UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CENTRUL TERITORIAL DE INVATAMANT LA DISTANTA RESITA

LUCRARE DE CERCETARE

DISCIPLINA

PROIECTE DE CONTABILITATE SI INFORMATICA

ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE

LA

S.C. ISIR S.A.

CAPITOLUL I.

CADRUL ORGANIZATORIC AL S.C. "ISIR S.A.

Indicii IRU prevad pentru 2006 o dezvoltare cu 1,8% a economiei,cu 1,77% a transportului rutier si cu 2,8% a inmatricularilor de autovehicule comerciale noi.

Geneva-Uniune Internationala a Transportusilor Rutiere (IRU) a publicat de curand indicii sai ,actualizati privind transportul rutier.In cursul anului 2005,3 indicatori economici din care se inspira IRU-PIB,volumul de marfuri transportate rutier si inmatricularile autovehiculelor comerciale noi au cunoscut o crestere in tarile OECD la care se refera indicii IRU.

In raport cu 2004,in 2005 ;

PIB-ul a crescut cu 1,56%, adica 37 miliarde dolari ;

Volumul de marfuri transportate rutier a crescut cu 1,7% pentru a atinge 3058,7 milioane tone ,adaica cu 0,6% mai mult dacat s-a prevazut.

Inmatricularile de autovehicule comerciale noi,de peste 3,5 tone,au crescut cu 1,9% .

Pentru 2006,1ndicii IRU prevad o sporire putin mai accebtuata :1,8% pentru cresterea economica si 1,77% pentru transportul rutier. Indicii IRU prevad de asemenea o crestere economica puternica in primul semestru 2006 si o incetinire in semestrul al doilea in ceeace priveste volumul marfurilor transportate rutier datorita independentei care exista intre cresterea economica si cea a transportului rutier .

Conform analizei IRU ,procesul de globalizare cu diferentele enorme care exista intre toate aceste economii nationale liberalizate ,in ceeace priveste cunostintele disponibilitatea materiilor prime si taxele sociale va genera o crestere spectaculoasa nu numai a comertului si transportului,dar si a solicitarilor specifice ale clientilor si consurentei.

Jens Hugel,Responsabil Dezvoltare durabila a declarat :,,Pentru a raspunde cresterii volumului de transport cu autovehicule ecologice,se prevede in 2006 o crestere cu 2,8% a inmatricularii autovehiculelor comerciale.

De aceea ,guvernele vor trebui fara intarziere,sa propuna transportatorilor masuri de stimulare eficiente in scopul accelerarii si facilitarii achizitiei celor mai ecologice si mai sigure autovehicule de pe piata,in special autovehicule EURO 5,care vor genera o reducere a emisiilor de la 85% la 97%, in raport cu autovehiculele EURO 0''

Pentru date privind tarile si cifrele comparative,precum si pentru metodologie,se poate consulta pagina principala de pe site-ul IRU-www.iru.org

In Romania ,transporturile aduc un aport de aproape 10% din PIB-ul Romaniei

Cifra de afaceri tatala in transporturi in anul 2004 a fost de 201.634 miliarde

1. PROFILUL UNITATII

DATE GENERALE

Societatea comerciala "ISIR " S.A. isi are sediul in Romania, localitatea Bozovici, strada Mihai Eminescu , nr. 1 , judetul Caras-Severin.

S.C. "ISIR "S.A. este o societate pe actiuni, actionariatul fiind format din persoane juridice romane si persoane fizice

Terenurile unde isi are sediul si isi desfasoara activitatea comerciala in prezent sunt proprietatea societatii.

Societatea a luat fiinta prin reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale in temeiul Legii nr.15/1990.

Astfel prin Hotararea guvernamentala nr.1264/08.12.1990 a luat fiinta S.C.

ISIR S.A prin divizarea fostei I.T.A. Caras-Severin

OBIECTUL DE ACTIVITATE

In conformitate cu statutul societatii comerciale si a cererii de inscriere de mentiuni nr. 651/6-06-1991, obiectul de activitate cuprinde urmatoarele:

Transportul de calatori pe baza de grafic,

Transport de marfuri

Prestari de servicii privind ,,Verificarea si inspectia tehnica periodica a mijloacelor de transport ''

Activitatea ,,Scolii de soferi pentru obtinerea permisului de conducere auto''

Prestari de servicii in domeniul ,,Service auto''

Transportul de calatori pe baza de grafic este principalul obiect de activitate care realizeaza 85% din veniturile societatii.

CAPITAL SOCIAL, ACTIONARI

Capitalul social este de 186570 lei si este impartit in 74628 de actiuni nominative cu o valoare de 2.50 lei/actiune

Actinariatul este format din :

a).actionari persoane juridice si

b).actionari persoane fizice

a.1. Actionar persone juridice este societatea ,,TEMPRA''din Ramnicu Valcea cu 48.340 actiuni in valoare de 120.850 lei cu o cota de participare la beneficii si pierderi de 64,7746%.

a.2. Actionar persoane juridice FPP/BANAT CRISANA cu 14.562 actiuni in valoare de 36.405 lei cota de participare la beneficii si pierderi 19,5128%

b. Actionari persoane fizice in numar de 295 cu 11.726 actiuni in valoare de 29.315 lei si cota de participare la beneficii si pierderi in procenr de 15,7126%

PIATA DE DESFACERE

Beneficiarii S.C. "ISIR" S.A. sunt in special persoanele fizice care beneficiaza de transportul unrban si interurban atat in judetul Caras -Severin cat si in judetele limitrofe precum cu cele 11autobuze precum si o serie de agenti economici, la care se efectueaza transporturi de marfa cu cele 8 autobasculante din dotarea societatii.

O alta categorie de beneficiari ai produselor eferite de SC ISIR S.A sunt posesorii de autoturisme la care societatea executa inspectii tehnice periodice de verificare a acestora.

Elevii ,cursanti ai scolii de pregatire pentru obtinerea permiselor de conducatorii auto sunt o alta categorie de beneficiarii ai serviciilor oferite de S.C.ISIR S.A

2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, atributiilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea acestora in scopul realizarii lor, in subdiviziuni organizatorice pe grupuri si persoane, in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor societatii. Rezultatul organizarii structurale il reprezinta structura organizatorica.

In cadrul structurii organizatorice a S.C. "ISIR" S.A deosebim doua componente principale:

structura manageriala;

structura de productie.

Structura manageriala poate fi definita ca ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii activitatii compartimentelor de productie.

Structura de productie este alcatuita din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale, in principal de productie.

In cadrul organigramei de structura se identifica:

pe primul nivel ierarhic - Consiliul de AdISIRtratie si Directorul;

pe al doilea nivel - echipa de conducere executiva constituita din:

Director tehnic de productie;

Director economic;

Compartimentele functionale sunt organizate in functie de natura problemelor de rezolvat.

