APLICATII SOFTWARE IN TOPOGRAFIE SI GEODEZIE

I. Suport teoretic pentru lucrari de laborator

INTRODUCERE

Aceste lucrari practice au scopul de a implementa cunostinte practice de calculare si compensare riguroasa, asistata de computer, a masuratorilor topografice si geodezice pentru a redacta ca scop final planul. Prin importul si prelucrarea altor materiale grafice analogice (planuri si harti scanate, fotografii aeriene) sau al materialelor in format digital (ortofotoplanul, imaginilor satelitare) se pot reambula (actualiza) de asemenea, baze de date existente.

Conform DEX: un software este definit ca „sistem de programe pentru computere si procedurile de aplicare a lor furnizate o data cu computerul sau alcatuite de utilizator”. Citand aceeasi sursa aplicatia este definita ca „exercitiu de punere in practica a prescriptiilor regulamentelor in cadrul unor teme”.

Din multitudinea sofwarelor dedicate domeniului Stiintelor masuratorilor terestre existente pe piata, detinute cu licenta de catre facultatea noastra sunt: TopoSys si MapSys. Primul a fost deja aprofundat in cadrul disciplinei Automatizarea lucrarilor topografice, urmatorul va fi aprofundat in cadrul disciplinei Automatizarea lucrarilor de cadastru astfel incat, pe acestea vom incerca sa le anticipam in cadrul orelor de laborator. Aceste pachet de programe de conceptie autohtona, a fost initiat incepand cu anul 1997 si apgradat in permanenta, de firma specializata in efectuarea de masuratori terestre S.C. Geotop S.R.L. cu sediul in Odorheiul Secuiesc, administrata de regretatul dr. ing. Marton Gherasim. Fost cadru didactic asociat al specializarii cadastru din Oradea, dumnealui ne-a oferit initial aceste software in mod gratuit iar versiunile nou aparute la preturi modice. Din aceste considerente dar si datorita raportului favorabil pret/calitate al acestui produs noi il utilizam pentru obtinerea hartilor si planurilor topo-cadastrale (este apreciat de altfel atat de catre unele Oficii Judetene de Cadastru si Publicitate Imobiliara din tara cat si de catre persoanele juridice si fizice abilitate in executarea lucrarilor in domeniu

Deoarece astfel de software, au atat posibilitati de realizare a hartilor digitale cat si de analiza a modificarilor suferite in timp (analiza spatio-temporala) a elementelor si fenomenelor, precum si de realizare a unor simulari, necesare in gestionarea teritoriala (atunci cand sunt incluse in pachete de programe, cand se incarca date trans si interdisciplinare, cand se utilizeaza o multime de componente hard, toate manevrate de colective de specialisti cu inalta calificare) va trebui sa ne familiarizam cu unele notiuni teoretice, care vor fi aprofundate in cadrul disciplinelor: Sisteme Informatice Geografice si Sisteme Informationale ale Teritoriului.

1. NOTIUNI DE BAZA SI DEFINITII REFERITOARE LA SIG SI ANALIZA SPATIALA

1.1. SISTEME INFORMATICE

Ultimul deceniu al acestui mileniu a conturat cat se poate de clar faptul ca, una dintre conditiile de baza ale progresului societatii contemporane este informatia si capacitatea de prelucrare si interpretare a acesteia.

Analiza de decizie are la baza intr-o masura tot mai mare analiza informatiilor asistata pe calculator. Ca o consecinta, intreaga lume se confrunta actualmente cu o adevarata explozie a domeniului informational (a pietelor informatiilor si a sistemelor informatice). Astazi, se considera ca, afirmatii de genul: „pretul informatiei despre o anumita resursa tinde sa reprezinte jumatate din valoarea acelei resurse” nu reprezinta de fel o exagerare.

Informatiile de orice fel se transmit, din ce in ce mai rapid, de la suprafata terestra sau din spatiul mai mult sau mai putin indepartat, prin cabluri, prin diferite suporturi materiale, sau prin intermediul diverselor suporturi materiale sau a benzilor electromag-netice. Prelucrarea, analiza sau chiar interpretarea acestora se realizeaza prin intermediul sistemelor de calcul care, laolalta cu programele, metodele, normele si personalul specializat sunt cunoscute sub denumirea generica de Sisteme Informatice. In cadrul acestei denumiri, infor sugereaza informatia iar matica sugereaza prelucrarea automatica a acesteia.

Societatea contemporana a inceput sa inteleaga beneficiile explorarii si exploatarii informatiilor din cadrul celor mai diverse domenii ale activitatilor umane, productive sau neproductive, posibilitatea revitalizarii si perfectionarii tuturor acestora. Ca o consecinta au aparut o serie de sisteme informatice, dezvoltate in cele mai diverse directii: spatiale, transport, exploatare de resurse si retele, bancare si bursiere, de aparare, etc.

1.2. SISTEME INFORMATICE SPATIALE

In contextul informatizarii globale a activitatii economice si sociale au fost create cele mai diverse sisteme informatice echipate cu softwareruri din ce in ce mai performante. Necesitatile practice privitoare la cunoasterea si utilizarea teritoriului au accentuat si diferentiat aspectul spatial al unor analize in acest domeniu. Astfel, pentru achizitionarea, prelucrarea si analiza informatiilor cu referinta spatiala s-au creat asa numitele Sisteme Informatice Spatiale (SIS). Acestea au revolutionat forma traditionala de stocare a datelor, prelucrarea si analiza lor. In cadrul SIS datele pot sa aiba orice tip de coordonate spatiale. Functie de modalitatile de culegere a datelor si de obiectivele principale pe care le au, SIS se diferentiaza in cinci categorii:

Computer Aided Design (CAD);

Sisteme de Cartografie Computerizata (SCC);

Sisteme Informatice de Teledetectie (SIT) si Sisteme Informatice de Fotogrammetrie (SIF);

Sistemul Informatic Geografic (SIG);

Sisteme Informatice de Vizualizare (SIV).

1. CAD reprezinta unul dintre primele si cele mai cunoscute SIS. Acesta a fost creat pentru desenarea si designul obiectelor, dovedind o deosebita utilitate in domeniul reprezentarilor obiectelor si formelor din spatiul geografic. Dintre acestea cel mai cunoscut este pachetul AutoCad, cuprinzand mai multe programe: programul RELEASE specializat in grafica si proiectarea tridimensionala, programul LISP, specializat in crearea de fisiere. Grafica pachetului AutoCad poate fi importata de unele Sisteme Informatice Spatiale. Sistemele CAD utilizeaza relatii topologice simple si au capacitati limitate in domeniul analitic.

2. SCC reprezinta o alta categorie de SIS. Ele inlocuiesc procedeele cartografierii clasice prin intermediul unor mecanisme automate, cum ar fi: simbolizarea, clasificarea, interogarea si harta clasica cu harta digitala care, impreuna cu elementele explicative, constituie o baza de date. Acestea la randul lor se structureaza, din punct de vedere al performantelor, pe trei nivele:

cele care isi pot lega baza de date de un sistem de gestiune a bazei de date (SGBD) in cadrul careia pot fi executate numai operatii simple: interogare, regasire, afisare, restitutie.

cele mai avansate, deoarece dispun de un SGBD specializat pe date de cartografie tematica, cum ar fi de exemplu, sistemul MapInfo dar care, prezinta unele limite de aplicabilitate in domeniul analizei spatiale;

cele mai performante, ce constituie o extensie necesara pentru orice SIS deoarece sunt specializate in redactarea hartilor de inalta calitate, de exemplu Advanced Cartographic Environment (ACE), elaborat de concernul PCI si aparut in editii specializate pe domenii de aplicare. Acesta este capabil sa importe peste 30 de formate de fisiere ale celor mai cunoscute SIS.

