Cultura, comunicarea si personalitatea

Nu de putine ori judecam oamenii dupa cum vorbesc sau cum sunt imbracati. Si nu gresim de fiecare data, fiindca aceste componente ne introduc in sistemul de valori al celui studiat, ne spun de unde vine, cum gandeste, cat din ceea ce este el ii apartine sau este haina de imprumut. Omul este ceea ce doreste sa fie si prima componenta la care se refera, cu voie sau fara voie, este cultura. Aceasta, la randul ei, este o "configuratie a comportamentelor invatate si a rezultatelor lor, ale carei elemente sunt impartasite si transmise de membrii unei societati date" Asa cum observa si Jean Caune, in definitie accentul cade pe caracteristicile unei personalitati construite, care vine dintr-o colectivitate si care favorizeaza integrarea individului in grup. Numita de specialisti personalitate de baza, acest model abstract se manifesta printr-un anumit stil de viata, prin anumite moduri de a actiona., astfel ca "personalitatea de baza este traducerea in termeni psihologici ai culturii grupului, fiind matricea in care se modeleaza personalitatile individuale". Intrucat cultura, asa cum am mai afirmat, tine de componentele macro ale societatii, dar si de specificul micro al grupului, fenomenele de comunicare pot fi analizate pe mai multe planuri. Dintre ele, s-au distins:

Al grupului. El se remarca in situatii de schimb, de dialog, de leaderschip.

Planul relatiei individ - mediu. Aici termenul de mediu este perceput ca incluzand si reprezentarea individului despre acesta.

Ceea ce ramane esential este adevarul ca in procesul de comunicare este obligatoriu sa tinem seama de toti factorii care definesc individul sau grupul din care face parte, fara a trece cu vederea pozitia pe care receptorul o detine in momentul comunicarii efective sau in plan socio-cultural. De asemenea, este de importanta majora sa se recunoasca faptul ca in orice societate exista un conflict - grav sau latent - intre diversele grupuri sociale, iar aceste conflicte sunt sursa principala a schimbarilor. Inca din 1958, Ralf Dahrendorf a analizat problemele puse de aceasta situatie si a propus un tip de societate care include conflictul si schimbarea ca probleme esentiale. Pe urmele lui, teoreticienii comunicarii de masa au elaborat urmatoarea sinteza:

Se poate considera ca o societate este alcatuita din categorii si grupuri de oameni ale caror interese difera clar unele fata de altele.

Toti acesti membri ai societatii incearca sa-si urmareasca propriile interese in competitie cu ceilalti sau sa-si conserve interesele, opunand rezistenta la eforturile competitive ale societatii.

O societate astfel organizata va experimenta permanent conflicte, deoarece membrii sai incearca sa obtina noi avantaje sau sa-si conserve interesele: conflictul, cu alte cuvinte, este omniprezent.

Din acest proces al competitiei si conflictului rezulta un proces permanent de schimbare; societatile nu sunt caracterizate printr-o stare de echilibru, ci printr-un proces de continua schimbare.

In Statele Unite ale Americii, de pilda, dar cazul nu este izolat, aceasta realitate caracterizeaza in general orice societate de tip vestic, "mijloacele de comunicare sunt reprezentate de organizatii concurente, al caror scop este sa realizeze profit. Competitia dintre acestea si urmarirea intereselor lor se desfasoara intr-o retea complexa de constrangeri, impuse de tribunale, agentii federale, coduri morale ale societatii, propriile structuri organizationale si, nu in ultimul rand, de cei care ii sustin financiar. In plus, presa si guvernul sunt recunoscute ca vechi si ireconciliabili adversari". Evident, conflictele nu se desfasoara doar in acest cadru. Se ivesc zilnic tensiuni intre presa care vrea sa stie tot si cetateanul care are nevoie de intimitate si vrea sa fie protejat in casa lui, in relatiile cu vecinii, colegii, sotia si iubitele clandestine. Exista, de asemenea, un conflict acerb intre stat ca detinator al unor secrete de importanta nationala pentru siguranta lui si presa care se considera parte integranta a procesului de salvare a statului.

Aceasta fiind realitatea nu mai este cazul sa ne miram de ce presa este, in acelasi timp, iubita si urata. De ce sunt atatia cetateni cinstiti printre noi dispusi sa solicite disparitia ei sau, in cel mai bun caz, sa-si dea acordul pentru aparitia unui singur ziar, iar acela sa fie supravegheat . de politie. Reactia nu este noua si nu caracterizeaza doar Balcanii! In minunata tara a libertatii, America, Samuel Clemens scria, inca din 1873: "Acea putere teribila, opinia publica a acestei natiuni, este formata si modelata de o ceata de nerozi ignoranti si ingamfati, care nu sunt buni la sapat santuri si la cizmarie si s-au oprit la jurnalism in drumul lor spre azilul de saraci".

De-a lungul timpului presa, luand contact cu forta ei, a devenit uneori din aparator al democratiei chiar forta tiranica. Jurnalismul de senzatie, nascut in principal din dorinta de a mari tirajul publicatiei, a insultat oameni, a desfacut casnicii, a creat complexe, a impins persoane spre gesturi fatale. Magnatii presei erau pusi in fata amenintarii de a pierde increderea publicului si in fata posibilitatii si mai groaznice de a primi ordine din afara. Din aceste motive, un numar de editori de seama au fost obligati sa faca ordine in propriile birouri. Solutionarea conflictelor a dus la noi aranjamente si acorduri sociale. Treptat presa a devenit mai putin senzationala si mult mai responsabila. Ceea ce speram sa se intample cat mai curand si in presa romaneasca, astfel incat o stire aparuta in ziar sa fie si adevarata si sa poata declansa si cercetari si decizii la nivelul competentelor implicate.