La sfarsitul anului 2008 efectivul de personal al S.C. "ISIR" S.A se prezinta astfel:

TOTAL PERSONAL:                 81 persoane 100,00%

- de conducere: 3 persoane 3,70%

- de executie: 78 persoane 96,30%

TOTAL PERSONAL:                 81 persoane 100,00%

- personal TESA: 8 persoane 9,88%

- maistri 1 persoane 1,23%

- muncitori 72 persoane 88,89%

3. ACTIVITATEA FINANCIAR - CONTABILA

3.1. POZITIA IN CADRUL STRUCTURII ORGANIZATORICE

Activitatea financiar - contabila este subordonata directorului general al societatii. Are in structura sa urmatoarele compartimente:

Analize economice ,bugetaere si taxe

Resurse financiare si decontari,preturi si tarife (Financiar)

Contabilitate

COMPARTIMENTUL DE ANALIZE ECONOMICE

Pozita si cadrul structurii organizatorice

Este subordonat ierarhic directorului financiar (contabilului sef).

Nu are alte compartimente in subordine.

Rolul compartimentului

Sa promoveze un concept unitar de studii si analize economice privind, atat ansamblul cat si fiecare domeniu de activitate al societatii comerciale.

Sa organizeze realizarea si aplicarea unei metodologii specifice de studii si analize economice care sa reflecte corect activitatea si rezultatele acesteia.

Sa asigure prin conlucrare cu compartimentele de studii din fiecare domeniu de activitate, fundamentarea politicii si strategia de piata a societatii.

Atributiile compartimentului de analize economice

Organizeaza si realizeaza elaborarea de studii si analize economice pe baza datelor din sistemul informational, asupra nivelului rezultatelor obtinute in activitatea verigilor organizatorice, urmarind punerea in evidenta a factorilor care au determinat respectivul nivel si caile imbunatatirilor, din punct de vedere al eficientei utilizarii resurselor, in concordanta cu interesele societatii.

Organizeaza, realizeaza si coordoneaza efectuarea analizei implinirii programelor de productie; a indeplinirii indicatorilor de volum ai activitatii productive; a indeplinirii programelor pe sortimente si a structurii productiei; a cauzelor si consecintelor modificarii structurii productiei.

Promoveaza analiza calitatii productiei, pornind de la stabilirea nivelului calitatii respective ; a cauzelor care au generat modificarea calitatii si consecintele economice ale acesteia.

Organizeaza si conlucreaza cu compartimentul de personal si protectie sociala pentru realizarea analizei privind asigurarea si utilizarea fortei de munca.

Realizeaza analiza utilizarii fondurilor societatii in ce priveste dinamica si structura fondurilor ; corelatia dintre dinamica fondurilor si dinamica volumului productiei.

Efectueaza analiza cheltuielilor de productie.

Utilizeaza, ca instrumente de baza, analiza rentabilitatii, a situatiei financiare si patrimoniale a societatii comerciale.

Responsabilitatile compartimentului de analiza economica

Raspunde de calitatea si utilizarea corecta a datelor ce stau la baza studiilor si analizei elaborate pe compartiment.

Raspunde de corectitudinea rezultatelor si solutiilor din studiile efectuate.

Raspunde de promovarea corecta de catre compartiment a relatiilor sale ierarhice si functionale in cadrul societatii.

Raspunde de realizarea atributiilor, competentelor si relatiilor care revin compartimentului.

Relatiile compartimentului de analize economice

Cu directorul financiar (contabilul sef) - pentru stabilirea politicii si strategiei privind elaborarea studiilor si efectuarea analizelor economice.

Cu compartimentul strategiei de dezvoltare si politica economica - pentru fundamentarea strategiei dezvoltarii pe baza studiilor si analizelor economice.

Cu compartimentele functionale din cadrul societatii comerciale - pentru colaborare si conlucrare in elaborarea studiilor si analizelor economice.

Cu compartimentele de productie din cadrul societatii comerciale - pentru realizarea lucrarilor de analiza economica si a studiilor privind indeplinirea programelor de productie, asigurarea si utilizarea fortei de munca, utilizarea fondurilor si cheltuielilor de productie.

In figura 1 sunt prezentate sistematic relatiile compartimentului studii si analize economice cu celelalte compartimente din cadrul societatii.

Fig. 1 Relatiile compartimentului analize economice

CAPITOLUL II.

ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE LA

S.C. "ISIR'' S.A.

1. IMPORTANTA ANALIZEI FINANCIARE

IN STABILIREA OBIECTIVELOR SOCIETATII

Piata, ca mecanism de reglare a functionarii economiei, are un impact complex si permanent asupra deciziilor libere si autohtone ale agentilor economici privind operatiunile in alocarea resurselor, dimensiunea alocarii, respectiv investirii, eficienta utilizarii lor in vederea asigurarii marjei concurentiale, a viabilitatii. In acest context, s-a definit ca necesitate si utilitate analiza economico-financiara ca instrument de supraveghere a activitatii si performantelor ei, inclusiv cu luarea in considerare a variabilelor probabile ale pietei.

Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode ce permit dirijarea aprecierii pe situatia financiara, performantele si riscurile intreprinderii. Ea da informatii referitoare la performantele trecute si estimeaza viitorul probabil al intreprinderii. Ea da diagnosticul "starii de sanatate" economica si financiara a intreprinderii plasand-o intr-o perspectiva de viitor.

Analiza financiara este legata de contextul in care se gaseste inscrisa, conform circumstantelor care au dus la solicitarea ei. Astfel, orientarea sa va fi diferita urmand pozitia analistului: interna sau externa a intrepriderii avand in vedere obiectivele cercetarii; fie luarea deciziei de gestiune sau obiectivul de informare.

Analiza financiara are doua obiective majore:

previziune pentru un plan de finantare si pentru decizii bugetare;

diagnosticul controlului intern ca diferenta intre realizare si previziune.

Pentru cele doua obiective se utilizeaza ca instrumente tabloul de finantare, planul de investitii, previziunile bugetare (pentru primul obiectiv), iar pentru cel de-al doilea, tabloul de bord, previziuni.

Analiza financiara poate fi efectuata si in scop informativ. Diagnosticul intern va fi indreptat spre informatia financiara si relatiile sociale in cadrul intreprinderii.

Diagnosticul extern da informatii utilizate in politica externa a intreprinderii (politica de piata), financiara, marele public, presa financiara, studii statistice, cat si pentru evaluarea titlurilor.

Diagnosticarea, ca metoda de management consta in investigarea firmei si a componentelor sale, in vederea reliefarii cauzale a principalelor puncte forte si slabe, a evaluarii potentialului si a formularii de recomdari, axate pe cauzele generatoare de disfunctionalitati si aspecte pozitive.

Diagnosticul financiar este aprecierea inevitabila a fenomenelor economico- financiare si a sanselor pentru viitorul intreprinderii. Acesta apreciere trebuie sa analizeze centrele de activitate ale intreprinderii de la domeniul financiar printr-o preocupare a echilibrului financiar si de crestere a rentabilitatii, la sectorul comercial (piata, productia de comercializat), la sectorul tehnic al produtiei (optmizarea gestiunii stocurilor de produse, controlul calitatii) si la sectorul uman si social (prin luarea in considerare a climatului social).