Dezvoltarea teledetectiei si a fotogrammetriei, precum si aparitia unor software specializate pe aceste domenii, in sensul achizitionarii, procesarii si exportului informatiilor, au condus la accentuarea si diferentierea aspectului spatial al analizelor efectuate cu ajutorul calculatoarelor.

Din domeniul Sistemelor Informatice de Teledetectie (SIT) cele mai cunoscute sunt pachetele EASI/PACE, Image Works, OrthoEngine SE, ERDAS Imagine, ImageStation. Dintre Sistemele Informatice de Fotogrammetrie (SIF) se pot nominaliza pachetele OrthoEngine AD, OrthoEngine AE, OrthoMax, Softplotter, Leika AG, etc.

Intocmirea unor harti digitale de un inalt nivel calitativ, care sa satisfaca cerintele practice ale cunoasterii, monitorizarii si amenajarii teritoriului (de exemplu in domeniile cartografierii automate, inventarierii resurselor, analizei spatiale, manage-mentului, etc.) a implicat cele mai performante tehnologii informatice. Un SIS capabil sa rezolve aceste probleme a fost denumit Sistem Informatic Geografic (SIG). Dintre cele mai cunoscute astfel de produse pot fi enumerate: ARC/INFO, ER Mapper, GRASS, IDRISI, Microstation, SPANS, etc. Si in cazul acestora trebuie facuta o distinctie calitativa intre anumite functii cum ar fi: cartografiere computerizata, vizualizare si design SIG. Adevaratele produse SIG se disting prin capacitatea de a efectua analize spatiale si modelare.

De foarte multe ori insa, buna functionare a activitatii in cadrul anumitor domenii productive nu necesita toate functiile SIS ci doar pe acelea care se refera la vizualizarea si interogarea bazei de date. In acest scop au fost create Sistemele Informatice de Vizualizare (SIV), cunoscute si sub numele de viewere. Si acestea se diferentiaza calitativ unele de altele. Astfel, daca programul SPANS Observer apartinand pachetului SPANS este utilizat pentru extragerea informatiilor (afisarea si interogarea hartilor digitale, a imaginilor, a atributelor corespunzatoare fiecarui strat care intra in componenta unei harti) programul FLY este un produs de vizualizare mult mai avansat, deoarece lucreaza in spatiul 3 D al hartilor digitale. Acesta, realmente, permite „zborul” punctului de observare la inaltimea dorita, controlul asupra vitezei si directiei de depla-sare in timp real, precum si posibilitatea simularii conditiilor atmosferice din timpul zborului.

Ca o concluzie, se poate afirma ca, Sistemele Informatice Spatiale inglobeaza toate sistemele care opereaza cu date referentiate spatiale. Cu toate ca Sistemul Informatic Geografic are numeroase aspecte comune cu acestea, are, pe de o parte, caracteristici proprii, iar pe de alta parte o particularitate remarcabila, aceea de a efectua operatii analitice cu date spatiale si, din acest motiv, se intituleaza Sistem de Analiza Spatiala (SAS).

1.3. GEOMATICA SI GEOINFORMATICA

In paralel cu dezvoltarea sistemelor informatice spatiale a aparut o noua disciplina cunoscuta sub numele de Geomatica (in cadrul careia geo sugereaza ideea de Pamant si de date georeferentiate iar matica se refera la posibilitatea prelucrarii automatice a datelor). Geomatica include toate domeniile care achizitioneaza, stocheaza, valideaza, prelucreaza si distribuie date georeferentiate si se intelege faptul ca, in cadrul acesteia sunt studiate toate sistemele informatice spatiale (SIG, SIF, SIT, SCC, SIV si CAD).

Cele expuse anterior se pot concentra intr-o definitie a geomaticii ca fiind disci-plina ce inglobeaza metodele si tehnicile de reprezentare si studiere informatizata a suprafetei terestre si a entitatilor acesteia. Ea poate fi considerata o stiinta a Pamantului dar, datorita metodelor si tehnicilor automatizate, este in acelasi timp si o tehnologie, incluzand Sistemele Informatice Spatiale. Diviziunile geomaticii sunt urmatoarele:

discipline de reprezentare computerizata a suprafetei terestre si anume: Geodezia, Topografia, Fotogrammetria, Teledetectia, Cartografia (care, la randul lor au la baza disciplinele clasice sinonime care se ocupa cu modalitatile de masurare si reprezentare in plan a terenului);

Geoinformatica ce este o disciplina informatica specializata pentru abordarea bazelor de date spatiale (BDS);

Geografia cantitativa

Analiza Spatiala.

Geomatica are raporturi stranse si cu celelalte discipline din cadrul Stiintelor Pamantului iar prin aria de aplicatii se intrepatrunde cu Stiintele naturii, Stiintele socio-umane si Stiintele ingineresti.

1.4. ANALIZA SPATIALA

Caracteristica definitorie a unui SIG este capacitatea sa de a efectua operatii analitice cu date spatiale deci el reprezinta un Sistem de Analiza Spatiala (SIS) a datelor georeferentiate si a variabilelor regionalizate. Daca in cadrul acestei analize, SIG reprezinta mediul informatic (avand functiile conexe de achizitie, editare, validare, stocare, prelucrare primara, vizualizare si afisare), mediul informational este harta, alcatuita din layere (straturi) si din date georeferentiate. Rezultatul analizei spatiale este modelarea spatiala adica, obtinerea unor scenarii spatiale.

Pentru efectuarea analizei spatiale, in cadrul SIG exista proceduri specifice care combina SGBD cu metode de analiza statistica si geostatistica, cu tehnici de procesare a imaginilor si cu procedee de cartografiere computerizata.

Procedeele si metodele de analiza spatiala se pot grupa in urmatoarele patru categorii:

Analiza spatiala trebuie sa satisfaca simultan urmatoarele deziderate: examinarea si interpretarea datelor, obtinerea unui plus de informatie aparent ascunsa, evaluarea cantitativa si calitativa a entitatilor, proceselor si fenomenelor din spatiul analizat, sa ofere un sprijin concret in vederea unei decizii corecte.

Metodele matematice de modelare spatiala si spatio-temporala au drept scop pre-

zentarea modalitatilor de obtinere a modelelor de spatiu, a scenariilor si a predictiei ce vin in sprijinul analizei de decizie.

1.5. NOTIUNI GENERALE DESPRE SIG: DEFINITII, PREZENTARE GENERALA

„Gestionarea informatiei din punct de vedere geografic a aparut odata cu realizarea primelor harti. Cu toate acestea, gestionarea unor cantitati mari de informatii, cu rapiditate si flexibilitate, a fost posibila relativ recent, prin dezvoltarea tehnologiei computerelor.

Astazi, aproape orice fenomen care se modifica in spatiu si/sau timp, poate fi masurat si convertit in informatie digitala, permitandu-ne organizarea activitatilor si a mediului la nivele de detaliu si acuratete fara precedent” (Jack Dangermond, 1998 – fondator si presedinte ESRI).

Conceptul de SIG (Sisteme Informatice Geografice) sau de GIS (Geographical Information System) a fost lansat in anul 1962 pe continentul nordamerican, in paralel cu dezvoltarea informaticii si cu posibilitatea de reprezentate numerica a documentelor cartografice. Evolutia sa a fost stimulata de progresele inregistrate in continuare in domeniul cartografiei computerizate si in domeniul sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD). Fiind vorba de o perioada atat de scurta, nu se poate vorbi despre un istoric al SIG si nici nu se poate periodiciza, in functie de anumite momente de evolutie distincte.

Domeniul a aparut de data relativ recenta si de atunci a evoluat atat calitativ cat si in ceea ce priveste posibilitatile de cuprindere, astfel incat este dificil de stabilit o definitie unanim acceptata. In literatura de specialitate sunt considerate insa de referinta, urmatoarele patru definitii ale SIG:

1. „Orice set de proceduri manuale sau automatizare utilizate in stocarea si manipularea datelor georeferentiate”, apartinand lui S. Arnoff, 1989 (Any manual or computer based set of procedures used to store and manipulate geographicaly refereces data).

