Jurnalism
Spatierea textului in paginaSpatierea textului in pagina Spatierea corecta si judicioasa intre cuvinte, fraze sau paragrafe va face textul, cu siguranta, mai usor de citit si va ajuta cititorul sa inteleaga mai bine mesajul. 1 Spatierea randurilor Spatiul gol dintre randuri se obtinea in tipografia clasica prin intercalarea unor benzi inguste din plumb (leading), intre randurile de litere. Acest spatiu gol se masoara tot in puncte tipografice si reprezinta, in termeni actuali, distanta dintre doua linii de baza consecutive ale unui text (fig.1).
Spatiul
dintre liniile de baza a doua randuri consecutive reprezinta
inaltimea literei de plumb plus un
distantier (leading) amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod Fig. 1 Procesoarele de text de tip WinWord, de exemplu, permit controlul asupra acestui parametru realizand spatierea la un rand, la 1,5 sau la 2 randuri (fig.2). Totodata, exista posibilitatea reglarii mai precise a spatiilor, atat a celui de deasupra, cat si a celui de dedesubtul randului. Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod Fig. 2 Programele specializate pentru punere in pagina, contin facilitati avansate de spatiere, fiind adecvate tipografiei pentru mass-media. Majoritatea programelor furnizeaza o valoare implicita a spatiului gol, in functie de inaltimea, in puncte, a caracterelor (fig.3).
In varinta implicita, pentru o
inaltime a textului de 12 pct., se asigura un
„distantier” de 2 pct. pentru Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod
Pentru o inaltime a
carac-terului de 18 pct, spatiul total este de 21,6 pct.
(„distntier” de 3,6 pct.) amet consectetuer adipiscing Fig. 3 Cu cat inaltimea caracterelor este mai mare, cu atat este necesar un spatiu mai mare intre randuri. Valoarea aleasa este in functie de mai multi factori, intre care, asigurarea ca randurile nu se suprapun, este extrem de importanta.
Rica nu stia sa zica: ram, ratusca, ramurica. Rica nu stia sa zica: ram, ratusca, ramurica. Rica nu stia sa zica: ram, ratusca, ramurica. Rica nu stia sa zica Fig. 4 Factorul hotarator in alegerea finala a marimii spatiului dintre randuri este insa de natura estetica. Evitarea situatiilor extreme (text inghesuit, respectiv prea rar) se face cu ajutorul unor probe tiparite. Diversele tipuri de caractere necesita spatieri diferite intre linii. un font mai masiv, ca Tahoma de exemplu, necesita o spatiere sporita, comparativ cu Times New Roman care are o inaltime „x” a caracterelor, mai mica (fig.5).
Tahoma, 14
puncte, spatiu
17,5 puncte Fac (aliniatul trei) Toti acei ce se tund zero Si au pan-la trei catei.
Times, 14
puncte spatiu
15,5 puncte Fac (aliniatul trei) Toti acei ce se tund zero Si au pan-la trei catei. Fig. 5 Lungimea unui rand de text afecteaza abilitatea cititorului de a citi si intelege mesajul. Cu cat randul este mai lung, cu atat cititorul va gasi mai greu inceputul randului urmator. In acest caz, distanta intre randuri reprezinta un element, prin ajustarea caruia se poate imbunatati aspectul paginii si se poate fluentiza citirea. Severa, cu o verticalitate putin obisnuita, Biserica Neagra domina de veacuri constructiile vechii cetati Brasov. Inceput inca inainte de sfarsitul secolului al XIV-lea, acest masiv arhitectonic a fost terminat mult mai tarziu, in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Zidurile negre ale bisericii aduc din umbra trecutului ecoul unor zile de zbucium, a unor vremuri de restriste.
Datorita lungimii mari a
randului, pentru o inaltime a textului de 10 pct, este necesara
o distanta intre randuri de 15 pct. Severa, cu o verticalitate putin obisnuita, Biserica Neagra domina de veacuri constructiile vechii cetati Brasov. Inceput inca inainte de sfarsitul secolului al XIV-lea, acest masiv arhiteectonic a fost terminat mult mai tarziu, in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Zidurile negre ale bisericii aduc din umbra trecutului ecoul unor zile de zbucium, a unor vremuri de restriste.
Pentru o
lungime mai redusa a randului, la o inaltime a textului de
10 pct, este necesara o distanta intre randuri de 13,5 pct. Severa, cu o verticalitate putin obisnuita, Biserica Neagra domina de veacuri constructiile vechii cetati Brasov. Inceput inca inainte de sfarsitul secolului al XIV-lea, acest masiv arhiteectonic a fost terminat mult mai tarziu, in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Zidurile negre ale bisericii aduc din umbra trecutului ecoul unor zile de zbucium, a unor vremuri de restriste.
