Manipularea identitatilor

Manipularea identitatilor

1. Contextul identitatilor

Orice actor este o fiinta confruntata cu problemelel sale lumesti, ceea ce inseamna ca este mereu dominat de intentionalitate. Este necesar sa identificam intentia comunicarii actorului, pentru a intelege situatia de comunicare.

Intentionalitatea este in mod concret un angajament intr-o situatie, intr-o problema. Ea preceda luarea unei decizii pentru solutionarea problemei. intentia de comunicare se traduce prin decizia de a rezolva intr-un m od sau altul problemape care o ridica situatia sociala de comunicare.

2. Manipularea identitatii in publicitate

2.1. Analiza situatiei de intalnire cu reclama "Sa pastram spiritul Tintin"

Reclama aparuta in 1998 , intr-un saptamanal de politica serios, se adreseaza cu precadere barbatilor intre 40 si 60 de ani, care au citit in tinerete aventurile lui Tintin. Scopul reclamei este sa le reaminteascaacestora ca pot cumpara albumele Tintin, fie pentru a regasi ei insisi spiritul Tintin, fie pentru a transmite copiilor sau nepotilor lor.

Asadar, descoperind reclama printre paginile ziarului preferat, cititorul se vede nevoit sa compare identitatea sa actuala cu cea pe care o avea copil fiind. Din punctul de vedere al cititorului, largirea cadrului temporal produsa prin reclama decalnseaza automat aparitia valorilor care insotesc lectura sa acuala si lecturile sale din copilarie. El citeste un saptamanal de investigatie, ceea ce il face sa fie in spiritul micului reporte Tintin care vaneaza matrapazlacuri..

Intreaga reclama subliniaza deci contrastul dintre lumea de astazi si cea a lecturilor din copilaria cititorului. Sloganul "Sa pastram spiritul Tintin" orienteaza cancluzia formulata de cititor, oferindu-i o solutie la problema intampinata. Nu-i mai ramane decat sa cumpere albumele pentru a le citi si a le oferi altcuiva mai apoi.

2.2. Analiza situatiei de intalnire cu reclama pentru ceasul Patek Philippe

Suntem martorii unei scene dintr-o familie burgheza de odinioara, in care un tata ii innoada cravata fiului sau, pregatindu-l pentru o ceremonie. Fiul arata ca si cand ar prefera sa se joace decat sa fie gatit pentru vreo sarbatoare.

Evocarea vietii de familie din secolul trecut declanseaza stereotipurile noastre legate de acea perioada. Norma sociala care intevine aici este cea a traditiilor familiale, legae de ralatia tata-fiu.

Ideea traditiilor familiale de altadata mai este subliniata si prin textul reclamei. Un ceas Patek Philippe nu este niciodata detinut in intregime, deoarece el trebuie transmis generatiilor viitoare. Poti sa creezi propria ta traditie. A avea un astfel de ceas este deci un act fondator de traditie, altruist, nepretuit (reclama nu indica nici un pret). Decizia de a cumpara capata astfel numai semnificatii pozitive.

3. Manipularea identitatilor in propaganda

3.1. Analiza unei campanii de propaganda

Actiunea de propaganda vizeaza mai intai sa produca un dusman-tap ispasitor, pe umerii caruia sa poata fi aruncate toate temerile si frustrarile populatiei. Constituirea identitatii dusmanului creaza prin contrast imaginea de protector a adversarului, reprezentand binele si dreptatea.

Actiunea de propaganda isi propune sa asigure si coeziunea sociala a populatiei in jurul celui care o salveaza. Un alt scop al propagandei mai este sda ii faca pe cei vizatisa creada si sa adere la cateva idei simple, care sa reprezinte noua lor viziune despre lume.

Mijloacele utilizate de propaganda sunt de trei tipuri: manipularea identitatilor, a relatiilor si a normelor sociale, trei vectori prin care sunt create semnificatiile dorite.

3.2. Manipularea identitatilor in campania de propaganda

Avem de analizat un pasaj din romanul 1984 al lui G Orwell, reprezentand o "campanie a urii". Angajatii unei intreprinderi renuntau pentru cateva minute la activitatile lor pentru a urmari p eun ecran figura "tradatorului" Goldstein si "slavirea" salvatorului Big Brother, dictatorul Oceaniei.

Goldstein este infatisat drept tradatorul fundamental, intr-un scenariu profund al tradarii sale, imputandu-i-se toate crimele comise si necomise si infatisandu-ldavalorizat. Goldstein este considerat foarte periculos, fiind comparat cu armata eurasiaticilior, dusmanii Oceaniei.

Analiza: Stadiul actual privind implementarea unui sistem de management al calitatii conform cu standardele iso 9001:2008 Referat: Procedura de depunere a ofertei de proiect

La capatul opus, prin contrast total, apare Marele Frate ca un tata protector, ca un erou care va salva poporul.

Prin productia televizata mai sunt creati alti doi actori, foarte diferiti.

