Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru

RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA POZITIEI ROSTULUI DE LUCRU

La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli:

1) La stalpi se vor prevede rosturile numai la baza (fig. IV.3.1. sectiunea I-I); in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 3050 mm sub grinda sau placa.

2) La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim (fig. IV.3.1. sectiunea II-II).

3) In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3050 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii.

4) La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/51/3 din deschiderea placii.

5) La plansee cu nervuri cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (fig. IV.3.2.).

6) La plansee cu nervuri cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale; se va cauta pe cat posibil, ca in placa rostul sa fie 1/51/3 din deschiderea acesteia (fig. IV.3.2.).

7) La bolti si arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impartindu-se bolta sau arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie; nu se admit rosturi avand fata in plan orizontal.

8) La bolti cu latime mare, rosturile de lucru se pot face impartindu-se bolta intr-o serie de bolti mai inguste.

9) La placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucru; turnarea betonului se va face fara intrerupere.

In unele cazuri este necesar sa se realizeze un nivel mai jos decat subsolul, acesta constituie al doilea subsol. Deoarece incaperile lui nu mai pot fi iluminate si aerisite direct, ele servesc numai pentru depozitare sau ca spatii pentru instalatii (subsol tehnic).

Parterul este nivelul situat la cota terenului sau putin peste aceasta.

Etajele (I, II, III etc.) sunt nivelurile situate deasupra parterului. Daca intre parter si etajul I se afla un nivel cu inaltimea mai mica decat a fiecaruia dintre acestea, nivelul respectiv se numeste mezanin.

Numarul de niveluri al cladirilor se noteaza prescurtat astfel: S - subsol; P - parter; S+P - subsol si parter; S+P+1 - subsol, parter si un etaj; S+P+2 - subsol, parter si doua etaje etc.

Deasupra ultimului etaj se executa acoperisul realizat din sarpanta si invelitoare. Spatiul intre ultimul planseu al cladirii si invelitoare se numeste pod. Daca inaltimea podului este mare, se pot amenaja inc

10) La fundatiile de utilaje supuse la solicitari dinamice pot fi prevazute rosturi in zona cu eforturi minime numai daca se adopta dispozitii de armare corespunzatoare.

11) In cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru; asemenea rosturi se vor dispune la maximum 15 m intre ele si vor fi realizate cu un cofraj interior cu sicane (din lemn sau tabla) sau cu tabla expandata.

12) In cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20,0 m se vor prevedea rosturi verticale cu tabla expandata sau cofraje creindu-se ploturi care se betoneaza alternativ; dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor parti proiectant si executant.

13) In cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5 m) se va prevedea un rost orizontal, creindu-se doua lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se vor adopta una (sau eventual doua) dintre urmatoarele solutii: se vor crea la betonare denivelari (praguri) sau se vor dispune armaturi suplimentare de legatura intre lamele; in asemenea cazuri armaturile situate la partea superioara vor fi montate partial urmand a se completa inainte de betonarea stratului care se inglobeaza.