2. „Multimea procedurilor utilizate pentru colectarea, stocarea, interogarea, transformarea si afisarea datelor spatiale”, apartinand lui Borough, 1985 (A powerful set of tools for collecting, storing, retriving at will, transforming and displaying spatial data from the real world).

3. „Un sistem de asistare a deciziilor implicand integrarea datelor spatiale georeferentiate solutionand problemele de mediu”, apartinand lui Cowen, 1988 (A decision support system involving the integration of spatial referenced data in problem – solving environment).

4. „Un sistem de baze de date in care inregistrarile sunt indexate spatial si asupra carora opereaza o multime de proceduri cu scopul de a raspunde la interogari spatiale”, apartinand lui Smith, 1987 (A database system in which most of the data are spatially indexed, and upon which a set of procedures operates in order to answer queries about spatial entities in the database).

Tehnologia SIG este utilizabila in toate domeniile pentru care informatia spatiala este relevanta, adica, se poate aplica in toate domeniile care utilizeaza harta (pentru stocarea, analiza si reprezentarea datelor). Pornind de la datele continute in harta digitala, functiile de analiza utilizeaza operatiile spatiale aferente tehnologiei SIG.

Indiferent de domeniu, orice aplicatie SIG include o baza de date spatiale (o harta digitala) si un program (un software) ce exploateaza aceasta baza de date. Harta digitala trebuie sa contina datele spatiale specifice domeniului caruia ii este destinata aplicatia.

Una dintre trasaturile de baza ale SIG, conturata odata cu aparitia sa, consta in reprezentarea lumii reale sub forma de layere digitale (ce reprezinta straturi de harti tematice). Cu toate ca aceasta procedura, a hartilor tematice, era cunoscuta in geografia clasica, ea a dobandit noi valente aplicative datorita diversificari posibilitatilor de informatizare. Printr-o harta tematica sau un layer se reprezinta distributia spatiala a unei singure categorii de entitatiti ceea ce a reprezentat cheia utilizarii calculatorului si a aparitiei sistemelor informatice spatiale in gestiunea si amenajarea teritoriului. Astfel, SIG a simplificat modul de reprezentare a lumii reale, a facilitat procesul de analiza a variabilelor spatiale si a distributiei entitatilor, atat la nivelul suprateran si subteran al suprafetei terestre, la nivelul suprafetei marilor si oceanelor cat si in ceea ce priveste relieful si structura submarina a acestora.

Datorita dezvoltarii rapide (aparitiei si conturarii disciplinei, diversificarea utilizatorilor) si a dobandirii de noi trasaturi comerciale, SIG genereaza un interes din ce in ce mai mare in cele mai diverse domenii ale activitatii umane. Ca o consecinta a acestei stari de fapt, nu s-a ajuns, pana acum, la stabilirea unei definitii clare si unice a acestui sistem de geoinformatizare. Este insa unanim recunoscuta componenta minima, pentru o buna functionara a acestuia (ce ar putea constitui o schematizare):

implementarea datumului geografic (datele georeferentiate cu distributia lor spatiala);

dezvoltarea corespunzatoare a sistemelor de calcul (hardware);

adaptarea si imbunatatirea continua a sistemelor de programare (software, unde se pot ingloba si procedurile de analiza si management specific).

Pentru a defini in mod corespunzator notiunea de SIG vom incerca sa clarificam semnificatiile unor cuvinte noi, frecvent intalnite in prezenta lucrare.

Notiunea de „data” reprezinta o descriere simbolica a unui obiect, fenomen sau a unei actiuni. Avem „date spatiale” (reprezentari digitale ale hartilor) si „date atribut” (date alfanumerice, organizate sub forma de tabele, pe linii si coloane, asociate cu datele spatiale). Aceste date sunt inregistrate pe suport magnetic, sub forma de fisiere.

Notiunea de „informatie” este o data care aduce un plus de cunoastere si serveste la luarea deciziilor. Informatia trebuie sa fie:

consistenta (suficient de cuprinzatoare);

relevanta (sa furnizeze informatiile necesare);

exacta;

oportuna (sa fie furnizata in timp util);

accesibila ca mod de prezentare.

Rezultatul unei prelucrari a datelor este informatia; informatia devine o data in momentul in care nu mai aduce un plus de cunostinte.

C. Componentele software ale SIG

Un SIG nu inseamna un singur program de calculator ci o suma de programe care sunt grupate in module sau subsisteme. Indiferent de modul intern de organizare, orice SIG veritabil trebuie sa contina urmatoarele componente soft, adaptate datelor georeferentiale:

sistem de intrare, editare, transformare, verificare si validare a datelor;

sistem de gestiune a bazei de date;

sistem de procesare si analiza a imaginilor;

sistem de cartografiere computerizata;

sistem de analiza statica si spatiala;

sistem de afisare si redare.

Fiecare producator de SIG si-a organizat intr-un mod propriu aceste module in functie de modul de reprezentare a structurii datelor, de particularitatile de reprezentare numerica a informatiilor grafice, de metodele de prelucrare si analiza a datelor, etc.

Componente care alcatuiesc un SIG sunt:

date georeferentiale (spatiale) sau informatii geografice;

sisteme de calcul (hardware si software);

Proiect: Reguli privind efectuarea unor lucrari cu lichide combustibile la vopsire si lacuire, tratamente termice, degresari si spalari, aplicari de pardoseli Lucrare: CAIET DE SARCINI pentru executia infrastructurii din beton armat

proceduri de analiza si management specifice;

infrastructura specifica: personal, alte facilitati tehnice.

A. Datele geografice (spatiale)

a. definitiile referitoare la date

Datele referite geografic alimenteaza sistemul informatic in cazul unei aplicatii. Ele sunt caracteristici ale obiectelor si fenomenelor geografice care apartin spatiului terestru. Termenele de spatial si geografic sunt utilizate deseori cu acelasi sens de descriere a caracteristicilor geografice.

In sens strict, termenul de spatial se refera la orice tip de informatie care exprima localizarea unui obiect aflat in cadrul spatiului terestru.

Indiferent de domeniu, orice aplicatie SIG include o baza de date spatiale (o harta digitala) si un program (un software) ce exploateaza aceasta baza de date. Harta digitala trebuie sa contina datele spatiale specifice domeniului caruia ii este destinata aplicatia.

B. Componentele hardware ale SIG.

SIG actuale sunt alcatuite fie pentru a lucra pe calculatoare personale fie pe statii grafice care au ca elemente principale:

procesorul – CPU;

memoria de baza – RAM;

dispozitive de stocare – hard-disc si/sau floppy-disc, CD-writer, unitate de MO, unitate ZIP;

dispozitive de input si output – monitor cu inalta rezolutie grafica, tastatura, mouse.

La aceasta se conecteaza o serie de periferice comune, de regula, pentru orice Sistem Informatic Spatial, cum ar fi:

digitizorul;

scanerul;

modemul;

imprimanta sau plotterul.

D. Componenta personal

Tehnologia SIG ar avea o valoare limitata in absenta unui personal, pe de o parte specializat in administrarea sistemul iar pe de alta parte capabil sa-l imbunatateasca in continuare, dezvoltand strategii care sa permita optimizarea activitatii de zi cu zi din domeniile carora li se adreseaza aplicatia. In aceasta idee se considera ca, pentru o buna functionare a unui laborator SIG, sunt necesari specialisti care sa acopere urmatoarele domenii: stiintele masuratorilor terestre, geografie cantitativa, analiza si programare, inginerie de sistem.

