Elemente de cadastru general si utilizarea hartilor

ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL SI UTILIZAREA HARTILOR

1. ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL

Definitie. Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.

• Scopul cadastrului general reprezinta:

identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale a terenurilor, a celorlalte bunuri imobile si stocarea datelor pe suporturi informatice;

asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;

identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori de terenuri si de alte bunuri imobile;

furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe.

Obiectul cadastrului: imobilul (parcela), proprietarul si situarea teritorial administrativa.

imobilul va fi definit de suprafata, categoria de folosinta a terenului, destinatia terenului, calitatea terenului;

proprietarul se identifica prin nume si prenume in baza actelor de identitate, precum si situatia juridica a terenului;

situarea administrativ teritoriala se defineste de situarea imobilelor ce constituie proprietatea in limitele administrative ale comunei, orasului sau municipiului.

Functiile cadastrului. Potrivit Legii cadastrului, acesta indeplineste trei functii:

a). tehnica;

b). economica;

c). juridica.

Cadastre de specialitate. Potrivit legii cadastrului se prevad urmatoarele: In functie de interesele generale ale statului si nevoilor specifice ale agentilor economici care detin in administrare sau in proprietate suprafete de teren, ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome organizeaza cadastrul de specialitate in domeniul agricol, forestier, apelor, imobiliar edilitar si al terenurilor cu destinatie speciala; minier, industrial, pentru transporturi rutiere, feroviare navale, aeriene si altele.

Totodata se prevede: Lucrarile cadastrelor de specialitate contin elemente de baza ale cadastrului general, necesare intocmirii cartilor funciare, precum si pentru aplicarea reglementarilor legale in vigoare. Titularii cadastrelor de specialitate sunt obligati sa puna la dispozitie datele culese necesare realizarii cadastrului general.

2. CLASIFICAREA TERENURILOR CE COMPUN FONDUL FUNCIAR

AL ROMANIEI

A. Dupa destinatie:

Terenuri cu destinatiei agricola - terenuri agricole productive, pasuni, pasuni impadurite, acoperite cu constructii, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumuri tehnologice de exploatare, terenuri neproductive ce pot fi amenajate in scopuri agricole.

Terenuri aflate permanent sub apa - albiile minore ale cursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivele maxime de retentie, fundurile apelor maritime interioare.

Terenuri din intravilan - sunt amplasate constructii, alte amenajari ale localitatilor.

Terenuri cu destinatii speciale - folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, maritime, navale si aeriene, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si al gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatari miniere, cariere si halde, plaje, rezervatii, monumente ale naturii, etc.

B. Dupa categoriile de folosinta:

Categoria de folosinta	Subcategoria de folosinta	Simbol (cod)
1. ARABIL	Arabil propriu-zis Pajisti cultivate Gradini de legume Orezarii Sere Solarii si rasadnite	A AP AG AO AS ASO
2. PASUNI	Pasuni curate Pasuni impadurite Pasuni cu pomi Pasuni cu tufaris	P PP PL PT
3. FANETE	Fanete curate Fanete cu pomi Fanete impadurite Fanete cu tufaris	F FL FP FT
4. VII	Vii nobile Vii hibride	VN VH
5. LIVEZI	Livezi clasice Livezi intensive Plantatii dud	L LI LD
6. PADURI SI ALTE TERENURI CU VEGETATIE FORESTIERA	Paduri Perdele de protectie	PD PDP
7. TERENURI CU APE	Ape curgatoare Lacuri si balti naturale Lacuri de acumulare Canale Marea teritoriala	HR HB HA HC HM
8. DRUMURI SI CAI FERATE	Autostrazi Drumuri nationale Drumuri judetene Drumuri comunale Strazi si ulite Cai ferate	DA DN DJ DC DS DF
9. TERENURI CU CONSTRUCTII	Constructii Curti si constructii Diguri Cariere Parcuri Terenuri de sport	C CC CD CA CP CS
10. TERENURI NEPRODUCTIVE Proiect: Reguli privind efectuarea unor lucrari cu lichide combustibile la vopsire si lacuire, tratamente termice, degresari si spalari, aplicari de pardoseli Lucrare: CAIET DE SARCINI pentru executia infrastructurii din beton armat	Nisipuri Bolovanisuri Rape, ravene Saraturi Mocirle Halde	NN NB BR NS NM NH

In Romania unitatile teritorial administrative, sunt:

comuna;

orasul sau municipiul;

judetul.

