Relatiile publice

RELATIILE PUBLICE

Sunt determinate de schimbari ale structurii sferei publice, in special legate de sfera guvernarii, unde creste controlul public, ducand la aparitia civismului

sunt o practica sociala de comunicare generata de cresterea controlului public asupra exercitiului de guvernare. 

Tip de relatii politice grefate pe exercitiul democratiei si al pluralismului politic

Sunt construite in structura unei stiinte a societatii (gesselschaft), nu a comunitatii (gemeinschaft)

Cetatenia=egalitate in fata legii , limitarea abuzului

Civismul= control public asupra deciziilor ce privesc libertatea individuala - se dezv in sec 18. Initial, soc civila e chiar statul de drept (prin schimbul comercial liber). Spatiul civic vs. civil: civic e spatiul statului, al treburilor publice (res publica).

Primele locuri care dezvolta structurile timpurii ale sferei publice sunt targurile (schimb comercial, informational)→primul public care se consolideaza alaturi de stat este cel negustoresc→corporatii.

Prin corporatii, sfera privata capata interes public (adica de stat, care e loc public). Organizatiile devin un nou spatiu public, loc favorit al schimbului de info publica (stirile devin marfuri). Presa si publicitatea de presa devin pricipalul instrument de comunicare publica. Consumul de stiri reprezinta prima forma de consum public;se declanseaza astfel doua mecanisme publice de baza: practica dezbaterii publice si practica publicitara. Conceptul de public nu mai tine exclusiv de zona guvernarii, a puterii, ci se incarca de semnificatie sociala. Conceptul de putere aluneca in sfera civila, se formeaza grupuri autoreprezentate, care decid in nume propriu.

De acum incolo, atributul de public il include si pe cel privat; societatea civila face trecerea de la sfera reprezentativa la cea a participarii.

Mediul public=mediul politic (res publica)=>public affairs=asocierea RP cu sfera guv (rp politice).

Forma de guvernare absolutista dezvolta un model public inchis, cu zone interzise de participare publica.  Spatiul public apartine numai celor care stiu, nu celor care opineaza, e favorizata elita, fiecare isi pastreaza statusul. Comunicarea e de obicei in doi timpi: lideri de opinie-audienta finala, vocea nu poate fi contrazisa→"societate inchisa".

Societatea deschisa a lui Popper se defineste prin libertatea individuala, participare si control individual, zona a dezbaterii si deciziilor colective, deci a spiritului critic.

Statul civic contemporan tinde sa-si depolarizeze puterea, la fel si societatea civila.

PUBLIC VS. PRIVAT

Asociat cu statul si politicul, publicul exclude sfera privata.

Habermas considera distinctia public-privat una "burgheza", specifica sec 18, cand apar saloanele si seratele.

Publicul =expresia ratiunii colective, comunitare.  Reprezinta in mod egal interesele private, inclusiv ale familiei.

O data cu mass-ificarea publicitatii, ea isi pierde caracterul raisonneur, devine publicitate de masa. Presa de masa industrializata pe ideea accesului larg la cititorilor, depolitizeaza publicul, transformandu-l in obiect de divertisment.