluare care consta in compararea pretului unei constructii existente, inclusiv a costurilor de deconstructie (demolare), avand o anumita utilitate cu costurile ce le implica o constructie noua, incluzand costurile cu proiectarea, realizarea si utilizarea constructiei noi pe amplasamentul celei existente si care ar avea aceeasi utilitate, evidentiind diferentele valorice este specifica metodei:

a)     costurilor unitare

b)     costurilor segregate

c)      devizelor

d)     costului de reconstructie

e)     costului de inlocuire

68. Metoda costului de reconstructie in evaluarea proprietatilor imobiliare consta in:

a) aplicarea metodelor comparatiilor unitare, metoda costurilor segregate si metoda devizelor

b) compararea costurilor unei cladiri nou construite pe terenul ocupat de o cladire existenta avand la baza principiul maximizarii valorii celei mai bune utilizari a terenului

c) estimarea costului pentru a construi, la preturile curente de la data evaluarii, o cladire cu utilitate echivalenta cu cea a cladirii evaluate, utilizand materiale moderne si normativele, proiectele si planurile actuale

d) estimarea costului pentru a construi, la preturile curente de la data efectiva a evaluarii, o copie sau o replica exacta a cladirii evaluate, utilizand aceleasi materiale, normative de constructie, proiecte, planuri si calitate a manoperei si ingloband toate deficientele, supradimensionarile si deprecierea cladirii evaluate

e) numai variantele a), b) si c)

69. Deprecierea cumulata reprezinta:

a)     o pierdere de valoare fata de costul de inlocuire sau de reconstructie care poate rezulta din cauze fizice, functionale si exterioare sau economice

b)     diferenta dintre costul de inlocuire sau de reconstructie si valoarea de piata a constructiei

c)      un concept economic care serveste la aproximarea costului de constructie sau de reconstructie prin scaderea deprecierii cumulate din valoarea de piata a unei proprietati noi

d)     numai variantele b) si c)

e)     variantele a), b) si c)

70. Deprecierea care poate fi cauzata de neadecvarea sau supradimensionarea cladirii, a stilului sau dotarilor este:

a)     depreciere fizica

b)     depreciere functionala

c)      depreciere economica

d)     nici una din variante

e)     oricare din variante

71. Deprecierea care este evidentiata prin utilizare si uzura, putrezire, infestari, fisuri, mucegai, deteriorari si alte defecte structurale sau de invechire este:

a)     depreciere fizica

b)     depreciere functionala

c)      depreciere economica

d)     nici una din variante

e)     oricare din variante

72. Deprecierea care cauzata de factori din afara proprietatii cum ar fi : schimbarile in cerere-oferta, utilizarile generale ale proprietatilor din zona, standarde locale, finantarile si reglementarile locale este:

a)     depreciere fizica

b)     depreciere functionala

c)      depreciere economica

d)     nici una din variante

e)     oricare din variante

73. O metoda acceptabila pentru ajungerea la un surogat pentru valoarea de piata a proprietatilor specializate sau cu piete limitate, pentru care informatiile relevante sunt rare sau inexistente este definitia pentru:

a)     costul de inlocuire net

b)     costul de constructie

c)      costul de reconstructie

d)     costul de inlocuire

e)     costul devizului

74. Una din urmatoarele activitati nu este specifica evaluarii proprietatilor imobiliare:

a)   identificarea proprietatii imobiliare

b)     identificarea drepturilor de proprietate

c)      definirea utilizarii evaluarii

d)     data evaluarii

e)     analiza diagnostic a personalului care exploateaza proprietatea

75. Etapa de analiza preliminara, culegere si selectare a informatiilor in procesul evaluarii proprietatilor imobiliare nu cuprinde:

a)     date generale privind amplasarea in localitate, vecinatati, aspecte economice, sociale, de mediu

b)     date specifice despre proprietatea imobiliara evaluata si proprietati comparabile

c)      date privind cererea si oferta, respectiv piata proprietatii evaluate, inclusiv concurenta

d)     date privind concurenta

e)     estimarea valorii proprietatii

76. Principalele metode practice utilizate in evaluarea terenurilor in Romania sunt:

a)     metoda rentei capitalizate

b)     metoda pretului pietei

c)      metoda expertilor

d)     nici una din variante

e)     variantele a), b) si c)

77. In evaluarea terenului prin comparatiile de piata se aplica corectii in ceea ce priveste diferentele dintre proprietatile vandute. Corectia care influenteaza valoarea este:

a)     situatia juridica a terenului si restrictii urbanistice la constructii

b)     forma, dimensiunile si usurinta folosirii terenului

c)      nivelul de poluare si accesul la drumul public

d)     intabulare teren, granituire, fixare borne

e)     oricare din variantele expuse mai sus

78. In practica din Romania evaluarea constructiilor se bazeaza de regula pe:

a)     metoda costului de inlocuire net

b)     metoda costului de reconstructie surogat prin utilizarea indicilor de preturi

c)      metoda pretului pietei

d)     nici una din variantele expuse

e)     oricare din variantele expuse

79. Standardul care permite ca imobilizarile corporale sa fie inregistrate la cost minus amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate SAU la o valoare reevaluata minus orice amortizari cumulate ulterioare si pierderi din depreciere ulterioare este:

a) IVS 1

b) IAS 16

c) IVA 1

d) GN 1

e IVA 2

80. Nu fac parte din categoria bunurilor mobile:

a) constructii specializate nepermanente

b) constructii specializate permanente

c) echipamente tehnologice

d) aparate si instalatii de masurare, control si reglare

e) mijloace de transport

81. Nu fac parte din categoria bunurilor mobile:

a)     animale

b)     plantatii

c)      mobilier si aparatura birotica

d)     stocurile

e)     obiecte de colectie

82. Prin HG 2139/2004 clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe s-a modificat incepand cu 1 ianuarie 2005, astfel ca mijloacele fixe se grupeaza in :

a)     3 grupe

b)     4 grupe

c)      5 grupe

d)     6 grupe

e)     8 grupe

83. Din categoria bunurilor mobile necorporale, caracterizate prin lipsa substantei fizice, nu fac parte:

a)     proprietatile intelectuale (brevete de inventie, copyright, marca de fabrica sau de produs, brand-ul, know-how, secrete comerciale, franciza, contractul de leasing, good-will/fond comercial 

b)     creantele 

c)      valori mobiliare (actiuni, unitati de fond, etc.)

