Constructii
Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dornEXECUTAREA SI RECEPTIONAREA ANCORAJELOR METALICE TIP INEL-CON SI DORN 1. Conditii tehnice 1.1. Forma si dimensiunile elementelor componente ale ancorajelor, trebuie sa corespunda prevederilor din figurile 7.1., 7.2., 7.3, 7.4., 7.5., 7.6. 1.2. Abaterile limita la dimensiuni vor fi cele indicate in desenele de executie, iar dimensiunile netolerate, vor fi conform STAS 2300-88. 2. Reguli pentru verififcarea calitatii 2.1. Verificarea calitatii ancorejelor se face bucata cu bucata de catre controlorii de calitate din societatea producatoare. La cererea beneficiarului, delegatul acestuia poate asista la verificare. 2.2. Verificarea calitatii materialelor, se face pe baza certificatului de calitate eliberat de societatea producatoare a materialuli si include teste privind comportarea la agenti corozivi. 2.3. Se vor efectua verificari in ce priveste: a) Dimensiunile si inscrierea lor in tolerantele admise. b) Forma si starea profilului suprafetei exterioare a conurilor. c) Lipsa fisurilor sau alte defecte de structura, in care scop se vor utiliza metode de control nedistructive ca: ultrasunete, gamagrafie, solicitare de proba (la inele) cu un dorn conic presat pana la 90% din forta normata de rupere a fascicolului corespunzator inelului. La conuri se permite ca verificarea sa se faca vizual (cu lupa). d) Duritatea Brinell (HB) pentru inele, respectiv Rockwell (HRC) pentru conuri, verificarea duritatii, se face in conformitate cu STAS 493-91 si STAS 165-83, pe fiecare element de ancoraj in parte. Incercarile de duritate se vor face in minimum 3 puncte distribuite relativ uniform pe una din fetele plane ale inelului sau conului.
|
4 |
4 |
412 |
1,60 |
|||||||||||||||||
Calcar cristalin de Varscau |
9,8 |
9,8 |
6 |
157 |
2,72 |
||||||||||||||||
Faianta |
15 |
15 |
0,7 |
280 |
1,77 |
||||||||||||||||
Geomembrana |
17,2 |
10,1 |
0,1 |
28 |
1,61 |
||||||||||||||||
Beton celular autoclavizar |
14 |
14 |
3,8 |
281 |
0,37 |
||||||||||||||||
Panou din vata de celuloza cu fibre fine |
13,5 |
9 |
3,1 |
160 |
0,42 |
||||||||||||||||
Inox |
19 |
9 |
0,2 |
89 |
2,60 |
||||||||||||||||
Sticla securizata |
14,5 |
10 |
0,6 |
234 |
2,68 |
||||||||||||||||
Rigips |
10,8 |
10 |
1,1 |
102 |
0,85 |
||||||||||||||||
Policarbonat |
9,8 |
9,8 |
1,5 |
27 |
0,18 |
||||||||||||||||
Tavan fals |
29,5 |
14,5 |
1,5 |
150 |
0,23 |
||||||||||||||||
Pasta de ciment |
9,8 |
10 |
2,4 |
309 |
1,31 |
||||||||||||||||
Paneuri din deseuri de lemn |
6,8 |
6,8 |
3,2 |
135 |
0,91 |
||||||||||||||||
Marmura |
10 |
7,5 |
1 |
435 |
5,8 |
||||||||||||||||
Mortar din nisip cu liant organic din polipepilena |
7,5 |
1 |
75 |
19,35 |
0,5 |
||||||||||||||||
Mortar de ciment de cenusa de bitum |
9,8 |
9,5 |
1 |
10,95 |
0,6 |
GRANULOZITATEA
Este o proprietate a matrialelor granulare, ce exprima procentual cu cat participa fiecare sort granular la alcatuirea unui agregat total.
Sortul granular reprezinta o grupare de granule din aceeasi categorie , definite de dimensiunea minima si maxima.
Agregatul total reprezinta o gupare de granule definita prin dimensiunea minima si maxima si cuprinde toate sorturile granulare.Acesta este cuprins intre 0-7 mm.
0 reprezentand notatia conventionala pentru agregatul cu particula mai mica de 0,2 mm.