In primul rand, poporul Oceaniei, care se strange la o anumita ora in acelaesi locuri, in fata teleecranelor. Reactiile lor colective, vizibile si palpabile contribuie la constituirea identitatii colective.

pe de alta parte, dusmanii eurasiatici sunt plini de ura, agresivi si buni razboinici. Sunt cu atat mai periculosi cu cat par incapabili sa gandeasca si par sa aprobe teoriile isterice ale lui Goldstein

Finalitatea propagandei ne apare acum m ai clar. Dictatorul si partizanii sai trebuie sa realizeze un control total asupra populatiei, facand-o sa creada in intentiile amenintatoare ale dusmanilor care vor sa o distruga.

Se creeaza astfekl o relatie de incredere intre popor si lider, cel din urma bucurandu-se acum mai usor de posibilitatea de a-si transmite mesajele (sloganurile lui finale sunt: "Razboiul este pace/ Libertatea este robie/ Ignoranta este forta!").

Normele manipulate sunt:

tradarea care merita sa fie pedepsita

amenintarea de care trebie sa te aperi si pe care trebui esa o respingi

protectia care merita adeziunea ta.

In actiunea de propaganda, totul deriva din construirea identitatilor, pentru ca identitatilor stereotipe ale binelui si raului le sunt asociate norme care stabilesc atitudini precise si relatii la fel de precise. Propaganda manipuleaza deci, in principal, identitati.

3.3. Tehnicile subversive de organizare a discreditarii autoritatilor instalate

• Puterea este infatisata ca opresiva, iar statul ca nelegitim
• Puterea este infatisata ca fiind de tip politienesc, iar societatea ca fiind represiva
• Discreditarea puterii se face prin discreditarea stalpilor puterii
• Artacarea persoanelor (pentru a le demonstra imoralitatea, incompetentele si ilegalitatile)

4. Manipularea identitatilor in vanzari

4.1. Analiza cazului lui Tom Hopkins

Tom Hopkins, milionar in dolari la 27 de ani, a fost declarat la 30 de ani ca fiind cel mai bun formator din Statele Unite in domeniul vanzarilor imobiliare.

Muchielli se refera la o intamplare din ultimul an de facultate a lui Hopkins.

Directorul universitatii la care invata Tom aflase in primul trimestru al acelui an, ca Tom este cel care isi instigase colegii de-a lungul timpului sa faca unele dintre cele mai mari "nazbatii", sifonand reputatia clasei lui, dar si a universitatii. Directorul este hotarat sa il exmatriculeze, dar gratie artei lui Tom de a sti sa puna intrebariel potrivite la monetul potrivit, anul lui universitar este salvat; el promite, printre altele, ca va face cadou scolii un nou panou de afisaj pentru terenul de sport.

4.2. Analiza situatiei si a procesului de maniplare pus in aplicare

Tom intelege imediat ingrijorarea directorului si isi da seama ca poate rasturna situatia daca exploateaza interesele profesorului si daca ii ofera acestuia posibilitatea de a castiga ceva de valoare pentru scoala sa.

Se schimba identitatea directorului: cel mai imprtant nu mai e pt el sa il de pe Tom afara, ci sa aiba un panou de afisaj nou. Dar si identitatea lui Tom se schimba: el devine salvatorul mult asteptat; raul s-a transformat in bine.

Relatia de respingere fata de Tom se transforma in relatie de interes: Tom este salvatorul, capabil sa infaptuiasca miracolul (transfrmarea relatiei in contextul relatiilor).

Cu alte cuvinte, pentru a intelege felul in care actioneaza o comunicare ca sa dea nastere sensului unei actiuni, ne intrebam ce se schimba in contextele fundamentale ale situatiei de comunicare, luam in calcul "obiectele" noi care apar in universul inconjurator al actorului considerat.

5. Concluzie!

Publicitatea, propaganda, vanzarile, discursul persuasiv, relatiile cotidiene etc. folosesc comunicari care actioneaza asupra identitatii actorilor unei situatii. Identitatile transformate sau construite prin comunicarile de influentare sunt:

identitatile valorizante, ideale, la care aspira actorul influentat;

sau identitati negative, respinse de actorul influentat.

Nu putem stabili, asadar, tehnici de comunicare precis epentru a ajunge la aceste rezultate, pentru ca tipurile de comunicari de influentare care intervin asupra contextului identitatilor sunt infinit de variate; identificarea lor tine de intuitie, de adaptare la situatia de pornire, fiind necesar sa se ia in calcul actorii prezenti si ceea ce se s

III.    Aspecte specifice relatiilor publice in corporatismul contem

Eliza Pisica: Bibliografie: (5) p.44 - 75; p.395 - 444; p.529 - 574;  p.745 - 779; (8) p. 41-86; (9) p. 169-241.

5. Philip Kotler, Managementul marketingului, Buc., Ed.Teora, 1997.

8. Michel Albert, Capitalism contra capitalism, Buc., Ed. Humanitas, 1994

9. Alvin Toffler - Powershift. Puterea in miscare, Buc.,Ed. Antet, 1995