d)     costurile organizarii firmei /cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-dezvoltare

e)     stocurile

84. Suma pe care o persoana se asteapta sa o plateasca pentru un obiect mobil cu aceeasi vechime, marime, culoare si conditie, adica pentru o copie sau o reproducere a celui original, cat mai apropiata de original in ceea ce priveste natura, calitatea si vechimea materialelor, obtinuta prin metode moderne este o metoda de evaluare a bunurilor mobile prin cost, si anume:

a)     metoda costului de inlocuire

b)     metoda costului de reproductie

c)      metoda comparatiilor

d)     numai variantele a) si b)

e)     variantele a), b) si c)

85. Suma pe care o persoana se asteapta sa o plateasca pentru o copie exacta a obiectului mobil original, realizata cu materiale care au o natura, calitate si vechime similara si prin metode identice din perioada de realizare a originalului este o metoda de evaluare a bunurilor mobile prin cost, si anume:

a)     metoda costului de inlocuire

b)     metoda costului de reproductie

c)      metoda comparatiilor

d)     numai variantele a) si b)

e)     variantele a), b) si c)

86. Evaluarea bunurilor mobile care ia in considerare posibilitatea crearii unui alt bun mobil care sa inlocuiasca originalul sau a unui bun mobil care ar putea avea aceeasi utilitate fara a tine cont de costurile intarzierii fabricatiei se refera la:

a)     abordarea prin cost

b)     abordarea prin capitalizarea venitului

c)      abordarea prin comparatia vanzarilor

d)     variantele b) si c)

e)     variantele a), b) si c)

87. Suma pe care o persoana se asteapta sa o plateasca pentru un obiect mobil cu aceeasi vechime, marime, culoare si conditie, adica pentru o copie sau o reproducere a celui original, cat mai apropiata de original in ceea ce priveste natura, calitatea si vechimea materialelor, obtinuta prin metode moderne se refera la:

a)     costul de inlocuire

b)     evaluarea unei antichitati

c)      evaluarea unui tablou realizat de un pictor consacrat

d)     evaluarea oricarui obiect la care inlocuirea nu se poate realiza indiferent de cost

e)     numai variantele a), b), c) si d)

88. In evaluarea masinilor, utilajelor si altor mijloace fixe identificarea bunului mobil consta in:

a)     macroidentificare

b)     microidentificare

c)      esantionare

d)     analiza desktop

e)     toate variantele expuse

89. Identificarea bunurilor in procesul evaluarii bunurilor mobile pe baza informatiilor obtinute si fara a fi inspectate se refera la:

a)     macroidentificare

b)     microidentificare

c)      esantionare

d)     analiza desktop

e)     toate variantele expuse

90. Evidentierea caracteristicilor individuale ale bunului mobil: marca, serie, cod, capacitate, dimensiune, varsta, stare in procesul evaluarii bunurilor mobile se refera la:

a)     macroidentificare

b)     microidentificare

c)      esantionare

d)     analiza desktop

e)     toate variantele expuse

91. Metodele utilizate in evaluarea bunurilor mobile prin abordarea prin cost sunt:

a)     metoda devizului si metoda indexarii

b)     metoda indexarii  si metoda cost-capacitate

c)      metoda cost-capacitate

d)     metoda devizului si metoda cost-capacitate

e)     metoda devizului, metoda indexarii si metoda cost-capacitate

92. In evaluarea bunurilor mobile descompunerea proprietatii in componente, astfel incat suma componentelor sa reflecte costul de nou al intregului compus din toate costurile directe (materiale si manopera, transport si manipulare, montaj) si indirecte (onorarii, taxe de instalare, cheltuieli financiare, de paza, de punere in functiune, etc.) se refera la:

a)     metoda devizului sau a insumarii

b)     metoda indexarii

c)      metoda cost-capacitate

d)     metoda indexarii si metoda cost-capacitate

e)     metoda devizului, metoda indexarii si metoda cost-capacitate

93. In evaluarea bunurilor mobile estimarea costului de reproductie in care un indice sau un factor de indexare se aplica la costul istoric al unei proprietati pentru a transforma costul istoric in cost curent si nu se aplica la costul de inlocuire se refera la:

a)     metoda devizului sau a insumarii

b)     metoda indexarii

c)      metoda cost-capacitate

d)     metoda indexarii si metoda cost-capacitate

e)     metoda devizului, metoda indexarii si metoda cost-capacitate

94. In evaluarea bunurilor mobile metoda care consta in identificarea costului unui bun asemanator, dar la care costul variaza in functie de dimensiuni se refera la:

a)     metoda devizului sau a insumarii

b)     metoda indexarii

c)      metoda cost-capacitate

d)     metoda indexarii si metoda cost-capacitate

e)     metoda devizului, metoda indexarii si metoda cost-capacitate

95. In evaluarea bunurilor mobile deprecierea fizica se determina prin:

a)     raportul procentual (%) dintre varsta efectiva si durata de viata utila normala

b)     raportul procentual (%) dintre varsta efectiva si varsta efectiva + durata de viata utila ramasa

c)      diferenta dintre costul de reproductie brut si costul de reproductie brut prin care se cuantifica deprecierea functionala cauzata de costurile de capital in exces

d)     cuantificarea cheltuielilor de exploatare excedentare fata de substitutele moderne

e)     numai variantele a) si b)