Pentru a-si atinge obiectivele propuse, intreprinderea, ce reprezinta un sistem format dintr-un ansamblu de elemente interdependente, organizate, in vederea realizarii scopurilor sale dispune de resursele necesare materiale, umane si finaciare. Pentru a actiona cu eficacitate, intreprinderea trebuie sa aiba un program stabilit ce concretizeaza in anumiti indicatori economici, financiari si contabili. Odata stabilite obiectivele, se trece la faza de executie, in care analiza economica cerceteaza modul cum sunt folositi factorii de productie: munca si capitalul (fix si circulant). Pentru a constata daca organismul economic functioneaza normal, trebuie sa exercite controlul prin intermediul datelor si informatiilor oferite de evidenta economica, in cadrul acesteia informatiile contabilitatii au un rol determinant cand se compara rezultatul obtinut cu obiectivul prestabilit. In aceasta faza analiza economica trebuie sa evidentieze abaterile, factorii ce au generat o stare de fapt si sa comensureze aportul fiecaruia. In cazul cand rezultatul obtinut nu este egal cu vectorul obiectiv apare decizia de reglare a activitatii.

Conducerea oricarei intreprinderi implica drept componenta de baza (esentiala) analiza economica cu ajutorul careia se supraveheaza si evalueaza functiunea ei ca asistent - miscarea pe coordonatele eficientei economice, asigurarea performantelor concurentiale. Daca se tine seama ca obiectivele activitatii oricarei unitati se circumscriu in functiunile ei, iar asupra lor, se exercita atributele conducerii, inseamna ca analiza se constituie intr-un instrument al realizarii tuturor atributelor sau chiar intr-o functie autonoma cuprinzatoare. Prin urmare, realizarea oricarei functii a intreprinderii presupune exercitarea tuturor atributelor conducerii si fiecare din aceste atribute se realizeaza prin intermediul unui anumit tip de analiza.

Analiza economico-financiara, prin ea insasi, realizeaza in procesul conducerii o seama de functii:

functia informationala a centrelor de decizie economica privind situatia economico-financiara, pozitionari ale unor stari comparativ cu standarde normative, bugete, niveluri ale concurentei pe diferite piete, etc.;

functia de evaluare a valorificarii potentialului tehnico-economic al sistemului intreprinderii;

functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta atat in stadiul preevaluarii potentialului (capacitatii de oferta) corelat cu cererea bunurilor si serviciilor, cat si in stadiul executiei (evaluare si decizie in conditiile functiunii reale);

functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului si functia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico - financiar, care presupune analiza relatiilor cu bancile de la care se fac imprumuturi, cu furnizorii, creditorii, cu sistemele de impozitare a veniturilor, etc.

Obiectivele principale ale analizei financiare sunt:

analiza lichiditatii mijloacelor si a exigibilitatii resurselor;

analiza functionala a mijloacelor si resurselor;

analiza costului resurselor si a randamentului mijloacelor economice.

Obiectivul principal al analizei financiare, pe care managementul intreprinderii trebui sa-l aiba in vedere, se refera la aprecierea faptului daca resursele sunt suficient de stabile, avand in vedere termenul pentru care sunt afectate mijloacele. Conform acestui prim obiectiv al analizei financiare, echilibrul financiar este perceput prin corelarea optima intre lichiditate si exigibilitate.

Conditiile de echilibru mai pot fi formulate - conform celui de-al doilea

obiectiv - dupa realizarea unei asa - zise "decupari functionale" a bilantului contabil. Aceasta inseamna gruparea mijloacelor si resurselor economice, in functie de participarea la cele patru cicluri fundamentale: de exploatare, de acumulare, de repartitie si al operatiunilor de trezorerie.

Daca primele trei cicluri conduc la un excedent al resurselor, comparativ cu mijloacele, intrepinderea ar putea sa-l aloce in diverse plasamente de trezorerie; daca se constata o insuficienta a resurselor, trebuie sa solicite mijloace suplimentare.

Al treilea obiectiv in analiza financiara rezulta dintr-o viziune dezvoltata de teoria financiara si consta in considerarea intrepinderii, ca un loc, ce permite punerea in valoare a unui "pool de fonds", a carui dobandire implica un anumit cost si anumite riscuri financiare; utilizarea acestuia determina, atat o crestere a randamentului, cat si a riscurilor economice generate de instabilitatea veniturilor asteptate.

In formularile sale traditionale, analiza financiara este realizata, in principal, prin prisma primului obiectiv. Conform acestui obiectiv, mentinerea unor fonduri de rulment pozitive reprezinta "regula de aur" a echilibrului financiar. Aceasta superioritate a obiectivului lichiditate - exigibilitate este discutabila, daca avem in vedere succesul teoriilor financiare dezvoltate dintr-o perspectiva functionala.

Obiectivele analizei financiare realizate la nivel microeconomic, constituie, prin informatiile puse la dispozitia managerilor intrepinderilor, suportul informational al deciziilor financiare.

In sfera deciziei financiare se cuprind problemele care vizeaza:

analiza investitiilor;

gestiunea fondului de rulment;

sursele si costurile fondurilor;

determinarea structurii capitalului;

politica dividendelor;

analiza riscurilor profiturilor.

Realizarea acestora poate sa determine maximizarea averii actionarilor, obiectivul principal al managementului financiar.

Analiza economico - financiara impune o cunoastere logica a fenomenelor si proceselor economice. Evidentierea contradictiilor interne ale fenomenelor economice solicita facultatea de a deosebi lucrurile esentiale de cele neesentiale, cunoasterea cauzelor interdependentei fenomenelor, a interdependentelor partiale si generale, cantitative si calitative, statice si dinamice

2. ANALIZA REZULTATELOR

2.1. ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR

INTREPRINDERII

Desfasurarea activitatii unui agent economic necesita consumul de resurse umane, materiale si financiare. Zona cheltuielilor intreprinderii cuprinde o arie larga de fenomene economice legate, in esenta, de consumul si utilizarea factorilor productiei: natura, munca si capitalul. Aceasta trebuie sa ocupe un loc deosebit in managementul intern intru-cat de utilizarea si consumul factorilor productiei depind in mare masura capacitatea concurentiala a intreprinderii, asigurarea unor premise de baza ale performantelor economico-financiare.

Veniturile si cheltuielile sunt grupate in contul de rezultate "Profit si pierdere", anexa la bilantul contabil, astfel: de exploatare, financiare si exceptionale.

Analiza comparativa a cheltuielilor cu veniturile scoate in evidenta gradul eficienta a activitatilor organizate de intreprindere pentru minimizarea consumului de factor de productie si maximizarea rezultatelor.

Pentru urmarirea evolutiei cheltuielilor aferente veniturilor se utilizeaza indicatorul "rata de eficienta a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1.000 lei venituri)".