In cadrul acestor unitati se deosebesc intravilanul si extravilanul.

Intravilanul - este partea teritoriului administrativ ce cuprinde perimetrul construibil si instalatiile aferente zonelor functionale ale localitatilor, situate in afara perimetrului construibil. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane satesti.

Intravilanul se subdivide in: cartiere, cvartale si parcele.

Extravilanul - este restul teritoriului delimitat de hotarele unitatii administrative, comunale sau orasenesti. Extravilanul se subdivide in: trupuri, tarlale si parcele.

Planurile cadastrale trebuie sa contina urmatoarele date:

1. hotarele teritoriului administrativ, hotarele intravilanelor,precum si cele ale proprietatilor individuale;

2. simbolurile categoriilor de folosinta;

3. numerele cadastrale;

4. datele de identificare ale proprietarilor;

5. schemele de dispunere ale foilor de plan;

6. datele de executare a lucrarilor de cadastru.

Editarea planurilor se face dupa intocmirea registrelor cadastrale.

Spre deosebire de planurile cadastrale, planul de ansamblu trebuie sa contina urmatoarele elemente:

denumirea teritoriului, a judetului;

scara de intocmire;

schema de dispunere a foilor pe plan;

directia nordului geografic;

denumirea institutiei ce a intocmit planul.

3. REGIMUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE

ASUPRA PAMANTULUI

Proprietatea asupra pamantului reprezinta dreptul celor indreptatiti la reconstruirea, construirea sau restituirea terenurilor in conditiile legii, de a se bucura si de a dispune de pamant in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.

Proprietatea asupra terenurilor este publica sau privata.

Terenurile ce apartin domeniului public pot fi de interes national - proprietatea apartine statului, sau de interes local - proprietatea apartine comunei, orasului, municipiului.

Terenurile din domeniul public sunt administrate de consiliile locale sau prefecturi. Toate terenurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civic, iar dreptul de proprietate asupra lor este imprescriptibil.

Dreptul de proprietate privata al persoanelor fizice asupra terenuri-lor este ocrotit de lege.

Terenurile agricole din extravilan nu pot fi vandute decat cu aprobarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare rurala.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan, se refera la faptul ca dupa ce si-a obtinut titlul de proprietate, proprietarul are toate atributele asupra terenului - posesie, folosinta, dispozitie.

4. UTILIZAREA HARTILOR

De-a lungul timpului, s-au realizat harti pentru a reda si transmite informatii despre supra-fata Pamantului. Astazi, hartile sunt elemente obisnuite ale vietii mo-derne, regasite frecvent in ziare, ghiduri turistice, sau la televizor.

Cele mai obisnuite harti sunt cele care contin date despre for-

mele de relief. Hartile tematice sunt focalizate pe o anumita te-ma, cum ar fi de temperatura sau cantitatea de apa pluviala.

Pentru a avea valoare, hartile sunt revizuite permanent, pentru a reflecta schimbarile care au loc, cum ar fi drumuri nou construite, de­molari de cladiri. Acestea sunt esentiale pentru a defini granitele, de la mici proprietati pana la state. Atunci cand granitele se modifica, hartile trebuie actualizate. La inceputul anilor '90, cartografii au fost obligati sa realizeze noi harti ale Europei de Est si ale vechii Uniuni Sovietice, fiecare dintre aceste regiuni suferind in acea perioada o serie de modificari politice care au pus capat dominatiei comuniste.

Hartile geografice. Atlasele contin harti generale de referinta ale lumii si regiunilor lumii, adesea cu harti tema­tice care se refera la teme specifice, cum ar fi distributia economica sau cea a populatiei.

Hartile politice prezinta granitele - natio­nale sau regionale - cu denumirile unitatilor politice sau administrative, denumirile si sim­bolurile diferitelor capitale sau orase si locuri mai importante. Pentru a se face o distinctie clara a tarilor sau a altor unitati administrative, cum ar fi statele sau judetele, se utilizeaza culori.

Hartile fizice prezinta diverse forme de relief. Pentru a le realiza, cartografii recurg la diferite tehnici, cum ar fi reprezentarea unor cote de nivel sau utilizarea culorilor pentru a reprezenta inaltimea, de la verde pentru re­giunile joase, pana la rosu si alb pentru cele inalte. Alte tehnici, cum ar fi hasurarea dea­lurilor sau utilizarea fotografiilor modelelor de relief, ofera o impresie tridimensionala a muntilor, dealurilor si vailor, iar identificatorii de inaltime ofera informatia despre inaltimea varfurilor reprezentate.