Sortul pentru nisip se clasifica astfel :
< 0,2mm - nisip fin
0,2 - 1mm - nisip mijlociu
1-3 mm - nisip mare
3-7 mm - nisip grauntos
Sortul pentru pietris este cuprins intre 7 si 71 mm, astfel:
7-16 mm - pietris margaritar
16-31 mm - pietris marunt
31-71 mm - pietris mare.
METODA CERNERII:
Mod de lucru: Se ia o cantitate de 10 kg dintr-un agregat total si se cerne pe ciururi si site.Ciururile se pun pe balansoarul de cernere in ordine crescatoare de jos in sus.Agregatul se pune pe primul ciur si se porneste balansoarul de cernere. Se cantareste restul ramas pe fiecare ciur.Se determina trecerile de pe un ciur pe altul, iar datele se tec intr-un tabel:
Restul |
D |
Treceri |
||
g |
|
Mm |
g |
|
0 |
0 |
71 |
10 000 |
100 |
2400 |
24 |
31 |
7600 |
76 |
2000 |
20 |
16 |
5600 |
56 |
2200 |
22 |
7 |
3400 |
34 |
1400 |
14 |
3 |
2000 |
20 |
1200 |
12 |
1 |
800 |
8 |
600 |
6 |
0,2 |
200 |
2 |
Lucrara practica nr. 2 partea I: PROPRIETATILE BETONULUI
Tema lucrarii: Sa se calculeze compozitia unui metru cub de beton, cunoscand carcteristicile betonului si ale componentilor.
Cantitati orientative de apa:
Clasa betonului |
Categoria de lucrabilitate |
||||||||
|
L1/L2 |
L2 |
L2/L3 |
L3 |
L3/L4 |
L4 |
L2 |
L2/L3 |
L3 |
C15-C20 |
|
150 |
160 |
170 |
180 |
190 |
|
|
|
C25-C35 |
145 |
155 |
165 |
175 |
185 |
195 |
170 |
180 |
190 |
C40-C55 |
|
160 |
170 |
180 |
190 |
200 |
175 |
185 |
195 |
≥C60 |
|
|
|
|
195 |
205 |
180 |
190 |
|
|
Agregat de balastiera |
Agregat amestec |
Raportul apa-ciment:
Clasa betonului |
Marca cimentului |
||
|
≥32,5 |
≥42,5 |
≥52,5 |
C 12,5 |
0,73 |
|
|
C15 |
0,67 |
|
|
C17,5 |
0,60 |
0,67 |
|
C20 |
0,55 |
0,63 |
|
C22,5 |
0,52 |
0,59 |
0,73 |
C25 |
0,49 |
0,54 |
0,68 |
C30 |
0,45 |
0,49 |
0,57 |
C35 |
0,38 |
0,46 |
0,55 |
C40 |
|
0,42 |
0,51 |
C50 |
|
|
0,43 |
C60 |
|
|
0,38 |
Zona |
D(mm) |
0,2 |
1 |
3 |
7 |
16 |
31 |
71 |
||||||||||||||||||||||||
I |
Treceri min |
10 |
22 |
32 |
48 |
95 |
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
Treceri max |
14 |
24 |
36 |
52 |
100 |
|
|
||||||||||||||||||||||||
II |
Treceri min |
8 |
18 |
Media valorilor
citite trebuie sa fie cuprinsa in limitele prescrise in figurile
7.1., 7.2., 7.3, 7.4., 7.5., cu conditia ca valorile extreme sa nu
fie mai mici, respectiv mai mari cu 3% decat limitele domeniului prescris.
Controlul duritatii fiecarui element de ancoraj, va fi efectuat si garantat de uzina care executa tratamentul termic. 3. Livrare Ancorajele metalice tip inel-con pentru orice tip de fascicul se livreaza pe loturi, ambalate in lazi de lemn si protejate ampotriva coroziunii. Fiecare lot de ancoraje va fi insotit de un certificat prin care sa se confirme indeplinirea conditiilor tehnice de calitate. Toate piesele componente ale ancorajelor metalice tip inel-con vor fi marcate astfel incat sa se poata identifica producatorul si lotul de fabricatie.
|