96. In evaluarea bunurilor mobile deprecierea functionala se determina prin:

a)     prin calculul inutilitatii prin utilizarea unei penalitati pentru inutilitate, pe baza relatiei: Inutilitatea % = [1- (Q_B/Q_A) ⁿ ]*100; unde: Q_A, Q_B capacitatea proiectata, respectiv utilizata si n este factor de scala

b)     raportul % dintre varsta efectiva si vasta efectiva + durata de viata utila ramasa

c)      diferenta dintre costul de reproductie brut si costul de reproductie brut prin care se cuantifica deprecierea functionala cauzata de costurile de capital in exces

d)     cuantificarea cheltuielilor de exploatare excedentare fata de substitutele moderne

e)     numai variantele c) si d)

97. In evaluarea bunurilor mobile deprecierea economica se determina prin:

a)     prin calculul inutilitatii prin utilizarea unei penalitati pentru inutilitate, pe baza relatiei: Inutilitatea % = [1- (Q_B/Q_A) ⁿ ]*100; unde: Q_A, Q_B capacitatea proiectata, respectiv utilizata si n este factor de scala

b)     raportul % dintre varsta efectiva si vasta efectiva + durata de viata utila ramasa

c)      raportul % dintre varsta efectiva si durata de viata utila normala

d)     diferenta dintre costul de reproductie brut si costul de reproductie brut prin care se cuantifica deprecierea functionala cauzata de costurile de capital in exces

e)     cuantificarea cheltuielilor de exploatare excedentare fata de substitutele moderne

98. Pentru ca un element necorporal sa nu fie inscris in activul bilantier trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele conditii:

a)     sa fie identificat printr-o denumire exacta ca: marca comerciala, copyright, softwear, cheltuiele de cercetare-dezvoltare, retea de distributie, etc.

b)     sa fie identificat modul de achizitionare in mod individual

c)      sa nu se poata identifica valoarea globala a elementelor pentru a fi incadrata in fond comercial sau goodwill

d)     sa poata fi stabilita o durata de viata

e)     sa poata fi transferat dreptul de proprietate prin vanzare

99. Separatia dintre activele necorporale (intangibile) si drepturile de proprietate intelectuala este pur teoretica pentru a se evidentia sursele de constituire a drepturilor. In practica contabila se utilizeaza 4 grupe. Una din grupele de mai jos este eronata. Indicati eroarea!

a) cheltuieli de constituire

b) cheltuieli de cercetare -dezvoltare

c) drepturi de proprietate intelectuala

d) fond comercial (goodwill)

e) drepturi de creanta

100. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate numai daca indeplinesc concomitent urmatoarele conditii:

a) finantarea s-a facut din surse proprii si nominalizarea cheltuielilor se face pe proiecte distincte

b) nominalizarea cheltuielilor se face pe proiecte distincte si exista sanse reale de succes comercial pentru obiectivele supuse cercetarii-dezvoltarii

c) finantarea s-a facut din surse proprii, nominalizarea cheltuielilor se face pe proiecte distincte si exista sanse reale de succes comercial pentru obiectivele supuse cercetarii-dezvoltarii

d) finantarea s-a facut din surse proprii si exista sanse reale de succes comercial pentru obiectivele supuse cercetarii-dezvoltarii

e) finantarea nu s-a facut din surse proprii, dar exista sanse reale de succes comercial pentru obiectivele supuse cercetarii-dezvoltarii

101. Din categoria proprietatea intelectuala nu face parte:

a) inventii, inovatii, descoperiri stiintifice

b) inregistrari sonore

c) marci de produse si servicii

d) desene si modele industriale

e) indicatii geografice

102. Din categoria drepturi de autor si drepturi conexe nu face parte:

a) programe de calculator

b) lucrari stiintifice, tehnice, literare tiparite

c) opere dramatice, muzicale, coregrafice

d) opere cinematografice si audiovizuale

e) opere fotografice

103. Din categoria drepturi de autor si drepturi conexe nu face parte:

a) opere de arhitectura si arta plastica

b) inregistrari sonore

c) reprezentatii sau interpretari efectuate de muzicieni, actori, cantareti

d) desene si modele industriale

e) emisiuni radiotelevizate

104. Pentru asigurarea credibilitatii valorii unui activ necorporal sunt necesare o serie de actiuni. Dintre cele enumerate mai jos una este eronata. Indicati eroarea!

a) precizarea corecta a datei da la care incepe colectarea si insumarea costului istoric

b) determinarea corecta a cheltuielilor directe si indirecte ocazionate de producerea activului

c) se evalueaza daca cheltuielile nu sunt distinct inregistrate

d) fundamentarea unui indice de indexare in corelatie cu natura si structura costului istoric

e) stabilirea corecta a gradului de depreciere a activului necorporal

105. Prin metodele: LIFO, FIFO si Costul mediu ponderat se evaluaeaza urmatoarele stocuri:

a)     stocurile de materii prime, materiale si componente cumparate

b)     obiectele de inventar si echipamentele de protectie

c)      ambalajele de natura obiectelor de inventar aflate in folosinta

d)     stocurile de produse finite si semifabricate

e)     productia neterminata

106. In cadrul productiei neterminate nu se cuprind:

a) produsele care nu au trecut prin toate fazele procesului tehnologic

b) produsele terminate care nu au trecut prin toate fazele de probe tehnologice si receptie tehnica

c) stocurile de materii prime, materiale si componente

d) produsele care nu sunt completate cu toate accesoriile

e) lucrarile si serviciile , studiile in curs de executie sau neterminate

107. In evaluarea stocurilor se tine cont de urmatorul principiu, care cere ca pierderile probabile sau certe sa fie inregistrate imediat prin constituirea de provizioane complete sau partiale pentru: articole deteriorate, articole cu miscare lenta, articole invechite:

a) principiul prudentei

b) principiul

c) principiul

d) principiul

e) principiul

108. Creantele se evalueaza in functie de riscul de neincasare si de vechimea lor. Una din afirmatiile de mai jos este eronata. Indicati eroarea!