Hartile topografice. Hartile topografice sunt si ele harti generale de referinta deoarece prezinta nu doar caracteris­tici ale terenului, cum ar fi relieful sau dis­tributia hidrologica, ci si date referitoare la populatie, incluzand asezari umane, cai de comunicatie, suprapuse pe formele de relief naturale. Hartile topografice sunt utile pentru calatori, incluzand pe cei ce umbla pe jos, cu bicicleta sau motocicleta. Ele contin si o cantitate mare de informatii valoroasa pentru geografi si proiectanti. Multe guverne au in subordine departamente de cartografiere, cum ar fi, de exemplu, in Marea Britanie, departa­mentul Ordnance Survey care realizeaza harti topografice ce acopera intreaga suprafata a tar Marea Britanie are un set de harti topografice la o scara de 1:50000, unde 1 cm pe harta echivaleaza cu 0,5 km pe teren. La aceasta scara se pot reprezenta multe detal Formele de relief sunt reprezentate prin con­tururi - linii, de obicei maro, care leaga locurile de aceeasi inaltime. Ordnance Survey realizeaza si harti la scara mai mare, printre care harti de orase, cu cladiri, case si gradini.

Hartile de referinta generale au multe uti­lizari. Una este orientarea in teren, un sport originar din Scandinavia. Orientarea in teren presupune curse de alergare, adesea prin pa­duri, cu ajutorul unui compas si a unei harti. Participantii trebuie sa estimeze distantele prin simpla masurare a propriilor pasi, pentru a sti distanta parcursa. Ei trebuie sa-si reaminteasca caracteristicile citite pe harta astfel incat sa le identifice pe teren. Ei trebuie sa stie sa identi­fice punctele de referinta si sa se deplaseze de la unul la altul. O alta activitate recreativa care utilizeaza hartile este navigatia. Echipele tre­buie sa stie sa utilizeze hartile de navigatie ale apelor din apropierea tarmurilor pentru a-si croi cu usurinta drum de-a lungul coastei.

Hartile tematice acopera o mare varietate de subiecte, cum ar fi clima, distributia popu­latiei sau a anumitor resurse naturale dintr-o regiune. Hartile tematice se impart in mai multe grupe.

Hartile izoliniare leaga locurile de valori egale cu lin Sunt utile la hartile climatice sau meteorologice, cu linii care prezinta tempera­turile (izoterme), presiunea atmosferica (izo­bare) si cantitatea de apa pluviala (izohiete).

Urbanistii utilizeaza uneori harti izoliniare. De exemplu, pentru a decide amplasarea unui supermarket, urbanistii trebuie sa stie numarul probabil al viitorilor clienti. Ei realizeaza o harta legand cu izocrone - linii ce unesc locurile cu acelasi timp de deplasare - locali­zarile propuse. Pornind de la aceste linii, urbanistii pot estima numarul locuitorilor care traiesc la o distanta care necesita 15, 30 sau 45 de minute pentru deplasarea la punctul vizat.

Multe harti tematice utilizeaza simboluri si culori pentru a exprima cantitatile. De exem­plu, unele harti demografice utilizeaza puncte pentru a indica regiuni cu densitati diferite ale populatiei. O ingramadire de puncte indica concentrari ale populatiei. Puncte situate la distante mari arata regiuni slab populate.

Unele harti colorate utilizeaza nuante ale unei culori pentru a reprezenta densitatea populatiei, rata natalitatii sau cea a crimina­litat Nuantele mai inchise indica nivele ridi­cate. Hartile cu linii de flux indica deplasari, cum ar fi schimburi comerciale sau migratia populatiei. Grosimea sagetilor arata cantitatile implicate in proces.

Hartile topografice sunt foarte stilizate. De exemplu, harta unei retele de cai ferate sau de autobuze nu trebuie reprezentata la scara exacta sau sa fie corecta geografic, deoarece aceste amanunte ar putea crea confuzii cala­torilor. Calatorii au nevoie de o simpla diagra­ma a rutelor si statiilor, cum ar fi, de exemplu, harta sistemului de metrouri din Londra.

Cartogramele sunt diagrame matematice care prezinta informatii geografice, facute sa semene cu hartile. De exemplu, cei ce reali­zeaza hartile pot reprezenta populatiile tarilor lumii astfel incat suprafetele fiecarei tari reprezentate sa corespunda cu populatia ei. Formele tarilor reprezentate in cartograme nu pot corespund cu formele lor reale insa car­togramele pot fi realizate astfel incat conti­nentele sa respecte conturul lor real. in cartograme, acuratetea formelor este mai putin importanta decat datele statistice prezentate.