2.2. ANALIZA REZULTATELOR

Viata intreprinderii reprezinta o inlantuire de operatiuni (achizitii, vanzari, plati, etc.) care influenteaza contul de rezultate. Pe baza contului de rezultate ale intreprinderii se poate aprecia ce parte din profituri se datoreaza activitatii proprii intreprinderii, activitatilor sale financiare sau evenimentelor exceptionale intervenite in cursul exercitiului. Dupa structura contului de rezultate in grupe de venituri si cheltuieli de aceiasi natura se obtin soldurile intermediare de gestiune, estimate in general pe o baza multianuala, sub forma de ponderi in cifra de afaceri.

Soldurile intermediare de gestiune sunt in numar de opt, fiecare avand o semnificatie economico - financiara proprie. Calcularea soldurilor intermediare de gestiune presupune doua serii de calcule:

analiza formarii rezultatului;

analiza repartizarii rezultatului.

Analiza formarii rezultatului consta in calcularea indicatorilor specifici ce caracterizeaza activitatea de productie si vanzare.Acestia sunt:

marja comerciala;

productia exercitiului;

valoarea adaugata.

Analiza repartizarii rezultatului isi propune sa calculeze o serie de indicatori care sa evidentieze diferitele nivele a rezultatelor, pornind de la excedentul brut al exploatarii, apoi rezultatul exploatarii, rezultatul curent inaite de impozitare, rezultatul exceptional si rezultatul net contabil

a)     Marja comerciala determina performantele intreprinderilor comeciale sau, in cazul celor necomerciale, performantele rezultate din activitatea de comert si se calculeaza astfel:

Marja comerciala = Vanzari de marfuri - Costul de achizitie a marfurilor vandute

Costul achizitiei = Pretul marfii + Cheltuielile accesorii Variatia stocurilor de marfuri

Marja comerciala masoara surplusul de valoare obtinut peste costurile marfurilor vandute si reflecta pozitionarea intreprinderii pe piata sa tinand cont de:

natura produselor;

forma de distributie;

formarea pretului de vanzare;

intensitatea concurentei.

Rata marjei comerciale este utila pentru analiza comparativa a rezultatelor unor intreprinderi apartinand aceluiasi sector de activitate sau pentru comparatii intersectoriale.

Rata marjei =

Sau         

Rata marjei = ^{Marja comerciala}

^{Cifra de afaceri}

b)     Productia exercitiului este un indicator care se aplica in special in cazul intreprinderilor industriale, masurand volumul global al activitatii desfasurate.

Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata

Repartitia productiei exercitiului intre acesti trei factori reflecta capacitatea intreprinderii de a-si adapta resursele de productie la modificarile debuseelor comerciale si ale nevoilor sale interne.

c)      Valoarea adaugata prezinta rolul sau activitatea creatoare a intreprinderii. Ea exprima valoarea ce o adauga un agent economic la factorii de productie prezentati din afara pentru a obtine produsele sau a presta servicii.

Valoarea adaugata = Productia exercitiului - Consumul intermediar

Valoarea adaugata (VA) remunereaza:

salariatii, prin cheltuielile de personal;

statul, prin impozite si taxe;

capitalul de imprumut, prin cheltuielile financiare;

capitalurile interne, prin rezultatul net;

capitalurile tehnice, prin amortizare.

Valoarea adaugata reflecta gradul si mijloacele de integrare a productiei, dar si eficacitatea organizariiproductiei (rationalitate, productivitate). De asemenea valoarea adaugata evidentiaza modalitatile de finantare a activitatilor, in specialrecurgerea la capitalurile de imprumut.

Valoarea adaugata este un instrument de analiza foarte util, mai ales pentru intreprinderile industriale. Acest indicator permite:

masurarea gradului de integrare a intreprinderii pe baza ratei: ;

unde: VA = valoarea adaugata;

CA = cifra de afaceri;

masurarea contributiei fiecarui factor la crearea bogatiei intreprinderii:

Contributia factorului munca = Cheltuieli de personal /VA;

Contributia factorului "capital" = Amortizari / VA

d)     Execedentul (deficitul) brut al exploatarii (EBE) este un indicator ce reflecta rezultatul economic brut al intreprinderii, determinat numai de activitatea de exploatare.

Acest indicator este independent de: politica de finantare a intreprinderii, politica investitionala (de amortizare), politica de provizioane si acoperire a riscurilor, operatiunile exceptionale. Modul de calcul este:

EBE = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare - Impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul (salarii si cheltuieli sociale)

Excedentul brut al exploatarii este surplusul monetar potential degajat de catre activitatea de exploatare, deoarece poate fi determinat si ca diferenta intre veniturile de exploatare, care genereaza incasari (imediate sau ulterioare) si cheltuielile de exploatare care implica plati (imediate sau ulterioare)

Excedentul brut al exploatarii permite generarea unei trezorerii necesare pentru:

finantarea investitiilor;

rambursarea imprumuturilor;

remunerarea capitalurilor externe (dobanzi) si proprii (dividende);

mentinerea echipamentului tehnic (amortizarea);

plata impozitului pe profit

Prin raportarea excedentului brut al exploatarii la cifra de afaceri se obtine rata marjei brute:

Rata marjei brute =

e)Rezultatul exploatarii (RE) prezinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare curenta a intreprinderii. Nu cuprinde nici operatiile financiare, nici cele exceptionale.

f) Rezultatul curent inainte de impozitare (RC) masoara rezultatul degajat global de exploatare si politica financiara a intreprinderii.

Rezultatul curent = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Rezultatul curent = Venituri curente - Cheltuieli curente

Venituri curente = Venituri din exploatare + Venituri financiare

Cheltuieli curente = Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare.

g) Rezultatul exceptional al exercitiului este un rezultat intamplator, neavand caracter de regularitate, asa cum este cazul pentru rezultatul curent al exercitiului.

Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale

In aceasta categorie se includ veniturile si cheltuielile legate de capital (cedarea de active) si aferente operatiunilor de gestiune (amenzi, penalizari, donatii, etc.).

h) Rezultatul net contabil sau rezultatul exercitiului constituie sinteza operatiunilor industriale, financiare si exceptionale ale intreprinderii.

Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul exceptional - Participarea salariatilor la rezultate - Impozitul pe profit

Rezultatul net ia in considerare si incidenta negativa a impozitului pe profit si a participarilor salariatilor la profit.

Adunarea generala a actionarilor decide ce parte a rezultatului net va fi distribuita sub forma de dividende si ce parte va fi reinvestita in activitate. Pentru aceasta operatiune, contabilul va folosi termenul "constituirea de rezerve", iar finantistul va vorbi de autofinantare.

Soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt calculate pentru a explica, pe baza unei logici, formarea progresiva a rezultatului net al execitiului.

Soldurile intermediare de gestiune estimate in general pe o baza multianuala sub forma de ponderi in cifra de afaceri, sunt obtinute dupa structurarea contului de rezultate in grupe de venituri si cheltuieli de aceiasi natura.