Pentru o
lungime mica a randului, la o inaltime a textului tot de 10
pct, este suficienta o distanta intre randuri de 12 pct. Fig. 6 In cazul titlurilor, ca si pentru textele de dimensiuni scurte, textul in sine este cel in functie de care se stabileste distanta intre randuri. Simpozion Stiintific International
Spatierea
negativa este posibila datorita pozitiei intercalate a
prelungitoarelor de litera Simpozion Stiintific International
Spatierea
negativa nu este posibila datorita suprapunerii
prelungitoarelor superioare cu cele inferioare ale literelor Fig. 7 2 Spatierea paragrafelor Procesorul recunoaste si creaza un paragraf nou de fiecare data cand este apasata tasta „ENTER”. Folosind facilitatile diverselor programe se poate crea in mod automat si o spatiere pe verticala si/sau pe orizontala.
Tasta
RETURN/ENTER apasata o singura data, genereaza un
paragraf nou Spatiul
suplimentar este creat prin dubla apasare a tastei ENTER/RETURN, sau
prin folosirea facilitatilor de spatiere (meniul Format /
Paragraf / Spacing) Cele doua parti ale orasului Focsani, despartite de veacuri, s-au unit, stergand granita dintre ele si gazduind intre 1859-1862 Comisia Centrala, care pregatea legile comune pentru Principatele Unite. Si a venit acea istorica zi de 24 ianuarie 1859, cand Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn in cele doua Principate. Cele doua parti ale orasului Focsani, despartite de veacuri, s-au unit, stergand granita dintre ele si gazduind intre 1859-1862 Comisia Centrala, care pregatea legile comune pentru Principatele Unite. Fig. 8 Titluri si subtitluri Spatiile lasate inainte, sau dupa titluri sau subtitluri, au drept scop delimitarea spatiala a acestora in raport cu corpul de text. Scheii Brasovului Scheiul, pitorescul cartier al Brasovului, era cu veacuri in urma un sat napastuit, stand umil in umbra zidurilor puternicei cetati brasovene. Focar de cultura Lupta pentru afirmare nationala si drepturi a darjilor scheieni a transformat locul intr-un focar de cultura si luminare a poporului. Fig. 9 Spatiile dintre corpul textului si titlu sunt mai mari sau mai reduse, in functie de nivelul de importanta a titlului. Timpul suplimentar necesar spatierii diferite este justificat prin usurarea citirii si intelegerii textului. Scheii Brasovului Scheiul, pitorescul cartier al Brasovului, era cu veacuri in urma un sat napastuit, stand umil in umbra zidurilor puternicei cetati brasovene. Focar de cultura Lupta pentru afirmare nationala si drepturi a darjilor scheieni a transformat locul intr-un focar de cultura si luminare a poporului. Prima scoala Prima scoala romaneasca, actualmente Muzeul „Scheii Brasovului”, se afla in curtea bisericii Sf. Nicolae. Fig. 10 Capete de aliniat (paragrafe)Pentru a se distinge mai bine inceperea unui paragraf nou, inceputul acestuia este decalat spre dreapta, cu o anumita distanta. Metoda deplasarii pe orizontala poate fi utilizata inclusiv combinata cu spatierea textului pe verticala, adica un rand liber inainte de paragraf (fig.11). Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. Fig. 11 Marimea spatiului la inceput de paragraf se stabileste in functie de lungimea liniei de text, dar si in functie de alte tipuri de spatii existente in pagina. Spre exemplu, in cazul textului aliniat stanga-dreapta, spatiul de paragraf necesar este mai mic decat in cazul textului aliniat doar la stanga (fig.12). Cauza acestui fapt rezida in necesitatea de evidentiere a paragrafului, in conditiile existentei spatiilor libere de la sfarsitul randurilor.
Adancimea
paragrafului de 3 mm este suficienta pentru un text aliniat
stanga-dreapta. Pentru
textul aliniat la stanga, adancimea trebuie marita la 5 mm. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. Fig. 12 Nu intotdeauna este necesar ca la inceperea unui paragraf nou sa se realizeze si decalarea pe orizontala. Astfel, un paragraf nou poate sa inceapa la marginea din stanga randului, in una din urmatoarele situatii: dupa un titlu, la revenirea in text dupa introducerea unui citat, dupa o enumerare sistematizata prin buline sau cifre (fig.13). Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat – „nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna erat volutpat” Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. Nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat sed diam. Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. Fig. 13 Spatierea titlurilor Pentru texte scrise cu inaltimi peste 18 puncte, in special la titluri, este necesara repozitionarea caracterelor, respectiv optimizarea spatiilor libere dintre acestea. Aceasta operatie (in engleza, kerning), este necesara pentru echilibrarea optica a textului. Repozitionarea caracterelor nu are ca rezultat modificarea lungimii cuvintelor si nici ajustarea dimensiunilor si proportiilor literei. Aceasta tehnica poate fi utila pentru denumirile companiilor in documentele oficiale, afise, logotipuri etc., unde aspectul general al textului este extrem de important (fig.14).
text
normal text
modificat partial text
expandat text
condensat Goody’s Company Ltd. Goody’s Company Ltd. Goody’s Company Ltd. Fig. 14 Deoarece efectele acestei operatii sunt mai dificil de sesizat pe ecran, dupa finalizarea actiunii este recomandabila tiparirea paginii in scopul constatarii si analizarii rezultatelor. Spatierea in text Uneori, la analiza unei pagini de text se constata ca este prea „inchisa” la culoare din cauza ca textul este prea dens. Fie ca este „prea inchisa”, sau „prea deschisa” la culoare, aspectul paginii poate fi imbunatatit printr-un procedeu numit „tracking”. Acesta da posibilitatea modificarii distantei dintre caractere.