E. Componenta metode

Pentru a atinge un standard calitativ ridicat, orice SIG trebuie sa opereze in concordanta cu un plan de afaceri si un regulament bine conceput, unice pentru fiecare din furnizorii de astfel de servicii.

Proiectarea unui SIG ca model al lumii reale pentru o anumita aplicatie presupune un studiu atent in urma caruia sa se identifice cu claritate scopul si cerintele cantitative si calitative ale produsului final si sa se asigure in continuare mentinerea lor la aceleasi standarde.

Un SIG este un sistem informatic ce permite captarea sau introducerea, stocarea, integrarea, manipularea, analiza si vizualizarea datelor care au referinta spatiala.

In domeniul cadastrului SIG realizeaza inventarierea si intretinerea datelor spatiale si atribut ale tuturor terenurilor. Odata realizat un sistem cadastral informatizat, intretinerea datelor specifice se face mai usor, iar obtinerea de date asupra terenurilor se face imediat.

DOMENII DE APLICABILITATE ALE SIG

Un SIG se proiecteaza si se dezvolta urmarind mai multe principii comune:

trebuie stabilite entitatile geografice pentru domeniul respectiv;

pentru fiecare entitate geografica selectata pentru a fi reprezentata, trebuie stabilite atributele (caracteristicile) relevante domeniului si aplicatiei;

trebuie ales modelul de baza al datelor (raster, vector);

trebuie definit utilizatorul aplicatiei (nivelul de cunostinte in domeniul specific, nivelul de cunostinte SIG, gradul de abilitate in operarea echipamentelor de calcul, conditiile in care urmeaza sa exploateze aplicatia);

trebuie definite functiile principale ale aplicatiei (ce urmeaza sa faca);

trebuie stabilite informatiile pe care aplicatia le va furniza si modul de prezentare a acestora (structura si forma rapoartelor grafice si tabelare).

In continuare, se vor enumera cateva dintre domeniile in care exista sau se pot dezvolta aplicatii SIG: protectia mediului, agricultura, silvicultura si exploatari forestiere, transporturi si navigatie, planificare si gestiune urbana, retele utilitare, resurse naturale, marketing, informatii pe internet, etc. De interes pentru noi sunt cele aferente domeniilor de specialitate, cel mai adesea de cadastru si publicitate imobiliara.

Pornind de la rolul determinant pe care il are pamantul in existenta societatii, s-a impus realizarea unui sistem de evidentiere exacta a suprafetelor, a proprietarilor si a modului de utilizare a terenurilor cunoscut sub denumirea de cadastru general. Se poate considera deci, ca, in principal, aplicatiile SIG in domeniul cadastral constau in inventarierea si intretinerea (tinerea la zi) a tuturor datelor spatiale si de atribut ale fondului funciar, cu posibilitatea furnizarii imediate a oricarei situatii cerute. Principalele elemente care determina necesitatea cadastrului sunt:

garantarea dreptului de proprietate asupra terenului (proprietatea funciara) si asupra celorlalte bunuri imobile legate de acesta (constructii);

baza sistemului de taxare a proprietatii funciare;

sursa de informatii obiective si certe pentru administratia centrala si locala privind proprietatea si utilizarea teritoriului.

Introducerea evidentei cadastrale presupune, desigur, costuri dar produce si numeroase beneficii directe si indirecte, principalele dintre acestea fiind:

directe: sursa de majorare sensibila a veniturilor statului, prin impozitarea si taxarea corecta a proprietatii funciare si a veniturilor rezultate din exploatarea acesteia;

indirecte

diminuarea posibilitatii de evaziune fiscala in domeniul financiar;

imbunatatirea calitatii informatiilor privind utilizarea funciara;

cresterea increderii populatiei in statul de drept, prin consolidarea si garantarea drepturilor de proprietate funciara si prin publicitatea imobiliara.

In general, functie de categoria datelor pe care le manipuleaza, cadastrul se subdivizeaza in trei componente principale, pe care le cunoastem: tehnic, economic si juridic.

Pe langa datele fundamentale impuse de acestea, sistemul de evidenta cadastrala poate include si alte date de interes pentru suportul deciziei in administrarea, gestiunea si planificarea teritoriului, cum ar fi, spre exemplu:

Utilizarea terenului (categoria de folosinta). Pe baza acestui criteriu, terenurile pot fi clasificate:

functie de modul de exploatare: (rezidential, agricol, silvic, exploatare miniera, agrement si sport, industrial, etc.);

functie de tipul de cultura agricola: (arabil, livada, vie, faneata, etc.);

functie de tipul de sol;

functie de structura geologica a solului;

functie de caracteristicile geotehnice ale terenului, etc. in:

intravilan (urban);

extravilan (rural).

Constructii existente. Pe baza acestui indicator se deosebesc:

destinatia si utilizarea constructiei (locuinta, scoala, biserica, activitati comerciale, administratie, cultural – educativ, etc.);

dimensiuni (numar de nivele, suprafata la sol, suprafata desfasurata, suprafata utila, inaltime, etc.);

capacitate (numar camere, apartamente, spectatori, locuri, paturi, etc.);

dotari (apa, canalizare, energie electrica, gaze, incalzire, etc.);

stare de intretinere;

valoare (de piata, istorica, arhitecturala, culturala, etc.);

structura de rezistenta.

Populatia. Se specifica:

numarul si varsta locuitorilor;

gradul de educatie;

ocupatia;

religia.

Pornind de la aceasta extindere a cadastrului traditional, a aparut notiunea de „cadastru multiscop”, tradus uneori si „cadastru microscop” (din multipurpose cadastre), precum si cea de „cadastru de specialitate”, definit ca „subsistem de evidenta si inventa-riere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic” (conform Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, modificata si republicata).

Sistemele de evidenta a terenurilor, bazate pe date suplimentare celor specifice cadastrului traditional, sunt cunoscute si sub denumirea de Sisteme Informationale ale Teritoriului (Land Information System – LIS), ele fiind tot mai larg utilizate, ca suport decizional economico-administrativ, atat la nivelul administratiei centrale cat si al administratiilor locale.

In cadrul sistemelor de evidenta cadastrala, precizia de determinare a coordonatelor punctelor de pe conturul limitelor unitatilor cadastrale are o mare importanta atat in momentul reconstituirii acestora, precum si in marirea gradului de detaliere cartografica, impunand precizii de pozitionare reciproca a punctelor de ± 5 cm. Tot astfel, in zonele urbane, unde valoarea terenurilor este mai ridicata si unde, apare necesitatea cunoasterii pozitiei exacte a diferitelor detalii (traseele subterane ale alimentarii cu gaze naturale, ale liniilor telefonice, etc.), sunt necesare precizii de determinare de ordinul a ± 10 cm. Precizia ridicata, ca si necesitatea exacta de reprezentare a formelor geometrice impun utilizarea cu precadere a modelului vectorial.

PREZENTAREA PROGRAMULUI DEDICAT (A APLICATIEI MapSys)

Sistemul de programare MapSys este destinat crearii si gestionarii planului digital, construirii modelului de date relational cu atributele spatiale corespunzatoare si crearii de produse finale specifice aplicatiei definite de utilizatorul din domeniul cadastral. Prin facilitatile sale multiple satisface cerintele tehnice impuse lucrarilor de cadastru din punct de vedere al continutului, al modului de structurare a datelor si a modului de prezentare finala cat si din punct de vedere al preciziei.