Intr-o prima abordare, rentabilitatea poate fi masurata pe baza rezultatului net al intreprinderii, deci ca diferenta intre cheltuielile efective suportate de intreprindere de-a lungul unei perioade (unui exercitiu financiar), de obicei intr-un an si veniturile degajate pe parcursul aceleiasi perioade.

In general, o adISIRtrare defectuasa a afacerilor este sanctionata printr-un rezultat curent deficitar, dar aceasta aparenta poate sa si ascunda doua realitati economice insesizabile la prima vedere:

poate fi vorba de o intreprindere de comert confruntata cu un mediu extrem de concurential ai carei gestionari nu stapanesc toate cheltuielile de exploatare, dar care compenseaza partial deficientele sale comerciale prin venituri financiare obtinute din plasamentul lichiditatilor excedentare. Aceste surplusuri de trezorerie nu sunt insa o garantie a bunei adISIRtrari a afacerilor, datorandu-se pur si simplu specificitatii activitatii: absenta clientilor debitori, rotatia rapida a stocurilor, termene favorabile de efectuare a platilor catre furnizori;

coexistenta excedentului financiar si a rezultatului curent negativ poate fi explicata si prin performantele slabe ale unui holding financiar orientat in exclusivitate spre efectuarea de plasamente financiare cu randament ridicat.

Dupa determinarea soldurilor intermediare de gestiune, se pot calcula urmatoarele rate care exprima eficienta economico-financiara a firmei:

Marja comerciala

Rata marjei = 100 ;

Vanzari de marfuri

Valoarea adaugata

Rata valorii adaugate = 100;

Productia exercitiului

Cheltuieli cu personalul

• Contributia factorului uman 100;

Valoarea adaugata

Amortizari

Contributia factorului "capital

Valoarea adaugata

Profit net + Amortizari

Remunerarea intreprinderii =                          100;

Valoarea adaugata

Excedentul brut al exploatarii

• Rata excedentului brut al exploatarii =                                                    100;

Productia exercitiului

Rezultatul din exploatare

• Rata rentabilitatii rezultatului exploatarii =             100;

Venituri din exploatare

Rezultatul curent

• Rata rentabilitatii rezultatului curent = 100;

Venituri curente

Rezultatul brut

Rata rentabilitatii rezultatului brut =                            100.

Venituri totale

3. ANALIZA RENTABILITATII

ECONOMICE SI FINANCIARE

3.1. ANALIZA BENEFICIULUI

Rentabilitatea are o insemnatate aparte pentru agentul economic, date fiind functiile beneficiului: sursa a autofinantarii, parghie de cointeresare materiala a salariatilor, izvor al formarii fondurilor necesare desfasurarii normale a activitatii.

Beneficiul este expresia rentabilitatii in marime absoluta.

In sens larg, profitul este considerat mai intai un castig ce remunereaza factorii de baza clasici ai productiei: capitalul, pamantul si munca; el s-ar concretiza in profit propriu-zis, profit din inovatii, profit din incertitudine si risc, profit nejustificat

din punct de vedere etic.

Profitul se obtine atunci cand veniturile totale ale activitatii unei firme depasesc cheltuielile totale. Profitul reprezinta una din fortele principale de organizare a firmei.

Faptul de a obtine profit este scopul comun al tuturor agentilor economici, viabilitatea telului depinde de capacitatea acestora de a previziona cat mai corect alternativele posibile de evolutie a activitatii lor economice.Asadar, "profitul este o consecinta a riscului" o recompensa pe care o poate primi agentul economic pentru riscarea capitalului sau.

Izvoarele cele mai des vehiculate ca sursa de obtinere a profitului sunt in numar de doua: incertitudinea si inovatia. Ambele au ca numitor comun prezenta spiritului antreprenorial.

Dupa Richard Cantillon, antreprenorul este un personaj care anticipeaza si isi asuma riscul, sesizand oportunitati pe care altii nu le-au observat. Mark Blaug afirma ca antreprenorii "ghicesc", cu alte cuvinte pretul de vanzare al bunurilor produse.Aceste pareri conform careia antreprenorul apare ca un "ghicitor", ca un "magician" i se opune opinia lui Peter Drucker care vede in antreprenor un manager experimentat, care desfasoara o activitate complet noua pe viata.

Ceea ce au in comun toate aceste aprecieri este, in opinia noastra, manifestarea constienta a asumarii riscului, deoarece profitul este un rezultat urmarit deliberat.

Trebuie mentionat si un alt factor - deseori trecut cu vederea - care constituie un real izvor de profit: puterea. Dupa Toffler, puterea poate crea o componenta favorabila obtinerii de profit, chiar in conditii de ineficienta a productiei si randament slab al capitalului.

In economia de piata profitul propriu-zis este urmarit pe termen scurt si pe termen lung. O serie de argumente vin sa sprijine ideea ca firma trebuie sa-si mobilizeze activitatea in directia profitului pe termen lung:

Profitul maxim imediat poate duce la insuficienta lichiditatilor si la exces de imobilizari, ceea ce semnaleaza un posibil faliment al intreprinderii. Asadar, nu este asigurata supravietuirea firmei in timp.

Independenta financiara a firmei fata de creditori (si aici avem in vedere in special bancile) impune ca firma sa-si diminueze datoriile prin limitarea cresterii si a profitului imediat.

Cheltuielile de reclama si publicitate, a caror necesitate si utilitate se manifesta in timp, reduc, de asemenea, profitul imediat.

Cresterea salariilor, fenomen care devine periodic intr-o economie instabila, precum si cresterea gradului de securitate a personalului determina, de asemenea diminuarea profitului imediat.

Pentru calcul si analiza profitului, in literatura economica, se folosesc mai multe modele. In cele ce urmeaza prezentam o analiza factoriala a profitului cu ajutorul Contului de Profit si Pierdere - anexa la Bilantul Contabil.

Conform acestuia, marimea beneficiului net contabil, aferent intregii activitati, se determina cu relatia:

Bn = V- (Ch +Ip) unde: Bn = beneficiul net;

V = venituri totale;

Ch = cheltuieli totale;

Ip = impozitul pe venit.

Datele necesare analizei beneficiului sunt exemplificate in tabelul nr. 1

∆ = Bn Bn

∆ = [V -(Ch + Ip ] - [V -(Ch + Ip

Conform calculelor beneficiul net a crescut in perioada curenta (anul 2008) cu 21.920 lei fata de perioada precedenta (anul 2007). Aceasta situatie a fost generata de urmatorii factori:

modificarea veniturilor totale (V);

modifiacarea cheltuielilor totale (Ch);

modificarea impozitului pe venit (Ip).