a) cele mai vechi de un an si cu probabilitate mare de neincasare, sunt evaluate la valoarea zero

b) cele pentru care s-a acordat credit client si se afla in termenul de creditare la valoarea contabila

c) cele cu o vechime mai mare de 120 zile, dar incasabile, prin diminuarea cu 25-50% a valorii contabile in functie de riscul de neincasare si de rata dobanzii la creditul comercial sau la depuneri bancare

d) cele sub un an si cu probabilitate mare de incasare, sunt evaluate la valoarea zero

e) cele exprimate in devize la cursul de referinta al BNR

109. Dintre urmatoarele active si pasive nu se includ in evaluare:

a) marcile postale si timbrele

b) cecurile, cambiile, bilete la ordin si alte valori

c) disponibillitatile banesti din cont in valuta

d) platile anticipate si avansuri primite de la furnizori

e) titluri de participare

110. Imobilizarile financiare sunt formate din trei categorii de titluri. Creante legate de participari face parte din:

a) titluri de participare

b) titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu

c) alte titluri imobilizate si creante imobilizate

111. Imobilizarile financiare sub forma de actiuni fac parte din categoria:

a) titluri de participare

b) titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu

c) alte titluri imobilizate si creante imobilizate

112. Din urmatoarele active unul nu face parte din imobilizari financiare:

a) titluri de participare

b) titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu

c) alte titluri imobilizate

d) creante imobilizate

e) contracte de leasing

113. Titlurile de valoare negociate public:

a) nu se evalueaza

b) au valoarea contabila

c) sunt evaluate la valoarea de cotatie de piata din momentul evaluarii

d) se evalueaza la valoarea de vanzare de la sfarsitul anului financiar

e) se evalueaza la valoarea de vanzare de la inceputul anului financiar

114. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la evaluarea imobilizarilor financiare este eronata. Indicati eroarea!

a) cheltuielile de achizitie a imobilizarilor financiare se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului financiar

b) evaluarea acestora se face plecand de la pretul de cumparare sau valoarea inscrisa cu care s-au inregistrat in contabilitate

c) imobilizarile financiare sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu si alte titluri imobilizate si creante imobilizate

d) titlurile de valoare negociate public sunt evaluate la valoarea contabila din momentul evaluarii

e) imprumuturile pe termen lung acordate sunt retinute la valoarea contabila ramasa

115. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la evaluarea datoriilor este eronata:

a) creditele pe termen lung la valoarea contabila ramasa corectata cu diferenta de dobanda

b) datoriile societatii se evalueaza functie de perioada de neplata

c) redeventele totale ramase de plata pentru bunurile de natura imobilizarilor corporale achizitionate in regim de leasing nu se cuprind in evaluare ca atare

d) provizioanele nejustificate se evalueaza cu zero

e) pasive exigibile: se constituie provizion sau nu.

116. Evaluarea prin capitalizarea venitului consta in:

a)     se bazeaza pe principiul anticiparii, conform caruia valoarea este creata de beneficiile viitoare anticipate exprimate prin flux de venit si presupune estimarea valorii de piata pe baza capacitatii proprietatii imobiliare de a genera venit

b)     ia in considerare informatiile asupra veniturilor si cheltuielilor comparabile pentru a stabili venitul net din exploatare (operational) al proprietatii de evaluat

c)      aplica o rata de capitalizare

d)     se bazeaza pe principiul anticiparii, conform caruia valoarea este creata de beneficiile viitoare anticipate exprimate prin flux de venit si presupune estimarea valorii de piata pe baza capacitatii proprietatii imobiliare de a genera venit si se aplica o rata de capitalizare

e)     se bazeaza pe principiul anticiparii, ia in considerare informatiile asupra veniturilor si cheltuielilor comparabile pentru a stabili venitul net din exploatare (operational) al proprietatii de evaluat si se aplica o rata de capitalizare

117. Evaluarea prin capitalizarea venitului parcurge 4 pasi de lucru. Din pasii enumerati mai jos unul este eronat. Indicati eroarea!

a)     culegerea si analizarea informatiilor relevante de piata, prelucrarea informatiilor si determinarea comparabilitatii pentru a fundamenta importanta asupra rezultatelor analizei

b)     analiza veniturilor si cheltuielilor istorice ale proprietatii de evaluat si a proprietatilor concurente pentru care pot fi obtinute informatii

c)      determinarea costului de reproductie

d)     intocmirea fluxului de numerar bazat pe contul de profit si pierdere din exploatare corectat, care sa reflecte asteptarile pietei si care sa elimine experientele speciale ale unui anumit proprietar

e)     estimarea venitului net care poate fi obtinut de proprietate si capitalizarea acestuia pentru determinarea valorii de piata; estimarea poate reflecta venitul net pe un an sau pe un interval de ani

118. In evaluare capitalizarea poate fi:

a) directa, cand se aplica o rata totala sau de randament pentru toate riscurile prin care se divide venitul net din exploatare stabilizat dintr-un singur an si rezulta o indicatie de valoare

b) prin fluxul de numerar actualizat (DCF), care ia in considerare valoarea banilor in timp si se aplica actualizarea la o serie de venituri nete din exploatare pentru o perioada de mai multi ani

c) prin utilizarea informatiilor comparablile culese cu privire la proprietati imobiliare despre chirii, venituri, cheltuieli, rate de capitalizare si de actualizare

c)      directa, prin fluxul de numerar actualizat si prin cost

d)     numai directa si prin fluxul de numerar actualizat

119. Informatiile comparablile culese in evaluarea prin capitalizarea venitului cu privire la proprietati imobiliare nu se refera la:

a) chirii

b) venituri

c) cheltuieli

d) costul de constructie

e) rate de capitalizare si de actualizare.

120. Dintre elementele de comparatie in evaluarea prin capitalizarea venitului nu face parte:

a) numarul de salariati

b) drepturile de proprietate transmise

c) conditiile de finantare

d) conditiile de vanzare

e)     cheltuieli dupa cumparare (reparatii, decontaminare mediu, inlocuire elemente de structura la constructii, costuri legate de compatibilitatea pentru dezvoltare, etc.)