Functionarea sistemului SIG cadastral MapSys permite realizarea unei baze de date digitale, gestionarea acesteia si generarea si editarea eficienta hartilor si planurilor digitale. El asigura efectuarea pregatirii, utilizarii si interogarii datelor cu referinta spatiala cu ajutorul unor functii specializate incluse in program, avand ca scop realizarea unui model de date relational incarcat cu informatii validate topologic, fapt ce permite utilizarea acestora in MapSys sau in sistem SIG sau orice aplicatie alfanumerica de gestionare a datelor, de exemplu impreuna cu software TopoSys care ofera posibilitatea prelucrarii si compensarii riguroase, prin metoda celor mai mici patrate, varianta masuratorilor indirecte, a datelor din domeniile topografiei si geodeziei, cum ar fi: retele poligonometrice, intersectii, transcalcularii de coordonate dintr-un sistem in altul: transformare spatiala, transformare plana, transformare din sistemele geografice – geodezice in sistemele geocentrice si invers, transformare din sistemele geografice – geodezice in sistemele topocentrice si invers, utilizate in geodezia elipsoidala, fotogrammetrie si teledetectie satelitara. De asemenea utilizeaza parametrii diversilor elipsoizi de referinta utilizati in timp pe diverse regiuni ale tarii noastre dintre care, in cadrul prezentului studiu, s-a utilizat elipsoidul Krasovski.

Marele avantaj al programului este modul de construire a topologiei care permite studiul relatiilor dintre datele masurate si cele inregistrate, intre datele grafice si cele nongrafice, intre datele numerice si cele alfanumerice. Prin aceasta operatie se obtin obiecte grafice prin intermediul primitivelor grafice carora li se atribuie un numar identificator unic, denumit cod de identificare.

Sistemul de programare MapSys permite culegerea, prelucrarea de date, precum si mentinerea atributelor de orice tip in baza de date existenta.

Planul digital este obtinut prin intermediul functiilor de constructie grafica si editare de puncte, linii, texte si simboluri in straturi tematice cu posibilitati de setare individuala ale parametrilor de reprezentare. Sistemul MapSys permite lucrul interactiv cu un numar mai mare de lucrari in acelasi spatiu de lucru, precum si inserarea in fiecare lucrare a unui grup de lucrari de referinta.

Baza de date si referintele spatiale se construiesc prin functii topologice globale sau locale si se extind prin culegerea automata sau import de atribute sau prin introducerea de Ia tastatura a datelor alfanumerice aferente obiectelor grafice.

Produsele finale se pot crea prin functii care asigura prezentarea datelor grafice si alfanumerice pe suprafata grafica sau in fisiere de date.

Unul dintre avantajele acestui program este posibilitatea marita de achizitie a datelor. Achizitia datelor si prelucrarea acestora se poate realiza prin:

import de fisiere cu liste de coordonate sau in formate grafice uzuale;

orientare si rectificare fisiere raster scanate sau a ortofotoplanului;

vectorizare folosind functiile grafice specializate;

cuplare la digitizoare configurate in Windows;

128 straturi cu parametrii de afisare individuali;

export/import cu transfer de date grafice si alfanumerice in formatele SIG uzuale;

afisarea in lucrarea curenta a lucrarile MapSys existente pentru punerea de acord a elementelor comune;

functii multiple de selectare grafica;

selectiile definite de utilizator se pot include si edita in documente MS-Office sau in lucrari Mapsys existente, cu sau fara transformare;

cautare selectie;

fereastra de plottare, utilizand forme de plan individuale sau standard;

pozitionarea pe foaia de lucru a mai multor ferestre de lucrare;

generare foi de plan standard cu calculul si afisarea nomenclaturii;

importarea setarilor continuand lista de straturi, dimensiuni ferestre, etc., din lucrari existente configurate anterior;

definirea bibliotecilor de caractere si simboluri proprii sau utilizarea fonturilor Windows.

Prin cuplarea directa a sistemului MapSys cu perifericele (digitizoare, imprimante, plottere), acesta devine usor de utilizat in cadrul unor aplicatii topografice sau redactari grafice cu posibilitatea de dezvoltare a unei baze de date alfanumerice.

Vor fi prezentati in cele ce urmeaza parametrii de performanta, posibilitatile de lucru ale programului cu cateva exemplificari.

a. Functia grafica

In cadrul acestei functii se gasesc mai multe meniuri: punct, linie, simbol, text, constructii.

Punct. Acest meniu permite realizarea mai multor operatii: creare/digitizare punct, cautare punct, editare punct, deplasare punct, inserare punct, racordare punct, selectare punct, modificare puncte selectate.

Creare/digitizare punct creeaza un punct nou in stratul curent. Acesta poate fi definit in mai multe moduri:

punctand cu mouse-ul in afisajul grafic, in pozitia dorita;

tastand o pereche de coordonate, separate de spatiu (X, Y sau X, Y, Z);

digitizand un punct cu digitizorul (orientat).

Punctele create vor fi izolate, adica nu vor fi legate de nici o linie si sunt reprezentate printr-un cerc mic.    

Cautare punct realizeaza cautarea numai in lucrarea curenta (daca punctul se afla intr-o lucrare de referinta nu poate fi cautat). Pentru cautare se introduce de la tastatura numarul acestuia. Daca punctul este gasit, ecranul va fi deplasat astfel incat punctul nostru sa apara in mijlocul afisajului grafic, folosind scara curenta.

Editare punct realizeaza editarea unui punct selectat in lucrarea curenta (daca punctul se afla intr-o lucrare de referinta nu poate fi editat). Cu exceptia conexiunilor, pot fi editate toate proprietatile.

Deplasare punct realizeaza mutarea unui punct din pozitia sa initiala intr-una noua, impreuna cu liniile care se racordeaza la acesta.   

Inserare punct insereaza un punct intr-o linie prin legarea punctelor de capat Ia punctul respectiv. Punctul inserat va face parte din structura liniei in care a fost inserat. Punctele care se afla pe o linie, dar nu fac parte din structura liniei, vor crea neinchideri la construirea topologiei de tip poligon sau linie.

Racordare punct muta punctul selectat intr-un punct existent. Punctul sursa va fi sters iar liniile care au trecut prin el vor fi legate Ia punctul destinatie. Punctele care geometric se suprapun sau sunt foarte aproape unul de celalalt, dar nu constituie un singur punct, vor crea o eroare de neinchidere Ia construirea topologiei de tip poligon.

Corectarea se face prin aceasta functie.

Selectare punct selecteaza punctele care indeplinesc conditiile date de utilizator. Conditiile pot fi indeplinite cu ajutorul urmatoarelor intervale: numar punct, numar strat, cota punct, numar de conexiuni.

Modificare puncte selectate modifica atributele tuturor punctelor selectate si anume: numar punct, numar strat, cota punct.

Linie. Operatiile care se pot efectua in cadrul acestui meniu sunt: creare/digitizare linie, trasare linie, cautare linie, editare linie, seIectare linie, modificare linii selectate.

Creare/digitizare linie creeaza o linie noua precum si punctele ce o alcatuiesc. Dupa intrarea in comanda se afiseaza o fereastra de dialog cu toleranta de digitizare in milimetri, la scara planului, cu valori implicite de 0,5 mm Ia scara de 1:1.000. Daca Ia digitizarea punctelor se gaseste un punct existent in toleranta data, atunci nu se va crea un punct nou, ci se va face un salt Ia punctul existent.

Pentru crearea sau digitizarea curbelor de nivel, se poate seta optiunea de cotare a liniilor. In acest caz, pentru initializarea fiecarei linii se cere cota pentru linia respectiva, iar Ia terminarea liniei, pentru fiecare punct component al liniei se va atribui cota introdusa.

Trasare linie. Creeaza o linie noua pe puncte existente, in stratul curent. Punctele se pot selecta cu mouse-ul sau prin introducerea numarului punctului.

Cautare linie. Cauta o linie in suprafata lucrarii curente. Pentru cautare trebuie introdus numarul liniei. Daca linia este gasita, afisajul grafic va fi deplasat in asa fel incat linia sa fie pozitionata in mijlocul acestuia, folosind scara curenta.

Editare linie. Editeaza atributele liniei selectate. Linia selectata. se poate transforma intr-un arc de cerc sau intr-o curba prin modificarea optiunii Tip linie.