Multe harti prezinta rezultatele cercetarilor stiintifice. De exemplu, hartile geologice indica rocile ce exista la suprafata pamantului. Acestea sunt utilizate de catre constructorii de cladiri, de sosele sau de cai ferate, clar si de cei pasionati de geologie sau geografie.

Cartografii realizeaza harti geologice la scari ce pot varia ele la 1:10000 pana la 1:250000. Alte harti prezinta tipul solurilor, iar hartile geochimice indica concentratii ale clementelor chimice, cum ar fi uraniul, bazandu-se pe mostrele de sedimente gasite in albiile raurilor. Unele harti geologice sunt utilizate de echipele de prospectiuni in cautarea mineralelor.

Cercetarea stiintifica utilizeaza .si alte tipuri de harti. Hartile care prezinta raspandirea boli­lor umane sau animale pot ajuta oamenii de stiinta sa descopere cauza aparitiei acestora.

Folosirea hartilor Pentru a folosi eficient hartile, oamenii tre­buie sa le cunoasca limitele, multe dintre acestea cauzate de scara la care sunt realizate.

Adesea soselele, caile ferate sau raurile nu pot fi reprezentate la scara deoarece daca ele ar fi de o acuratete perfecta, liniile ar trebui sa fie atat de subtiri incat ar putea fi vazute doar cu microscopul. De exemplu, pe o harta la o scara de 1:10000 o sosea reprezentata printr-o linie cu o latime de 2 mm ar trebui ca in reali­tate sa aiba o latime de 20 m. Pe o harta la scara de 1:50000, aceiasi 2 mm ar reprezenta o sosea cu o latime de 100 m, iar pe o harta cu scara de 1:250000, ar reprezenta o sosea cu o latime de 500 m.

Factorii de scara ii obliga pe cei care reali­zeaza hartile la scara mica sa distorsioneze unele informat Pe hartile realizate la o scara mai mica de 1:50000, cartografii nu pot arata toate meandrele si curbele unei sosele ce strabate o panta abrupta. Cu toate ca sunt obligati sa simplifice mult asemenea harti, ei reusesc totusi sa creeze impresia generala a serpentinelor acelei sosele.

Acuratete si detaliu O alta limitare a hartilor este cantitatea ele informatii pe care le pot contine. Hartile topo­grafice realizate de Ordnance Survey la o scara ele 1:50000 nu pot detalia modul de utilizare al terenurilor, arata doar cladiri sau paduri, si nu pot reprezenta detalii subterane, cum ar fi cai de metrou sau retele de canalizare.

Unele harti prezinta mai mult decat ceea ce este usor vizibil. De exemplu, hartile geo­logice ale Marii Britanii, la scara de 1:50000, arata caracterul fizic si structura rocilor ce compun diversele peisaje, utilizand culori si a simboluri. Sub culori exista o harta topogra­fica in gri, realizata de Ordnance Survey.

Geologii pot astfel compara contururile trasate de Ordnance Survey cu limitele diferitelor straturi de roci, descoperind nu doar locurile unde au Ioc aceste delimitari pe teren ci si daca rocile sunt inclinate sub suprafata terestra.

Modul de citire a hartilor Citirea hartilor necesita abilitate. Presupu-ne capacitatea de a crea un tablou mental a unei arii prin transformarea simbolurilor utilizate pe harta in caracteristici naturale, reale.

Prin intelegerea simbolurilor utilizate pe o harta topografica, geografii pot interpreta forme de relief. De exemplu, lipsa unui drenaj de suprafata intr-o regiune ploioasa poate da indicii despre un relief carstic, unde apa de suprafata se prelinge in jos intr-o lume sub­terana a pesterilor si a cavernelor. Liniile ce unesc izvoarele pot indica linia de demarcatie dintre un acvifer (o roca ce contine apa) si un strat de roca impermeabila, care stopeaza scurgerea apei.

O reprezentare a pozitiei statiei Navstar Block 2R, un satelit ce face parte din sistemul global de pozitionare GPS, rea-lizata de un artist. A-semenea sateliti au fost plasati pe orbite in 1995; ei permit ar-matelor sa deter­mine pozitia unei tinte cu o acuratete de mai pu-tin de 30 m.