121. Dintre elementele de comparatie in evaluarea prin capitalizarea venitului nu face parte:

a)     conditiile de piata (restrictii de construire, adaptare la necesitati, aprecierea sau deprecierea rapida a valorii proprietatii, schimbari in legislatie, impozite etc)

b) localizarea

c) caracteristicile fizice (marime, calitate, stare tehnica)

d) dobanzile bancare

e) caracteristicile economice (venit, cheltuieli, clauze de inchiriere, management) utilizarea (utilizarea actuala, cea mai buna utilizare, impact asupra diferentei de pret)

122.    Componentele non-imobiliare ale vanzarii (includerea in pret a elementelor de tip: bunuri mobile, participatii financiare etc) se iau in considerare in urmatoarea metoda de evaluare a proprietatilor imobiliare:

a) evaluarea prin capitalizarea venitului

b) evaluarea prin costul de productie

c) evaluarea prin costul de reproductie

d) evaluarea prin comparatia directa

c) evaluarea prin indici bursieri

123. Rata de actualizare nu se caracterizeaza prin:

a) reprezinta rata compusa totala a profitului, care se doreste a fi obtinuta prin exploatarea proprietatii

b) arata cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

c) arata ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

d) in procesul numit actualizare se proiecteaza toate veniturile asteptate a fi obtinute de-a lungul duratei investitiei

e) reflecta rentabilitatea procentuala

124. Pentru a previziona venitul in evaluarea prin prin capitalizarea venitului este necesar a se cerceta si analiza piata proprietatilor asemanatoare inchiriate pentru a compara si corecta venitul din chirii. Corectiile se bazeaza pe criterii specifice proprietatii, dintre care unul este eronat:

a) timp

b) salariul administratorului

c) locatie

d) dimensiune

e) vechime

125. Formula de calcul Valoarea de evaluare = Venit previzionat / Rata de capitalizare este specifica metodei:

a) costului de reproductie

b) capitalizarii directe

c) capitalizarii prin metoda fluxului de numerar actualizat

d) comparatiei

e) costului de productie

126. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la evaluarea prin metoda fluxului de numerar actualizat este eronata. Indicati eroarea!

a) se bazeaza pe fluxul de numerar net disponibil pentru capitalul investit

b) aplica o rata totala sau de randament pentru toate riscurile prin care se divide venitul net din exploatare stabilizat dintr-un singur an si rezulta o indicatie de valoare

c) cuantifica beneficiile economice directe, provenite din dreptul de proprietate, sub forma intrarilor si iesirilor de numerar atribuite proprietatii, aduse la valoarea lor actualizata

d) intrarile de numerar sunt calculate din profit plus cheltuielile cu amortizarea

e) iesirile de numerar provin din cheltuielile de exploatare si generale sau administrative viitoare, din cheltuielile viitoare de capital si din orice fluxuri necesare de fond de rulment

127. Profit net ajustat in evaluarea prin metoda fluxului de numerar actualizat se calculeza:

a) Profit net plus Amortizare

b) Profit net minus Amortizare

c) Profit net plus Amortizare minus Variatia necesarului de fond de rulment

d) Profit net minus Amortizare minus Variatia necesarului de fond de rulment

e) Profit net plus investitii minus rate credite si dobanzi

128. Rata de actualizare sau de discontare reprezinta:

a)     cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

b)     rentabilitatea procentuala

c) rata compusa totala a profitului, care se doreste a fi obtinuta prin exploatarea proprietatii.

d)  rentabilitatea procentuala si rata compusa totala a profitului, care se doreste a fi obtinuta prin exploatarea proprietatii

e) cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor, rentabilitatea procentuala si rata compusa totala a profitului, care se doreste a fi obtinuta prin exploatarea proprietatii

129.Rata de capitalizare este:

a)     un divizor la care se raporteaza venitul asteptat intr-o singura perioada

b)     rata de actualizare mai putin rata asteptata de crestere pe termen lung, care reflecta de obicei rata inflatiei

c)      inversul unui multiplicator de venit

d)     raportul dintre venitul obtinut din proprietati similare si pretul de vanzare a proprietatii.

e)     un divizor la care se raporteaza venitul asteptat intr-o singura perioada, rata de actualizare mai putin rata asteptata de crestere pe termen lung, care reflecta de obicei rata inflatiei, inversul unui multiplicator de venit si raportul dintre venitul obtinut din proprietati similare si pretul de vanzare a proprietatii.

130. Tehnica de evaluare prin capitalizare directa nu cuprinde:

a)     presupunerea ca nu va exista nici o variatie a ratei de capitalizare si nici un final al fluxului de venit perpetuu

b)     cercetarea si analiza piata proprietatilor asemanatoare inchiriate pentru a compara si corecta venitul din chirii

c)      previziunea si actualizarea fluxului de numerar generat de exploatarea proptietatii pe un orizont de timp

d)     determinarea ratei de capitalizare prin raportarea venitului obtinut din proprietati similare la pretul de vanzare a proprietatii

e)     aplicarea corectiilor care se bazeaza pe criterii specifice proprietatii (timp, locatie, dimensiune, vechime) asupra venitului de comparat obtinut din cercetarea pietei

131. In vederea comparatiei pentru evaluarea proprietatilor imobiliare prin capitalizarea veniturilor se selecteaza unitati de masura adecvate pentru a conduce la analize corecte. Elementele de comparatie trebuie sa identifice acele caracteristici ale proprietatilor sau ale tranzactiilor cu proprietati care sa explice diferente de pret. Intre elementele de comparatie nu intra:

a) cheltuieli dupa cumparare (reparatii, decontaminare mediu, inlocuire elemente de structura la constructii, costuri legate de compatibilitatea pentru dezvoltare etc.)