Tabel 1

Calculul beneficiului net contabil - lei -

Influenta modificarii veniturilor (V):

∆V = [V (Ch +Ip )] - [V (Ch +Ip

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

∆V = V -V

∆V =2.125.049-1.910.295 = 214.754 lei

Sporul de venituri totale de 214.754 lei are la baza evolutia celor trei componente ale venitului total:

Modificarea veniturilor din exploatare (Vexplt);

Modificarea veniturilor financiare (Vfin);

Modificarea veniturilor exceptionale (ex).

Modificarea veniturilor din exploatare a contribuit la cresterea veniturilor totale cu suma de 214.855 si implicit la majorarea beneficiului

Vexplt = Vexplt+Vfin+Vex)-(Ch+Ip)(Vexplt+ Vfin+Vex)-(Ch+Ip)

Vexplt = Vexplt - Vexplt

Vexplt = 2.124.960 - 1.910.105

Vexplt = 214.855 lei

Influienta modificarii veniturilor financiare a condus la diminuarea veniturilor totale cu suma de 101 lei conform relatiei:

Vfin = Vexplt+Vfin+Vex)-(Ch+Ip)(Vexplt+ Vfin+Vex)-(Ch+Ip)

Vfin = Vfin₁ - Vfin

Vfin = 89 - 190

Vfin = -101 lei

Societatea nu a inregistrat nici un fel de venituri sau cheltuieli extraoedinare

Astfel, indicatorul venituri totale a evoluat pozitiv pe ansamblu, din punct de vedere economic a inregistrat o crestere de 214.754 lei ca urmare a cresterii veniturilor din exploatare cu 214.855 lei si cu o scadere a celor financiare cu 101 lei.

Influenta modificarii cheltuielilor (Ch):

Ch = V-(Ch+ Ip) - V- (Ch + Ip)

Ch = Ch- Ch

Ch = 1.947.795 - 1.754.644

Ch = 193.151 lei

Majoarea cheltuielilor in perioada curenta (anul 2008) fata de perioada precedenta (anul 2007), are drept consecinta diminuarea beneficiului cu 193.151 lei si are la baza influenta modificarii urmatoarelor componente:

Modificarea cheltuielilor de exploatare (Chexplt);

Modificarea cheltuielilor financiare (Chfin);

Modificarea cheltuielilor exceptionale (Chex).

Fata de anul 2007 cheltuielile de exploatare au crescut in anul 2008 cu 09,91%, ca urmare, beneficiul net a scazut cu 171.519 lei conform urmatoarelor relatii:

Chexplt = V- (Chexplt + Chfin + Chex + Ip)- V- (Chexplt + Chfin + Chex + Ip)

Chexplt = Chexplt - Chexplt

Chexplt = 1.902695 - 1.731.176

Chexplt = 171.519 lei

Cheltuielile financiare au crescut cu 92,18% in anul 2008 fata de anul precedent influentand negativ beneficiul net. Acesta s-a diminuat cu 21.632 lei conform urmatoarei relatii:

Chfin = V- (Chexplt + Chfin + Chex + Ip)- V- (Chexplt + Chfin + Chex + Ip)

Chfin = Chfin - Chfin

Chfin = 45100 - 23.468

Chfin = 21.632 lei

Cheltuielile extraordinare nu au existat asa cum nu au existat nici venituri extraordinare care sa influienteze beneficiul

Indicatorul cheltuielilor totale influenteaza negativ per total beneficiul, inregistrand din punct de vedere economic o crestere a cheltuielilor din exploatare si a cheltuielilor financiare, iar cheltuielile exceptionale, ce influenteaza pozitiv beneficiul au scazut cu 25,7%.

Influenta modificarii impozitului pe venit (Ip):

Ip = V-(Ch+ Ip) - V- (Ch + Ip)

Ip = Ip - Ip

Ip = 31.914 - 32.231

Ip = -317 lei

Impozitul pe venit a scazut in anul curent cu 0,98% fata de anul 2007 ceea ce a generat o crestere a beneficiului net cu 317 lei. Impozitul pe profit a scazut urmare a faptului ca nu s-au mai inregistrat cheltuieli nedeductibile fiscal.

Vexplt

V Vfin

Vex

Chexplt

  Bn

Ch Chfin

Chex

Ip

Fig.2. Schema influentei beneficiului net

3.2. INDICATORI DE RENTABILITATE ECONOMICO - FINANCIARA

Rentabilitatea este definita ca raportul dintre rezultatul obtinut si efortul depus pentru obtinerea sa.

Beneficiul da o orientare generala asupra activitatii unui agent economic, in sensul ca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Prin urmare, el nu arata totdeauna si efortul depus pentru a obtine aceste rezultate, deoarece pot fi agenti economici, de profil asemanator, cu un volum de activitate diferit si care obtin acelasi beneficiu ca marime.

Rata rentabilitatii este o marime relativa, care exprima gradul in care capitalul in intregul sau, capitalul permanent sau capitalul propriu, aduce profit. In ansamblul indicatorilor economico-financiari, rata rentabilitatii se situeaza printre cei mai sintetici indicatori de eficienta a activitatii intreprinderii.

Rata rentabilitatii compara efectul final, beneficiul cu efortul depus in acest sens.

In functie de baza de raportare, rata rentabilitatii capata continut si forme diferite, insa relatia cea mai folosita este:

Rezultat

R =                    100

Efort

Cum rezultatul inregistrat pote fi definit prin rezultatul exploatarii, valoarea adaugata, excedentul brut al exploatarii, beneficiul brut, beneficiul net, dividende iar eforturile angajate pot fi masurate prin: capitalul propriu, capitalul permanent, activ imobilizat, activ total, capitalizarea bursiera rezulta o mare diversitate de indicatori ce se pot calcula pentru a caracteriza rentabilitatea unui agent economic folosind datele din Bilantul Contabil si anexele sale.

3.2.1. INDICATORII RENTABILITATII ECONOMICE

Sub aspect economic rentabilitatea intreprinderii se exprima prin excedentul, surplusul monetar degajat de capitalul economic (activul total). Daca surplusul il reprezinta beneficiul brut sau net se pot calcula indicatorii:

• Rata bruta a rentabilitatii economice (Rb):

;                      unde: Bb = beneficiul brut;

At = activul total;

• Rata neta a rentabilitatii economice (Rn):

; unde: Bn = beneficiul net;

At = activul total.

Acesti indicatori exprima rentabilitatea activului total.

Eficacitatea activitatii de productie se poate masura si cu indicatorul: rentabilitatea exploatarii (Re):

; unde: EBE = excedentul brut al exploatarii;

At = activul total.

Aceasta relatie se poate descompune, avand in vedere mecanismele ce stau la originea formarii surplusului (EBE): cifra de afaceri si marja rezultatului (rata bruta).

In consecinta:

;                   unde: CA = cifra de afaceri;

Re = marja bruta viteza de rotatie.

Se poate calcula si productivitatea activitatii desfasurate, prin interventia valorii adaugate. In acest caz, relatia de calcul a rentabilitatii economice devine:

Re = marja asupra valorii adaugate productivitate gradul de imobilizare a activului;

Unde:  VA = valoarea adaugata;

Im = imobilizari.