Selectare linie. Selecteaza liniile care indeplinesc conditiile date de utilizator. Conditiile pot fi definite cu ajutorul urmatoarelor intervale: numar linie, numar strat, inaltime arc, tip. Liniile selectate vor fi marcate cu culoarea curenta de selectare.

Modificare linii selectate. Modifica atributele liniilor selectate. Atributele care pot fi modificate sunt: numar linie, numar strat, inaltime arc (pentru arce de cerc). Modificarile se efectueaza pentru toate elementele selectate.

Simbol. Acest meniu permite editarea si crearea fonturilor de simboluri si caractere. In cadrul acestei functii se pot realiza urmatoarele operatii:

Creare/digitizare simbol. Creeaza un simbol nou, in stratul curent. La apelarea meniului, apare fereastra Atribute text prin care se seteaza parametrii simbolului si anume: text – unde se va inscrie numarul simbolului din cadrul bibliotecii de simboluri din fontul curent; inaltare simbol – in milimetri; directia simbol – se va scrie numarul stratului in care este creat simbolul implicit este setat stratul curent dar se poate schimba Ia orice alt numar de strat; coordonate - se vor introduce coordonatele originii simbolului; font – numarul fontulul de simbol.

Cautare simbol. Prin introducerea numarului simbolului din tabelele de simboluri optiunea aduce in centrul ecranului, pe rand, toate simbolurile de acelasi tip.

Editare simbol. Editeaza simbolul selectat cu mouse-ul sau prin introducerea coordonatelor acestuia. Dupa gasirea simbolului apare fereastra Atribute text prin care se pot modifica parametrii simbolului.

Deplasare simbol. Se poate obtine deplasarea simbolului selectat intr-o pozitie noua.

Selectare simbol. Selecteaza simbolurile care indeplinesc o conditie data. Conditiile pot fi definite cu ajutorul intervalelor afisate in fereastra Atribute text.

Modificare simboluri selectate. Modifica simbolurile selectate conform parametrilor introdusi in fereastra Atribute text. Se modifica numai acei parametri unde a fost introdusa o valoare sau Ia care s-a modificat o optiune.

Text. Acest meniu cuprinde optiunile: creare/digitizare text, creare din atribute afisate, cautare text, editare text, deplasare text, seIectare text, modificare texte selectate

Creare/digitizare text. Creeaza un text nou, implicit in stratul curent. Dupa apelarea meniului se selecteaza pozitia originii textului sau se introduce perechea de coordonate acesteia, dupa care apare fereastra Atribute text prin care se seteaza parametrii textului. Dupa aceste setari, daca se doreste o alta pozitionare a textului, se introduc noile valori de coordonate ale originii textului.

Creare din atribute afisate. Aceasta operatie efectueaza conversia elementelor de tip text sau simbol vizibile, afisate global pentru una sau mai multe straturi, in elemente text sau simboluri individuale. Astfel, ele se pot modifica unul cate unul, in functie de necesitatii. Toate elementele create din atribute afisate se vor prelua in stratul curent.

Cautare text. Prin introducerea textului catat, optiunea aduce in centrul ecranului toate elementele text care corespund cu sirul de caractere introdus.

Editare text. Editeaza textul selectat. Selectarea se poate face cu mouse-ul sau prin introducerea coordonatelor originii textului. Dupa gasirea textului apare fereastra Atribute text prin care i se pot modifica parametrii.

Deplasare text. Realizeaza deplasarea textului selectat intr-o pozitie noua.

Selectare text. Selecteaza textele care indeplinesc o conditie data. Conditiile pot fi definite cu ajutorul intervalelor afisate in fereastra Atribute text.

Modificare texte selectate. Modifica textele selectate conform parametrilor introdusi in fereastra Atribute text. Se modifica numai acei parametri unde a fost introdusa o valoare sau Ia care s-a modificat o optiune.

Constructii. In cadrul acestui meniu se pot realiza o multitudine de operatii, dar pentru lucrarea de fata ne intereseaza numai urmatoarele:

intersectie linie – linie: creeaza un punct izolat Ia intersectia a doua linii. Punctul se va crea in stratul curent;

proiectie: proiecteaza ortogonal un punct pe o dreapta. Punctul creat nu se va integra in linie ci se va crea in stratul curent.

b. Topologia

Termenul de topologic a fost imprumutat din matematica. Topologia studiaza pozitia relativa a obiectelor independent de forma lor exacta, de localizarea lor topografica si de marimea lor. Astfel, liniile pot fi conectate, suprafetele pot fi adiacente, cu alte cuvinte topologia exprima relatia spatiala dintre primitive grafice. De exemplu, topologia unui arc include definirea nodului de origine si a nodului de destinatie, a poligonului din stanga si dreapta. Datele rezultate (coordonatele) sunt eliminate deoarece un arc poate reprezenta o linie sau numai o parte din ea, astfel spus este vorba de o localizare fara coordonate. Existenta relatiilor topologice permite o analiza geografica mai eficienta, cum ar fi combinarea poligoanelor (suprafetelor) cu caracteristici similare.

Operatia de generare a topologiei reprezinta principalul pas pentru edificarea unui Sistem Informatic Geografic bazat prin definitie pe obiecte topologice validate din punct de vedere geometric si logic. Operatia este aplicata intregii lucrari, respectiv tuturor insulelor. Functia de topologie creeaza obiecte topologice din elementele grafice primare (punct, linie, polilinie, text/numar cadastral), generandu-se un tabel primar in baza de date Microsoft Access MDB a lucrarii, care va contine elementele numerice si de identificare ale obiectelor topologice. Topologia este generata intotdeauna pentru stratul curent dar elementele grafice primare ale obiectelor topologice din stratul curent se pot afla in straturi diferite, care se vor preciza de catre utilizator. Mai mult, aceleasi elemente grafice pot fi componente ale mai multor tipuri de obiecte topologice. Aceasta functionalitate permite reducerea redundantei elementelor grafice, nefiind necesara crearea elementelor grafice noi atunci cand acestea se suprapun cu unul deja existent.

Baza de date poate fi editata la meniul Fereastra baza de date. Pentru actualizarea topologiei deja existente pe una sau mai multe portiuni de lucrare, se poate utiliza functia Extras. Se pot crea trei tipuri de topologie, avand atribute primare specifice: punct - numar punct si coordonate, linie – numar linie si lungime, poligon – numar cadastral, suprafata, perimetrul, cota medie a punctelor poligonului.

Executarea topologiei da posibilitatea studierii relatiilor dintre datele masurate si cele inregistrate, dintre datele grafice si nongrafice, dintre datele numerice si alfanumerice. Prin aceasta operatie, se creeaza obiecte grafice din elemente grafice primitive, se atribuie un numar identificator (numar cadastral) si se creeaza un tabel primar in baza de date Microsoft Acces MDB a lucrarii. Se pot crea trei tipuri de topologie, avand atribute primare specifice:

Functia Construire topologie ofera posibilitatea crearii bazei de date primare S.I.G. in MS–Access sau alt SGBD, legata cu obiectele topologice de tip poligon, linie sau punct, definite de utilizator in functie de scopul proiectului si include:

combinatii de staturi grafice;

atribuire identificator (NrCad) din interiorul sau vecinatatea obiectului grafic;

colectare atribute text in baza de date;

afisare atribute din baza de date in suprafata grafica;

suprapunere straturi topologice (overlay) cu combinarea atributelor din baza de date;

editare obiect (grafic sau din baza de date);

apelare aplicatii externe prin editare obiect;

generare imagini obiect;

punct – numar punct si coordonate, Iinie – numar linie si lungime, poligon - numar cadastral, suprafata, perimetrul, cota medie a punctelor poligonului.

Sistemul de programare MapSys permite construirea topologiei pe mai multe straturi si in acelasi timp verificarea corelarii suprafetelor din aceste straturi.