b)     conditiile de piata (restrictii de construire, adaptare la necesitati, aprecierea sau deprecierea rapida a valorii proprietatii, schimbari in legislatie, impozit, etc)

localizarea

c)      caracteristicile fizice (marime, calitate, stare tehnica)

d)     caracteristicile economice (venit, cheltuieli, clauze de inchiriere, management)

utilizarea (utilizarea actuala, cea mai buna utilizare, impact asupra diferentei de pret)

e)     estimarea valorii de recuperare a proprietatii

132. Tehnica de evaluare prin metoda fluxului de numerar actualizat consta in:

a)     identifica iesirile de numerar viitoare necesare realizarii fluxurilor de numerar previzionate

b)     cuantifica beneficiile economice directe, provenite din dreptul de proprietate, sub forma intrarilor si iesirilor de numerar atribuite proprietatii, aduse la valoarea lor actualizata

c)      evidentiaza intrarile si iesirile de numerar si stabileste numerarul existent la sfarsitul exercitiului financiar care se actualizeaza cu o rata de actualizare sau discontare

d)     identifica iesirile de numerar viitoare si stabileste numerarul existent la sfarsitul exercitiului financiar

e)     identifica iesirile de numerar viitoare necesare realizarii fluxurilor de numerar previzionate; cuantifica beneficiile economice directe, provenite din dreptul de proprietate, sub forma intrarilor si iesirilor de numerar atribuite proprietatii, aduse la valoarea lor actualizata si evidentiaza intrarile si iesirile de numerar si stabileste numerarul existent la sfarsitul exercitiului financiar care se actualizeaza cu o rata de actualizare sau discontare

133. Abordarea prin comparatia vanzarilor in procesul de evaluare nu cuprinde una din urmatoarele afirmatii:

a)     abordarea prin comparatia vanzarilor stabileste limitele valorii de piata prin examinarea preturilor de piata pentru proprietati concurente cu proprietatea de evaluat

b)     din informatiile culese se elimina preturile care reflecta motivatii diferite de cele tipice

c)      valoarea unei proprietati este determinata prin previzionarea venitului net care poate fi generat de proprietatea evaluata

d)     valoarea unei proprietati este determinata prin analizarea vanzarilor recente sau a preturilor de ofertare ale proprietatilor asemanatoare sau comparabile cu proprietatea de evaluat

e)     preturile de piata pentru proprietati concurente sunt comparate pe baza unor elemente sau criterii relevante, iar diferentele duc la ajustarea preturilor de comparatie

134. Una din afirmatiile de mai jos cu privire la evaluarea prin metoda comparatiilor este eronata. Identificati eroarea:

a) valoarea unei proprietati este determinata prin analizarea vanzarilor recente sau a preturilor de ofertare ale proprietatilor asemanatoare sau comparabile cu proprietatea de evaluat

b) la informatiile culese se adauga preturile care reflecta motivatii diferite de cele tipice

c) daca comparabilele nu sunt identice cu proprietatile care sunt evaluate, atunci preturile de vanzare ale comparabilelor vor fi ajustate pentru a le egala cu caracteristicile proprietatilor evaluate

d) stabileste limitele valorii de piata prin examinarea preturilor de piata pentru proprietati concurente cu proprietatea de evaluat

e) preturile sunt comparate pe baza unor elemente sau criterii relevante, iar diferentele duc la ajustarea preturilor de comparatie.

135. Abordarea prin comparatia vanzarilor in procesul de evaluare consta in compararea vanzarilor recente sau a preturilor de ofertare ale proprietatilor asemanatoare sau comparabile cu proprietatea de evaluat. Tehnicile de comparatie sunt:

a)     identificarea directa

b)     asimilarea

c)      procentajul din cost

d)     numai identificarea dierecta si asimilarea

e)     identificarea directa, asimilarea si procentajul din cost

136. Dintre elementele de comparatie in evaluarea prin metoda comparatiei nu face parte:

a) originea si varsta efectiva

b) starea sau conditia

c) marimea creditului de finantare

d) capacitatea sau marimea

e) caracteristici sau accesorii

137. Dintre elementele de comparatie in evaluarea prin metoda comparatiei nu face parte:

originea si varsta efectiva, starea sau conditia, capacitatea sau marimea, caracteristici sau accesorii, a) locatia

b) marimea dobanzii la credit

c) producatorul sau antreprenorul

d) motivatia

e) pretul

138. Dintre elementele de comparatie in evaluarea prin metoda comparatiei nu face parte:

a) costul de reproductie

b) starea sau conditia

c) calitatea

d) data vanzarii

e) tipul de vanzare

139. Procesul de evaluare a intreprinderii nu cuprinde urmatoarea afirmatie eronata:

a) este procesul prin care se ajunge la o opinie sau la o estimare a valorii unei afaceri sau entitati economice sau a unei participatii la aceasta

b) evaluarea intreprinderii se solicita si se realizeaza pentru stabilirea valorii de piata

c) principiul general in evaluarea intreprinderilor este faptul ca proprietatea acestora nu este generatoare de afaceri

d) premiza generala a evaluarii intreprinderii este principiul continuitatii activitatii de exploatare a acesteia intru-un orizont de timp nelimitat

e) valoarea intreprinderii depinde de gradul de control al proprietarilor (actionarilor sau asociatilor) asupra proprietatii, a deciziilor si a managementului

140. Evaluarea care se bazeaza pe principiul activului net contabil corectat, in care intreg patrimoniul este considerat o suma de elemente de activ minus datoriile, dar fiecare element de activ si de pasiv se evalueaza individual utilizand metode bazate pe valoarea de piata este specifica abordarii:

a)     pe baza de active

b)     prin capitalizarea directa a venitului

c)      prin fluxul de numerar actualizat

d)     prin comparatii de piata

e)     contabile

141. Procedura de evaluare a intreprinderii nu cuprinde:

a)     actiuni preliminare

b)     evaluarea propriu-zisa

c)      reconcilierea valorilor obtinute

d)     trainingul evaluatorilor

e)     redactarea raportului de evaluare.