Acest indicator al rentabilitatii economice (Re) calculat in functie de EBE si At permite efectuarea de comparatii in spatiul, intre diferite intreprinderi ca marime, ca statut al activitatii (de stat sau private) deoarece, indicatorul nu este de influentat de fiscalitate sau de politica de amortizare.

Un alt model ce poate fi folosit in analiza ratei rentabilitatii economice (Re) este:

Operand un artificiu matematic, relatia initiala se poate scrie:

Re = marja neta rotatia activelor 100

Re = Mn Vr 100

Aceasta relatie face sa apara ca acelasi randament se poate obtine prin doua politici comerciale diferite:

o politica de calitate a produselor ce va degaja o marja mare a beneficiului dar, cu o slaba rotatie a vanzarilor;

sau o politica de preturi scazute, cu o marja mica a beneficiului dar, cu o rotatie mare a vanzarilor.

Analiza factoriala a rentabilitatii economice este urmatoarea:

Unde:             

Dupa compararea rezultatelor, se constata ca rentabilitatea economica a scazut in anul 2007 cu 10.60% fata de anul precedent . Aceasta scadere a fost generata de cei doi factori principali care influenteaza rentabilitatea economica, asa cum rezulta din relatia de calcul.Cei doi factori sunt:

Modificarea marjei nete (Mn);

Modificarea vitezei de rotatie a activelor totale (Vr).

3.2.2. INDICATORII RENTABILITATII FINANCIARE

Rentabilitatea financiara exprima aptitudinea capitalurilor proprii de a produce beneficii.

Acesti indicatori compara, comensureaza rezultatul cu capitalul agentului economic. Intalnim indicatorii:

• Rentabilitatea capitalului permanent (Rcp):

;                 unde: Cpr = capital permanent;

;                                Cp = capital propriu;

Dlm = datorii pe termen lung si mediu.

• Rentabilitatea capitalului propriu (Rc):

;                   

unde: Bn = profitul net.

In economia capitalista, obiectivul principal al intreprinderii consta in maximizarea avutiei actionarilor sai. Astfel, se poate considera ca eforturile intreprinderii trebuie sa fie orientate prioritar spre asigurarea unei rentabilitati inalte pentru furnizorii capitalurilor proprii - actionari. Rentabilitatea financiara reflecta acest punct de vedere raspunzand la intrebarea: "Care este profilul obtinut de o unitate monetara investita de actionari ?".

Pe baza rentabilitatii financiare sunt remunerati actionarii prin plata dividendelor si prin majorarea rezervlor, ceea ce in realitate semnifica o crestere a bogatiei actionarilor.

Asadar, rentabilitatea financiara se calculeaza in felul urmator:

Profit net

Rf = 100

Capitaluri proprii

Obiectivul ratei rentabilitatii financiare il constituie determinarea variatiei acestei rate, a influentelor factorilor cantitativi si calitativi. Pornind de la relatia de mai sus putem scrie:

Unde: At = active totale;

Cpr = capital propriu;

V = venituri totale;

Bn = profitul net;

pf = indatorarea (parghia financiara);

r = rotatia activului total;

pr = marja neta de profit (profit net la 1
leu venituri totale).

Prezetam in cele ce urmeaza analiza factoriala a rentabilitatii financiare la S.C. "ISIR" S.A.:

Conform calculelor, rentabilitatea financiara a scazut in perioada curenta cu 2,76% fata de anul precedent (2007). Aceasta scadere se datoreaza modificarilor urmatorilor factori:

Parghia financiara (pf);

Rotatia activului total (r);

Marja neta de profit (pr).

Influenta modificarii parghiei financiare (pf):

Influenta modificarii rotatiei activului total (r):

Influenta modificarii marjei nete de profit (pr):

CONCLUZII SI PROPUNERI

Analiza activitatii economico - financiare presupune cercetarea rezultatelor potrivit relatiilor cauzale, relevarea modului de executare a obiectivelor implicate de managementul firmei. Analiza financiara reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de vedere al existentei, componentei materiale si rezultatelor obtinute, reprezinta o premisa si in acelasi timp o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei, constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de numerar pe care le implica si le degaja.

In general, interesati in cunoasterea situatiei financiare sunt:

proprietarii (actionarii) care vor sa cunoasca evolutia averii si castigul pe care il asteapta;

conducerea firmei pentru detectarea unor eventuale situatii de dezechilibru;

bancile cu care firma are relatii, acestea vor sa cunoasca bonitatea firmei pentru operatiunile de creditare, garantiile pe care firma le prezinta in recuperarea imprumuturilor acordate;

partenerii de afaceri;

concurenta pentru a-si elabora politica de consolidare a pozitiei proprii pe piata;

organele adISIRtrative locale si centrale, pentru ca fiecare firma constituie o sursa de venit si un mijloc de a solutiona anumite probleme economico - sociale;

salariatii proprii sunt interesati in pastrarea locurilor de munca;

sindicatele pentru negocierile cu conducerea privind majorarile salariale si incheierea contractului colectiv de munca.

Astfel, analiza economico - financiara realizata la S.C. "ISIR" S.A., ce are ca principal obiect de activitate transportul rutier cu autocarele a calatorilor pe baza de grafic .

Pentru stabilirea situatiei financiare la S.C. "ISIR" S.A., la sfarsitul anului 2008, am folosit datele din Bilantul contabil (anexa nr.1 pentru anul 2007 si anexa nr. 2 pentru anul 2008), Contul de profit si pierdere (anexa nr. 3 si anexa nr.4), am calculat si analizat cheltuielile si veniturile intreprinderii, profitul net si modul de realizare al acestuia, indicatori de rentabilitate economico - financiara, pe doua perioade consecutive (anul 2007, an de referinta si anul 2008).

In perioada analizata, intreprinderea se afla intr-o situatie normala avand in vedere viata economica actuala. Asa cum se prezinta in Contul de profit si pierdere (anexa nr. 3 si anexa nr. 4), activitatea din exploatare inregistreaza profit (RE > 0), rezultatul financiar este negativ (RF < 0), iar rezultatul curent este pozitiv (RC > 0).

Pe baza acestor informatii tragem concluzia ca riscul intreprinderii depinde de perenitatea profitului exploatarii. Momentele sensibile tin de politica de investitii a intreprinderii, mai exact de gradul de reinnoire a imobilizarilor. Pentru a minimiza tensiunile financiare, trebuie ca surplusul exploatarii sa nu fie imputabil unui nivel scazut al amortizarilor, datorat unei politici investitionale pasive.