Aplicatii

Intrebari inchise - intrebari deschise

Caracterizati fiecare din intrebarile de mai jos incercuind raspunsul corect: I - inchis; D - deschis:

Ce mai faci?

Va place la noi?

Ne cunoastem de undeva?

Referat: Organizatia - caracteristici constructive si functionale Referat: Principiile managementului calitatii

E foarte cald astazi sau mi se pare?

Va place orasul nostru?

Ati mai fost pe la noi?

Cat credeti ca va mai dura seceta?

Cum va veti petrece concediu?

De ce v-a deranjat afirmatia dinainte?

Daca ati fi in locul meu cum ati proceda?

Vi se pare scump?

De ce vi se pare scump?

O sa mai veniti pe la noi?

Cand credeti ca mai veniti pe la noi?

V-ati suparat?

De ce v-ati suparat?

Cand as putea sa va deranjez?

Nu-i asa ca nu va place actualul prim ministru?

Ce credeti despre guvernul actual?

Iubiti cainii?

Regretati ca ati intrerupt studiile?

Ce s-ar intampla daca fiica dv. s-ar casatori acum?

De ce credeti ca sunt batranii defavorizati?

Sunt romii neindreptatiti?

Unde credeti ca am exagerat?

Credeti ca nu am dreptate?

Sunteti strain?

De ce oare am eu impresia ca sunteti strain?

Nu va place muzica moderna, asa-i?

Sunteti obosit?

Ati avut o zi grea sau ma insel eu?

Gasesc un cinematograf in josul strazii?

Vreti sa-mi spuneti unde este cinematograful?

Ce v-a suparat cel mai mult la seful dv?

Nu v-ati inteles cu seful, asa-i?

V-ati sculat devreme, desigur?

De ce nu puteti veni la ora programata?

Va ajunge salariul?

In ce ar consta un venit decent, dupa opinia dv.?

Aveti probleme cu colegii?

Ganditi-va cum ati putea transforma intrebarile inchise in intrebari deschise, la care s-ar putea raspunde mai pe larg, facilitand continuarea discutiei.

d. Interviuri in diade

Scop: De a intervieva o alta persoana, pentru a cunoaste acea persoana suficient de bine astfel incat sa o poti prezenta celorlalti.

Introducere:

Fiecare dintre noi este centrul propriei sale lumi. Deoarece nu ma pot transporta complet in lumea ta, nici tu nu te poti transporta in lumea mea, si daca vom comunica trebuie sa definim o lume mutuala. Chiar si cu aceasta lume mutuala (sau de comun acceptata), raspunsurile mele catre tine sunt dictate de perceptia mea despre mine. Cand vorbesc cu tine, de fapt vorbesc unei imagini pe care o am despre tine, care cel mai probabil nu este aceeasi cu cea pe care o ai tu despre tine. Atunci, cum pot sa aflu despre tine cel/cea real/a? Pun intrebari. Totusi, pentru ca intrebarile sunt bazate pe propriile perceptii, nu pot sa-mi dea o imagine cu acuratete despre cum te vezi tu. Ce intrebari ar trebui sa pun pentru a obtine o perceptie cu acuratete despre tine?

Procedura:

Pe o foaie separata de hartie, faceti o lista de 10 intrebari, care v-ar place sa vi se puna de catre altcineva.

Alegeti un partener si schimbati listele de intrebari cu acea persoana.

Aveti la dispozitie timp de 30 de minute, in care va veti intervieva reciproc. Scrieti raspunsurile partenerului dumneavoastra la intrebarile pe care i le puneti de pe propria sa lista. Acelasi lucru trebuie sa faca si partenerul dumneavoastra in timp ce va pune intrebarile de pe lista dumneavoastra.

Dupa aceea tu si partenerul tau formati un grup de sase persoane cu alte doua cupluri. Prezinta-ti partenerul restului grupului, folosind informatia pe care ai primit-o in timpul interviului. Fiecare partener poate corecta sau modifica impresiile create intervievatorului sau, pe parcursul prezentarii sale catre grup.

Discutii Dupa ce fiecare persoana si-a prezentat partenerul, discutati pe baza urmatoarelor intrebari: 

In timpul interviului interactiunea ta cu partenerul tau a fost stimulata de moment? Descrieti obstacolele pe care acest moment le-a creat in abilitatea ta de a comunica. Cum te-ai simtit? De ce?

Ce probleme au fost create de timpul limita? De ce?

Ati observat o situatie in care conversatia s-a axat pe o singura parte? A fost un schimb egal de informatii? De ce?

Cu ce este un interviu diferit de o conversatie obisnuita?

Acum dupa ce ati petrecut mai multe minute cu un coleg de clasa, ce simti despre el/ea? Il/o cunosti?

Crezi ca impresia pe care ai obtinut-o despre persoana pe care ai intervievat-o este clara? De ce?

Informatiile pe care partenerul tau le-a primit prin intervievarea ta, sunt doar la fel de clare si revelatoare ca si intrebarile de pe lista ta? Au fost intrebarile tale oneste? Au fost formulate cu grija? Ati pus special pe lista intrebari care ar ocoli sau anula un aspect important al vietii tale? Cat de deschise crezi ca au fost intrebarile partenerului tau?