142. Una dintre urmatoarele actiuni nu reprezinta o actiune preliminara dintre cele care trebuie intreprinse in estimarea valorii de piata a unei intreprinderi:

a)     cunoasterea tendintelor economice relevante generale si din cadrul industriei in care functioneaza intreprinderea

b)     stabilirea datei evaluarii, definirea evaluarii, a bazei de evaluare si a marimii relative a participatiei care trebuie evaluata

c)      reconcilierea rezultatelor evaluarii

d)     analiza naturii intreprinderii si a istoricului sau care ofera repere in estimarea asteptarilor privind beneficiile viitoare ale intreprinderii

e)     analiza situatiilor financiare a intreprinderii, a activelor corporale si necorporale, a datoriilor si capitalului sau, a lichiditatii

143. In evaluarea intreprinderii, conform standardelor internationale de evaluare, analiza situatiilor financiare are scopul de a:

a)     intelege relatiilor existente intre elementele din contul de profit si pierdere si cele din bilant, inclusiv a tendintelor care s-au manifestat de-a lungul timpului, pentru aprecierea riscurilor inerente in activitatea intreprinderii, precum si a perspectivelor de performanta a intreprinderii

b)     compara cu intreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc si cei de valoare

c)      ajusta situatiile financiare istorice pentru a estima abilitatile economice si perspectivele intreprinderii

d)     intelege relatiile existente intre elementele din contul de profit si pierdere si cele din bilant; compara cu intreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc si cei de valoare si ajusta situatiile financiare istorice pentru a estima abilitatile economice si perspectivele intreprinderii

e)     nici una din variantele mentionate

144. In evaluarea intreprinderilor analiza situatiilor financiare care se utilizeaza  pentru a stabili tendintele si relatiile intre conturile de venit si pierdere de-a lungul timpului si pentru a stabili fluxul de venit asteptat a fi generat in viitor, precum si necesarul de capital care sa permita intreprinderii sa genereze flux de venit se refera la:

a)     analiza in termeni monetari

b)     analiza in termeni procentuali

c)      analiza in termeni de rate financiare

d)     analiza in termeni monetari si analiza in termeni procentuali

e)     analiza in termeni monetari, analiza in termeni procentuali si analiza in termeni de rate financiare

145. In evaluarea intreprinderilor analiza situatiilor financiare care se utilizeaza pentru a compara elementele de venituri si cheltuieli din conturile de profit si pierdere cu totalul veniturilor obtinute si elementele de activ cu totalul activelor din bilant, precum si tendintele relatiilor dintre aceste rapoarte de-a lungul timpului se refera la:

a)     analiza in termeni monetari

b)     analiza in termeni procentuali

c)      analiza in termeni de rate financiare

d)     analiza in termeni monetari si analiza in termeni procentuali

e)     analiza in termeni monetari, analiza in termeni procentuali si analiza in termeni de rate financiare

146. In evaluarea intreprinderilor analiza situatiilor financiare care se utilizeaza pentru a compara riscul relativ al intreprinderii de-a lungul timpului si cu cel al intreprinderilor similare se refera la:

a)     analiza in termeni monetari

b)     analiza in termeni procentuali

c)      analiza in termeni de rate financiare

d)     analiza in termeni monetari si analiza in termeni procentuali

e)     analiza in termeni monetari, analiza in termeni procentuali si analiza in termeni de rate financiare

147. Evaluarea propriu-zisa incepe cu realizarea corectiilor uzuale aplicate situatiilor finanaciare cu scopul de a reflecta cat mai corect realitatea economica, atat in ceea ce priveste situatia patrimoniala, cat si fluxul de venituri. Una din afirmatiile cu privire la scopul corectiilor enumerate mai jos este eronata. Indicati eroarea!

a) determinarea veniturilor si cheltuielilor care in mod rezonabil sunt reprezentative pentru continuarea activitatilor de exploatare

b) prezentarea pe o baza consecventa a situatiilor financiare ale intreprinderii de evaluat si a celor care sunt date ca baza de comparatie

c) convertirea valorilor de piata in valori inregistrate in contabilitate

d) corectarea activelor si datoriilor din afara exploatarii, precum si a veniturilor si cheltuielilor aferente acestora

e) corectarea veniturilor si cheltuielilor neeconomicoase

148. Una din cauzele care determina anomaliile involuntare sau voluntare care deformeaza semnificativ elementele de cheltuieli si venituri inregistrate in contul de profit si pierderi in vederea determinarii profitului net reproductibil este in cazul costului bunurilor:

a) reduceri in costurile de prelucrare a produselor ajunse la maturitate

b) ajustare pentru cheltuieli de dezvoltare-cercetare anormale

c) cresterea cheltuielilor de vanzare aferente produselor noi

d) ajustarea amortizarii pentru investitii noi

e) descresterea datorata declinului productiei si scaderea cursului actiunilor

149. Una din cauzele care determina anomaliile involuntare sau voluntare care deformeaza semnificativ elementele de cheltuieli si venituri inregistrate in contul de profit si pierderi in vederea determinarii profitului net reproductibil este in cazul cheltuielilor extraordinare:

a) ajustari ca urmare a modificarilor metodelor de contabilitate a stocurilor

b) ajustare pentru remuneratii excesive ale proprietarului sau pentru lipsa acestora

c) reduceri in costurile de prelucrare a produselor ajunse la maturitate

d) modificari determinate de rezervele existente in preturile stocurilor

e) cresteri salariale impuse de sindicate

150. Una din cauzele care determina anomaliile involuntare sau voluntare care deformeaza semnificativ elementele de cheltuieli si venituri inregistrate in contul de profit si pierderi in vederea determinarii profitului net reproductibil este in cazul veniturilor:

a) reduceri in costurile de prelucrare a produselor ajunse la maturitate

b) cresteri salariale impuse de sindicate

c) descresterea datorata declinului productiei si scaderea cursului actiunilor

d) ajustare pentru cheltuieli de dezvoltare-cercetare anormale

e) ajustare pentru remuneratii excesive ale proprietarului sau pentru lipsa acestora