La construirea topologiei se efectueaza urmatoarele operatii:

corelarea automata a erorilor de inchidere a figurilor si de intersectie;

stabilirea relatiilor intre elementele grafice in scopul definirii obiectelor;

crearea unei baze de date pentru obiectele grafice.

c. Straturi tematice

In acest strat se intra prin deschiderea ferestrei straturi tematice a lucrarii de referinta selectate Lucrarile de referinta se afiseaza dupa parametrii setati la ultima lui deschidere ca lucrare principala. Pentru a modifica setarile unei lucrari de referinta, se deschide lucrarea ca lucrare normala, apoi se seteaza parametrii doriti.

Punctul. Elementul grafic de baza al unui plan il constituie punctul. MapSys permite mentinerea punctelor in straturi diferite, cu posibilitatea utilizarii pentru creare de linii, curbe, arce de cerc, texte, simboluri, aflate in oricare strat grafic.

Numerotarea punctelor se face in mod automat, dar cu optiunea Confirmare inainte de creare – Punct utilizatorul poate atribui un numar de punct la creare. Modificare numerotarii punctelor care definesc un contur inchis se poate face cu functia Renumerotare puncte pe contur. Setarea numarului de punct de start se poate face cu functia Primul numar de punct. MapSys accepta numere de punct identice.

Linia. Liniile pot fi trasate intre doua puncte existente, aflate in orice strat vizibil, sau intre puncte noi, create prin digitizare. Programul creeaza o linie noua precum si punctele care alcatuiesc linia, in stratul curent. Dupa intrarea in comanda, se afiseaza o fereastra de dialog cu toleranta de digitizare in milimetrii, la scara planului, cu valorile implicite de 0.5 mm la scara de 1:1.000.

Crearea unui strat tematic se compune din doi pasi, carora le corespund doua ferestre de setare: generare strat tematic si setare strat tematic.

Configuratia ferestrelor de setare depinde de tipul topologiei stratului curent (punct, linie, poligon) si de setarile efectuate in grupul Tip.

Generare strat tematic. Aceasta functie genereaza o reprezentare a obiectelor topologice ale unui strat, in functie de culoarea unui camp dintr-o baza de date precizata de utilizator. Este setat stratul curent si baza de date a stratului topologic curent, dar se poate selecta oricare strat topologic si oricare baza de date MDB. Singura conditie este ca baza de date folosita pentru reprezentarea tematica sa aiba un camp de legatura cu baza de date a stratulul topologic din care deriva stratul tematic.

Fereastra de setare Generare strat tematic cuprinde mai multe grupe de conditii care trebuiesc introduse pentru realizarea stratului. In ceea ce urmeaza se vor prezenta, pe scurt, aceste grupe si anume:

strat topologic – contine date referitoare Ia baza de date a stratului topologic pentru care se creeaza stratul tematic;

tip – specifica modul de reprezentare tematica (uniform, valori individuale, intervale);

legatura – prezinta campul de Iegaturi dintre baza de date curenta si baza de date a reprezentarii tematice pentru identificarea obiectelor topologice;

date pentru reprezentarea tematica – reaIizeaza selectarea bazei de date a tabelului si a campului utilizat pentru reprezentarea tematicii.

A doua fereastra de configuratie, Caracteristicile stratului tematic depinde de tipul topologiei stratului curent si de setarile efectuate Ia grupul Tip. Aceasta cuprinde:

nume – numele stratului tematic implicit (este introdus numele stratului topologic curent);

reprezentare – seteaza modul de reprezentare a atributelor campului tematic; configuratia acestui grup depinde de setarea Tip (hasura, simbol).

Setare strat tematic Fereastra straturi tematice contine lista straturilor tematice deschise si permite stergerea sau adaugarea de straturi tematice Ia lista. Fisierele de straturi tematice au extensia THM si sunt create in directorul lucrarii. Ordinea de afisare este ordinea din lista (primul strat tematic afisat este primul din lista). Elementele grafice de celelalte tipuri se deseneaza dupa ce a fost terminata desenarea straturilor tematice.

e. Rasterul

Imaginile raster constituie surse de informatii primare care pot avea un continut mult mai amplu si mai apropiat realitatii decat datele vectoriale care sunt o generalizare necesara pentru tratarea eficienta al unui segment de informatii spatiale. Functiile din meniul Raster permit utilizarea eficienta a hartilor si planurilor scanate sau a imaginilor ortofotoplanului in scopul vectorizarii acestora sau pentru vizualizarea in combinatie cu elementele grafice sau topologice existente. Imaginile raster de diferite formate pot fi afisate in fereastra de lucrare MapSys, peste care sunt afisate straturile cu continut grafic. Daca imaginile raster sunt neorientate, pe baza punctelor de pe imagine cu coordonate proiectie cunoscute, se poate efectua orientarea imaginii. Imaginea raster orientata se poate vectoriza folosind functiile grafice ale programului.

Afiseaza lista fisierelor raster deschise in lucrarea curenta. Se pot deschide un numar de fisiere raster, numarul fiind limitat doar de memoria libera a calculatorului. Fisierele raster pot avea formatul BMP, JPEG, GIF, EMF, WMF, TIFF (orientat), PNG, ICO. Fisierele raster se afiseaza in fereastra lucrare in ordinea in care apar in lista. Daca imaginile raster se suprapun, va fi afisat intotdeauna ultimul. La afisarea rasterelor se poate obtine afisarea transparenta a imaginilor raster cu setarea Afisare transparenta din meniul Optiuni raster. Elementele grafice din lucrarea curenta vor fi afisate dupa ultimul raster din lista. Fisierele raster nou deschise au coordonata coltului stanga-jos egala cu (500.000, 500.000) in afara de cele orientate.

Acest meniu include urmatoarele operatii: deschidere raster si orientare raster.

Deschidere raster. Afiseaza lista fisiereIor raster deschise in lucrarea curenta (figura nr. 13.3). Se pot deschide un numar de fisiere raster, numarul fiind limitat doar Ia memoria libera a calculatorului. Fisiere1e raster trebuie sa aiba extensia BMP. Fisierele raster se afiseaza in ordinea in care apar in lista. Daca imaginile raster se suprapun, va fi afisat intotdeauna ultimul. Restul elementelor din lucrarea curenta vor fi afisate dupa ultimul raster din lista. Toate fisiereIe raster deschise au coordonata coltului din partea stanga, inferior egala cu (500.000, 500.000).

Orientare raster Efectueaza orientarea imaginii raster curente, pe baza de date a cel putin trei puncte comune, cu coordonatele proiectiei in teren cunoscute. Principiul functiei este introducerea de la tastatura sau selectarea din lucrarea curenta a coordonatelor teren a punctelor de orientare care se gasesc marcate pe imaginea raster neorientata. Pe baza acestei corespondente de puncte functia calculeaza parametrii de orientare, cu ajutorul carora efectueaza transformarea pixel cu pixel a imaginii raster.

Pentru a afisa imaginea raster neorientate care la importare este plasat cu coltul stanga – jos la coordonatele 500.000, 500.000, se selecteaza functia Cautare raster.

Selectarea punctelor ce vor fi utilizate pentru orientare se va face in fereastra orientare, unde apar numerele punctelor comune din tabelul RASTONT al bazei de date a lucrarii. Daca se accepta punctele de orientare, prin selectarea butonului OK, se poate incepe digitizarea pe ecran a punctelor cunoscute.