Fata de anul precedent, in anul 2008 rezultatul exploatarii a crescut cu 25,90% (43.336 lei), determinand o crestere a rezultatului curent, deci si a profitului intreprinderii. Cresterea profitului brut cu 13,88% fata de anul precedent s-a datorat cresterii veniturilor din exploatare care a fost mai mare cu (11,25-9,91) 1,34% in comparatie cu cresterea cheltuielilor de exploatare . O influienta negativa fata de anul precedent 2007 a avut-o rezultatul financiar care s-a diminuat cu 93,36%( 21.733 lei)

Din analiza cheltuielilor totale aferente profiturilor totale a intreprinderii, rezulta ca in anul 2008 nivelul efectiv al ratei de eficienta a cheltuielilor totale este mai mare cu 11,01 lei fata de cel inregistrat in perioada precedenta, situatie determinata in cea mai mare parte de cresterea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei venituri de exploatare si a nivelului cheltuielilor la 1.000 lei venituri exceptionale.

Cheltuielile la 1.000 lei venituri din exploatare exercita influenta cea mai mare asupra indicatorului rata de eficienta a cheltuielilor totale, deoarece veniturile din exploatare detin ponderea cea mai mare in totalul veniturilor (99,99% in anul 2007 si 100% in anul 2008), rezultand ca orice modificare a nivelului lor se va reflecta in acelasi sens si aproximativ cu aceiasi intensitate in indicatorul ratei de eficienta a cheltuielilor. Astfel rata neta rentabilitatii pentru anul 2007 a fost de 21,66% , respectiv 11,07% pentru anul 20008.

Cheltuielile la 1.000 lei venituri financiare a inregistrat pe cele doua perioade analizate un nivel mai mare de 1.000 lei, intreprinderea inregistrand pierderi la acest capitol. Acest nivel ridicat al cheltuielilor la 1.000 lei venituri financiare face ca societatea sa se afle in dificultate din punct de vedere financiar neavand un portofoliu important de imobilizari financiare.

Tinand seama de acest model de calcul al ratelor de eficienta a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale, respectiv raportul efort/efect, asa cum au fost calculate in subcapitolul 2.1. "Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii", nivelul crescator al acestora releva scaderea eficientei cheltuielilor cu 9,91 lei la 1.000 lei venituri .

In urma acestei analize, a cheltuielilor aferente veniturilor rezulta ca principalele masuri pentru reducerea cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale (a ratei de eficienta a cheltuielilor totale) sunt:

realizarea produselor, serviciilor prestate si lucrarilor executate cu respectarea criteriului eficientei economice, respectiv preturile de vanzare si tarifele practicate, sa acopere costurile si sa permita obtinerea unui profit care sa fie stimulativ pentru actionari;

adoptarea acelei structuri de finantare a mijloacelor economice care sa permita relizarea obiectivelor pe termen lung (dezvoltarea potentialului tehnic al intreprinderii) si a celui pe termen scurt cu cheltuieli financiare cat mai scazute.

valorificarea activelor la valori cat mai mari, onorarea obligatiilor fata de clienti (respectarea clauzelor contractuale), precum si a celor fata de bugetul statului.

Analiza rentabilitatii economice si financiare la S.C. "ISIR" S.A. pe baza rezultatului net al exercitiului calculat in subcapitolul 3.1.

Tabel 2.

Rezultatele analizei profitului net contabil lei -

Cresterea profitului net total 21.603 lei in anul 2008 fata de anul 2007, a fost determinata in primul rand de o crestere mai mare a veniturilor totale decat cheltuielile totale (in special pe seama cresterii veniturilor din exploatare si implicit a beneficiului) ceea ce a determinat o crestere a beneficiului curent cu 21.603.

Reducerea impozitului pe profit cu 317 lei s-a datorat in principal reducerii cheltuielilor nedeductibile fiscal,in special majorara si intarziere la plata a obligatiilor de plata la bugetul consolidat al statului.

In urma acestei analize se propun urmatoarele masuri:

cresterea profitului din exploatare pe baza cresterii valorii activelor totale si a eficientei utilizarii acestora;

cresterea cifrei de afaceri concomitent cu majorarea gradului de valorificare a productiei exercitiului;

cresterea utilizarii factorilor de productie, a capitalurilor, deci a rentabilitatii activelor;

aplicarea masurilor de crestere a volumului productiei exercitiului, ca urmare a respectarii raportului cerere - oferta pe piata, concomitent cu cresterea gradului de valorificare a productiei, respectiv de crestere a rentabilitatii;

profilarea firmei in noile conditii ale concurentei, asigurarea de accesorii din import pentru mobila destinata exportului;

restructurarea firmei pentru a asigura o eficienta mai mare a valorificarii resurselor de care dispune societatea.

ANEXA NR. 1

BILANT

incheiat la 31.XII.2007 - lei -

ANEXA NR 2.

BILANT

incheiat la 31.XII.2008 - mii lei -

ANEXA NR.3

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

incheiat la 30.XII.2007 - mii lei -

ANEXA NR. 4

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

incheiat 31.XII.2008 - lei -

ANEXA NR. 5

BILANT FINANCIAR

incheiat la 31.XII.2007 - lei -

ANEXA NR. 6

BILANT FINANCIAR

incheiat la 31.XII.2008 - lei -

BIBLIOGRAFIE

1. Cicilia Ionescu-Sisteme Contabile Moderne.Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2005;
2. Cicilia Ionescu-Contabilitate Baze si Proceduri.Ed.Fundatiei Romania de Maine

Bucuresti , 2007 ;

3. Popescu Lucian-Baluta Aurelian-Virgil.Metode si procedee de calculatie a costurilor. Ed Fundatiei Romania de Maine .Bucuresti 2007
4. Luminita Ionescu -Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania.Editura Economica, Bucuresti 2005;
5. Luminita ionescu,Liliana Gadau -Contabilitatea institutiilor publice,teste grila si aplicatii practice .Ed Fundatiei Romania de Maine.Bucuresti ,2007
6. Luminita Ionescu -Contabilitate aprofundata a societatilor comerciale .Ed .

a III-a revizuita si adaugita.Ed Fundatiei Romania de Maine

7. Luminita Ionescu ,Lucian Ilincuta,Floarea Georgescu -Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale,teste grila si aplicatii practice.Ed Fundatia Romania de Maine Bucuresti 2008
8. Aurelian-Virgil Baluta,-Contabilitate si gestiune fiscala,Ed Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti 2007;
9. OMFP nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organi-

Zarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice.Planul de conturi pentru

Institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia MO nr.1.186/29 decembrie 2005

OMFP nr.116/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007 M.O. nr. 46/ din 21 ianuarie 2008;

Ordinul ISIRtrului Finantelor nr.1752/2005 privind aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene; MO nr.1080 bis/31.11.2005;

Ordinul ISIRtrului Economiei si Finantelor nr.2374/2007 privind modificarea Ordinului ISIRtrului Finantelor nr.1752/2005.MO AL Romaniei Partea I nr.25/14.01.2008.

Standardele Internationale de Raportare Financiara Editia 2007 emise de Consiliul pentru standardele Internationale de Contabilitate(IASB) Editura Irecson,Bucuresti 2007;

Legea Contabilitatii nr.82/1991 republicata Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr.454 din 18/06/2008