151. Capacitatea beneficiara nu se exprima prin:

a) beneficiul net

b) randamentul capitalului care finanteaza exploatarea

c) dividende

d) cash-flow

e) valoare reziduala

152. Reconcilierea rezultatelor obtinute in urma evaluarii se bazeaza in primul rand pe:

a)     definitia valorii

b)     scopul evaluarii

c)      intentia de utilizare a evaluarii

d)     toate informatiile relevante utilizate pentru realizarea evaluarii

e)     rationamentul profesional al evaluatorului

153. Cand conditiile externe impun (legislatie, parteneriat) situatiile financiare se retrateaza sau active din bilant se re-evalueaza utilizandu-se abordari si tehnici din evaluare pentru a se determina:

a) valoarea justa

b) valoarea de exploatare

c) valoarea de asigurare

d) valoarea de impozitare

e) valoarea de recuperare

154. In baza standardului IVA 3 activele organizatiei se clasifica in 4 categorii. Una din categoriile enumerate ste eronata. Indicati eroarea!

a)     Active generatoare de venituri

b)     Active care nu sunt detinute in special pentru generare de venituri

c)     Active operationale

d)     Active circulante

e)     Active neoperationale (investitii noi sau surplus)

155. Intre activele specializate enumerate mai jos un tip de activ nu face parte din aceasta categorie. Indicati activul!

a)     Infrastructura (uscat, apa, aer, radio)

b)     Utilitati publice -electricitate, apa, canal etc.

c)     Amenajari recreationale -parcuri, lacuri, plaje

d)     Sediul societatilor comerciale

e)     Cladiri publice, instalatii militare

156. Intre activele specializate enumerate mai jos un tip de activ nu face parte din aceasta categorie. Indicati activul!

a) Patrimoniul cultural-istoric si natural

b) Utilitati publice -electricitate, apa, canal etc.

c)      Locuinte si alte constructii cu caracter social

d)     Paduri, pasuni, iazuri, terenuri de vanatoare

e)     Terenuri pentru hale de productie

157. In evaluarea proprietatilor de patrimoniu se considera:

a) costul de reproductie iar deprecierea este estimata prin costurile de restaurare

b) evaluare direct pe baza informatiilor de piata (valoare de piata)

c) se estimeaza valoarea reziduala la sfarsitul duratei de viata utile

d) se estimeaza deprecierea in urma testului de profitabilitate sau de potential al serviciilor

e) se estimeaza durata de viata utila ramasa

158. Nu face parte din sistemul de rating  avansat afirmatia:

a) Cerinte minime pentru management in evaluarea si administrarea garantiilor

b) Cerinte minime de asigurare a calitatii ratingului intern si estimarii pierderii si utilizarea acestor date in procesul de management al riscului

c) Riscul de credit este evaluat intr-un mod standard, cu o rata fixa aplicata la un risc ponderat

d) Cerinte minime pentru management in evaluarea si administrarea garantiilor, cerinte minime de asigurare a calitatii ratingului intern si estimarii pierderii si utilizarea acestor date in procesul de management al riscului

159. Garantiile proprietati imobiliare nu se caracterizeaza prin:

a) Posibilitatea legala de executare a garantiei

b) Estimare la valoarea de piata (nivel maxim pentru valoarea garantiei)

c) Reevaluari frecvente (cel putin anual)

d) Monitorizarea colateralului

e) Valoarea contabila poate fi utilizata pentru actualizarea estimarilor

160. Una din afirmatiile de mai jos este eronata cu privire la valoarea de garantare a creditului:

a) Nu este o valoare de piata

b) Nu este o valoare de schimb

c) Riscul pietii imobiliare ar fi estimat de evaluator

d) Riscul creditarii estimat de banca

e) Este o baza de evaluare

161. Raportul de evaluare este:

a) un document care prezinta baza de evaluare si scopul evaluarii

b) un document care inregistreaza instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare, baza de evaluare si scopul evaluarii ca si rezultatele analizei care a condus la opinia privind valoarea

c) un document care prezinta instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare

d) un document care prezinta baza de evaluare si opinia privind valoarea

e) un document care prezinta rezultatele analizei si opinia privind valoarea

162. Tipul, continutul si dimensiunea unui raport de evaluare variaza in functie de:

a) destinatar, de cerintele legale, de tipul proprietatii si de natura si complexitatea misiunii de evaluare

b) destinatar si de cerintele legale

c) de cerintele legale si de tipul proprietatii

d) destinatar si de natura si complexitatea misiunii de evaluare

e) destinatar si de complexitatea misiunii de evaluare

163. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la continutul raportului de evaluare este eronata:

a) sa prezinte clar si cu acuratete concluziile evaluarii intr-o maniera neechivoca

b) sa specifice tipul de evaluare, incluzand definitia acestui tip de valoare; in cazul in care orice componenta a proprietatii este evaluata pe baza mai multor tipuri de valoare, este necesar sa se faca o distinctie clara intre tipurile de valoare

c) sa specifice orice ipoteze si conditii limitative care conditioneaza concluzia asupra valorii

d) sa contina o clauza care sa permita publicarea integrala sau partiala a raportului, sau oricarei referinte sau valori incluse in raport, sau numelui si afilierii profesionale a evaluatorului, fara aprobarea scrisa a evaluatorului

e) sa includa o descriere a informatiilor si datelor analizate, a analizelor de piata efectuate, a abordarilor si procedurilor de evaluare aplicate, ca si rationamentul care sustine analizele, opiniile si concluziile din raport

Grila de verificare

Corespondenta curs- teste grile:

Curs 1

Teste: 1-20

Curs 2

Teste: 21-43

Curs 3

Teste: 44-56

Curs 4

Teste: 57-79

Curs 5

Teste: 80 -97

Curs 6

Teste: 98- 115

Curs 7

Teste: 116-132

Curs 8

Teste: 133-138

Curs 9

Teste: 139-152

Curs 10

Teste: 153-157

Curs 11

Teste: 158-160

Curs 12

Teste:161-163