Pentru transpunerea punctelor cunoscute din colana Cunoscute in coloana Folosite, se efectueaza dublu-clic pe punctul dorit, in coloana Cunoscute. Pentru eliminarea unui punct din coloana Folosite se efectueaza un dublu-clic pe punctul dorit. Stergerea tuturor punctelor din coloana Folosite, se face cu butonul Resetare. Daca tabelul RASTORNT nu contine inregistrari sau se doreste editarea ei, se va selecta butonul Puncte cunoscute. Acest tabel poate fi completat folosind Functiile de editare al bazei de date, sau prin importarea listei de coordonate ale punctelor de orientare, in sistemul de programe care gestioneaza baza de date. In cazul in care lucrarea MapSys curenta contine puncte de orientare, acestea se pot culege prin selectare, folosind butonul MapSys. Dupa ce au fost selectate in ordine aceste puncte, se va apasa butonul din dreapta al mouse-ului sau butonul Esc de la tastatura. In acest caz va fi afisata fereastra Orientare, cu ambele coloane (Cunoscute, Folosite) completate. Daca se accepta punctele de orientare, prin selectarea butonului OK se poate incepe digitizarea pe suprafata rasterului a punctelor cunoscute, in ordinea din lista Folosite. Pentru afisarea rasterului curent, se utilizeaza functia Cautare raster.

Dupa terminarea preluarii punctelor, se va efectua Transformarea plana cu punctele de orientare. Transformarea se poate reface daca au fost gasite puncte cu erori inacceptabile. Din acest calcul vor rezulta parametrii de transformare cu care se va transforma intreaga imagine raster. In continuare se selecteaza butonul din fereastra Transformare pentru inceperea operatiei. Durata operatiei de orientare depinde de marimea fisierului raster. Parametrii de orientare ai fisierului raster orientat, vor fi salvati in directorul fisierului raster in fisierul cu denumirea <numeraster>.log. Fisierul care contine datele de georeferentiere al rasterului este salvat tot in aceasta locatie, avand denumirea <numeraster>.RAI in cazul fisierelor de tip BMP. In cazul celorlalte fisiere raster, fisierele de orientare au acelasi format cu fisierele de orientare.

f. Nivelmentul

Este una dintre lucrarile importante deschise in cadrul procesului de obtinere a hartii digitale. Se apeleaza lucrarea NIV in care avem curbele de nivel principale si secundare rezultate din vectorizarea hartii analoge. Functiile MapSys permit validarea curbelor de nivel dupa digitizare/vectorizare, constand in verificare continuitate, verificarea cotelor, cotare curbe de nivel. Ofera astfel posibilitatea realizarii unor profile longitudinale si transversale, realizarea unor harti tematice precum harta pantelor unor forme de relief. Ultima varianta nou aparuta are posibilitatea de vectorizare automata a curbelor de nivel si realizarea modelului spatial (3D) al terenului.

g. Aplicatii

Avand elementele SIG de baza, informatiile continute in baza de date se pot pune in valoare cu functii interne sau externe, spre exemplu:

interogari standard (selectare, cautare conditionata);

interogari externe;

planuri tematice cu legende;

formulare, diagrame si alte produse finale oferite de functionalitatea MapSys si MS–Office.

Unitatile de lucru MapSys se numesc Lucrari Acestea contin toate informatiile introduse sau create pana la un moment dat. In cadrul lucrarilor, informatiile grafice si alfanumerice sunt mentinute in formate proprii, sub forma de fisiere. Informatiile topologice si atributele aferente sunt mentinute in Sisteme de Gestionare Baze de Date, 8SGBD) tot sub forma de fisiere. Toate fisierele care apartin unei lucrari se mentin in directorul lucrarii, precizat de utilizator. Fiecare lucrare are in componenta un fisier care contine parametrii lucrarii.

Functiile de import permit introducerea datelor grafice aflate in diferite formate uzuale, in lucrarea MapSys curenta. Daca datele importate sunt structurate in straturi, atunci acestea se vor regasi in straturi cu acelasi nume sau numar. Informatiile alfanumerice se pot introduce prin importare directa in baza de date a lucrarii, cu ajutorul sistemelor de programe care gestioneaza aceste baze de date. Programul importa un fisier de coordonate ASCII prelucrat in Toposys.

Formatul se seteaza in sectiunea Format. Setarile ulterioare se fac in sectiunea Linie sau Punct in functie de formatul ales. Ordinea pe linie (capul de tabel) al datelor importate va fi cel setat in coloana Camp. Aceasta ordine se poate modifica prin selectarea campului dorit si apoi prin selectarea butoanelor. In cazul formatului linie, in fisierul ASCII de importat, fiecare sir de segmente de linie trebuie terminat cu un sir de caractere (End).

Sectiunea Linie: contine: Numar linie identificatorul liniei, Strat linie numarul startului unde va fi creata linia), Valoare implicita (valoarea din acest camp se va aplica asupra campurilor care nu se afla in fisier, adica cele care au indicatorul de existenta nesetat).

Indicatorul de existenta are doua optiuni: Setat (atunci cand campul respectiv exista in fisier in pozitia precizata) si Nesetat (atunci cand campul respectiv nu exista in fisier).

Sectiunea Punct contine: Numar punct (identificatorul punctului), Coordonate
coordonatele punctului) si Strat punct (numarul stratului in care se va crea punctul).

Valoare implicita Valoarea din acest camp se va aplica asupra campurilor care nu se afla in fisier, adica cele care au indicatorul de existenta nesetat.

Indicatorul de existenta are doua optiuni: Setat (cand campul respectiv exista in fisier in pozitia precizata) si Nesetat (cand campul respectiv nu exista in fisier).

Format Seteaza formatul de date. Pentru formatul linie se aplica amandoua

setari de campuri (sectiunea Linie si sectiunea Punct) iar pentru formatul punct se aplica numai setarile de la sectiunea Punct. Sfarsit linie Fiecare sir de puncte care definesc o linie trebuie terminata cu un sir text.

Functia Referinte permite incarcarea unei sau mai multor lucrari MapSys in lucrarea curenta. Aceasta inseamna ca, in acelasi sistem de coordonate vor fi reprezentate atat lucrarea de baza, cat si lucrarile precizate in fereastra Referinte. Numarul lucrarilor referinta deschise simultan este limitat doar de memoria libera disponibila. Ordinea de afisare a acestora este in aceeasi ordine ca in lista lucrarilor de referinta, de sus in jos. Lucrarile referinta nu pot fi modificate, dar pot fi desenate la imprimanta sau plotter. Punctele din lucrarile de referinta pot fi folosite la majoritatea functiilor de editare grafica. Lucrarile de referinta pot fi deschise in mai multe lucrari. Lista lucrarilor de referinta deschise este salvata la iesirea din program sau la inchiderea lucrarii.

Lista lucrarilor de referinta Lista tuturor lucrarilor de referinta deschise in lucrarea curenta. Afisarea sau neafisarea unei lucrari din lista se face selectand dreptunghiul din dreptul numelui. Se pot adauga impreuna mai multe lucrari situate in subdirectoaele unui director folosind butonul Adauga* CampulID Numarul de ordine al lucrarii de referinta. Campul Fisier Calea de acces si numele fisierului parametru a lucrarii de referinta. Campul apare la scara Lucrarea de referinta este afisata la scari ale afisajului care sunt mai mari decat scara setata in acest camp. Campul dispare la scara Lucrarea de referinta nu este afisata la scari ale afisajului care sunt mai mari decat scara setata in acest camp.

Adauga. Deschide o fereastra de selectare lucrare in care se selecteaza lucrarea de referinta, care se va adauga la lista de lucrari. Adauga* Deschide o fereastra de selectare a directorilor. Toate lucrarile care se afla in interiorul directorului selectat sau intr-un subdirector al acestuia se vor adauga la lista de lucrari.

Sterge Eliminarea lucrarii de referinta curente. Butoanele Sus/Jos muta lucrarea selectata din lista cu o pozitie mai sus sau jos. Parametrii Deschide fereastra Parametrii a lucrarii de referinta selectate din lista.

Strat Deschide fereastra Setare straturi a lucrarii de referinta selectate.