Cerinte privind caracteristicile betonului

CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform tabelului 4. Cerintele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Alegerea tipului de ciment, domeniile de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate in ANEXA I.2.

1. CERINTE PENTRU REZISTENTA

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C (vezi punctul 4.1.).

Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice f_ck determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate la punctul 7.2.1.

2. CERINTE PENTRU DURABILITATE

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu prezentate la punctul 2.1. si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:

a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitati sau sa produca coroziunea armaturii.

b) Alegerea compozitiei astfel incat betonul:

- sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;

- sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii;

- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii - agregate);

- sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.

c) Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta.

d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de serviciu proiectare sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.

In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrata constructia. Acest aspect este prezentat in cod in tabelul 4. Nivele de performanta la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.3.

Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet-dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile tabelului 4.

Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.4.

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25‰ conform STAS 10107/0-90.

2.1. Conditii de expunere

Cerintele impuse betonului depind de mediul in care este expus betonul. In acest context mediul implica actiuni fizice si chimice ale caror efecte nu au fost considerate ca “incarcari' in proiectarea structurii.

In multe cazuri, parti ale structurii pot fi expuse la diferite conditii de expunere. In unele cazuri efecte locale produse de “microclimat' pot fi determinate pentru durabilitatea intregii structuri.

Clasele de expunere pentru beton raportate la conditiile de mediu sunt prezentate in tabelul 1.

Criteriile pentru aprecierea gradului de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate in tabelul 2., iar pentru mediul marin in tabelul 3.

2.2. Dozaj de ciment si raportul A/C maxim

In general betonul nu este caracterizat inca in mod direct prin clase de durabilitate.

Durabilitatea unui beton poate fi raportata la clasa sa de rezistenta, la compozitia sa, in particular la tipul de ciment, raportul A/C maxim, gradul de impermeabilitate, contractia axiala si rezistenta la inghet-dezghet.

Pentru a asigura o rezistenta mare la patrunderea substantelor agresive, raportul A/C va fi mai mic la expuneri mai severe la care este supusa structura din beton.

Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asigurarii alcalinitatii betonului, conditie necesara pentru protectia impotriva coroziunii armaturii si pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspat la un raport A/C dat. Valorile pH-ului sunt mai mari de 12 pentru elemente din beton armat si mai mari de 12,5 pentru elementele din beton precomprimat.

Valorile recomandate pentru raportul A/C maxim pentru diferite clase de expunere sunt prezentate in tabelul 4., iar pentru dozajul minim de ciment in tabelul

2.3. Cantitatile maxime admise de substante ce pot afecta durabilitatea betonului

Durabilitatea betonului inclusiv protectia armaturii pot fi afectate de anumite substante daca acestea depasesc anumite limite. Cantitatile admise depind de o serie de factori cum ar fi: conditiile de mediu la care este expus betonul, tipul si compozitia componentilor betonului. De exemplu: sulfatii in anumite limite pot conduce la deteriorarea betonului prin fisurari datorita expansiunii, iar ionii de clor din beton pot produce coroziunea armaturii.

Continutul de ioni de clor solubili in apa din betonul proaspat nu trebuie sa depaseasca valorile precizate in specificatia tehnica pentru betoane si anume:

- 1% fata de masa cimentului pentru betonul simplu;

- 0,4% fata de masa cimentului pentru betonul armat exploatat in mediu uscat sau protejat contra umiditatii;

- 0,15% fata de masa cimentului pentru betonul armat exploatat in mediu cu clor;

- 0,30% fata de masa cimentului pentru betonul armat exploatat in alte conditii de mediu;

- 0,06% fata de masa cimentului pentru betonul precomprimat.

CLASE DE EXPUNERE A CONSTRUCTIILOR IN CONDITIILE DE MEDIU

Tabelul 1.

OBSERVATIE:

Clasele de expunere 5 (a, b, c, d) se pot intani in practica singure sau in combinatie cu celelalte clase de expunere.

CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE

ALE APELOR NATURALE (CU EXCEPTIA APEI DIN MAREA NEAGRA)

Tabelul 2.

* Pentru stabilirea tipului si dozajului de ciment pentru agresivitatea sulfatica foarte intensa se diferentiaza trei cazuri functie de continutul de (SO₄^2-) mg/dmc astfel:

Foarte intensa 1     1001-2500

Foarte intensa 2     2501-5000

Foarte intensa 3     > 5000

CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRA

Tabelul 3.

OBSERVATII:

N - normal

M - moderat

S - sever

I - agresivitate intensa

S - agresivitate slaba

Agresivitatea atmosferica actioneaza asupra constructiilor din beton, beton armat pe o distanta de 1 km fata de tarm.

CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATII PENTRU BETON IN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE

Tabelul 4.

NOTA:

* - pentru betonul simplu nu exista conditie;

** - se poate adopta clasa de beton minim C 12/15, cu conditia indeplinirii simultane a celorlalte cerinte minime pentru asigurarea durabilitatii.

*** - conform tabel I.3. (Anexa I.5)

OBSERVATIE: In clasele de expunere I.5 daca se indeplinesc conditiile de impermeabilitate minimum P 12 si celelalte conditii minime de asigurare a durabilitatii, se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C 25/30, functie de tipul de armaturi utilizate.

DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE

Tabelul

NOTATII:

A.N.A. - ape naturale agresive, cu exceptia celor cu agresivitate sulfatica si apa Marii Negre; A.S. - agresivitate sulfatica

¹⁾ CIMENT II A-S

²⁾ CIMENT HI; H II A-S

³⁾ CIMENT SR I; SR II A-S

(+) - masuri suplimentare de protectie

( ) - valorile din paratenza se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare

OBSERVATIE: In cazurile in care nu se mentioneaza tipul de ciment, acesta se stabileste conform anexei I.2.