Cultura Cultura
reprezinta ansamblul structurat al valorilor materiale si
spirituale create de umanitate in procesul practicii social-istorice. Prin
cultura, omul dobandeste o esenta proprie, care il
distinge de celelalte fiinte vii, desprinzandu-l totodata de
natura. Dupa obiect si finalitate, se pot deosebi doua
forme ale culturii: materiala si spirituala. Cultura reprezinta ansamblul structurat al valorilor materiale si spirituale create de umanitate in procesul practicii social-istorice. Prin cultura, omul dobandeste o esenta proprie, care il distinge de celelalte fiinte vii, desprinzandu-l totodata de natura. Dupa obiect si finalitate, se pot deosebi doua forme ale culturii: materiala si spirituala.
Acelasi
text cu un „tracking” de 0,3 Text
normal, fara „tracking” Fig. 15 Prin marirea spatiului, textul devine mai „aerisit”, pagina capata un aspect mai deschis, mai putin apasator. Tehnica poate fi aplicata cu rezultate apreciabile la titluri, sigle, denumiri de firme etc.
si
spirituala. Arta Forma a
activitatii umane si a constiintei sociale
constand in realizarea de structuri expresive, capabile sa genereze
si sa comunice emotii specifice complexe, la care
participa, atat in actul creatiei, cat si al
receptarii, senzorialitatea, afectivitatea si inteligenta. Arta evolueaza in stransa interdepen-denta
cu celelalte forme ale constiintei sociale. Cultura reprezinta ansamblul structurat al valorilor materiale si spirituale create de umanitate in procesul practicii social-istorice. Prin cultura, omul dobandeste o esenta proprie, care il distinge de celelalte fiinte vii, desprinzandu-l totodata de natura. Dupa obiect si finalitate, se pot deosebi doua forme ale culturii: materiala
Arta Forma a
activitatii umane si a constiintei sociale
constand in realizarea de structuri expresive, capabile sa genereze
si sa comunice emotii specifice complexe, la care
participa, atat in actul creatiei, cat si al
receptarii, senzorialitatea, afectivitatea si inteligenta. Arta evolueaza in stransa interdependenta
cu celelalte forme ale constiintei sociale. Cultura reprezinta ansamblul structurat al valorilor materiale si spirituale create de umanitate in procesul practicii social-istorice. Prin cultura, omul dobandeste o esenta proprie, care il distinge de celelalte fiinte vii, desprinzandu-l totodata de natura. Dupa obiect si finalitate, se pot deosebi doua forme ale culturii: materiala si spirituala.
Fig. 16 Procedeul trebuie utilizat cu multa grija, astfel incat sa se obtina varianta optima in raport cu tipul de caractere si de inaltimea literelor folosite. Spatierea textului in materiale pentru prezentari Materialele pentru diverse tipuri de prezentari trebuie sa ajute publicul spectator in intelegerea mesajului continut in text. Compozitia trebuie sa se bazeze pe titluri, cuvinte cheie, scheme, care pot fi percepute/citite rapid si, eventual memorate, pentru ca informatiile prezentate succesiv (planse, diapozitive) sa poata fi legate, mental. Structurarea textului trebuie sa aiba la baza o combinatie intre spatierea pe verticala si cea pe orizontala (fig.17).
Ierarhizare
obtinuta doar prin Ierarhizare
obtinuta prin spatierea spatierea verticala. dupa
ambele directii. Fig. 17 Spatierea textului in reportaje Compunerea textului pentru reportaje trebuie sa aiba la baza o strategie in ce priveste spatierea. Astfel, un spatiu minim, dar mai mare decat distanta intre doua linii de text trebuie lasat inainte, dupa, precum si intre structurile enumerative cu bulina. Un spatiu mai mare se va lasa dupa titlu, un spatiu si mai mare inainte de titlu etc. De regula, paragrafele se spatiaza intr-un singur plan: fie pe orizontala, fie pe verticala. Daca documentul este complex, cu o structura bogata in titluri si subtitluri, se poate utiliza o strategie de spatiere mixta.
Spatiu
3mm dupa
titlu Lorem ipsum
Spatiu
2mm dupa
text Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat:
Spatiu
1,5mm la
sistematizare
dolore magna aliquam erat volutpat sed. Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. Fig. 18 Liniile lungi de text necesita un spatiu mai mare pentru departajarea textelor de acelasi nivel (fig.19). Lorem ipsum Dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Duis autem vel eum iriure dolor in. Hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat: nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet; dolore magna aliquam erat volutpat sed diam. Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. Fig. 19 Ca regula generala, spatierea textului se face in concordanta cu celelalte tipuri de spatii din pagina (margini, coloane), precum si in acord cu ilustratiile, figurile, sau celelalte elemente ale compozitiei. Spatierea textului in postere In cazul afiselor si posterelor, cititorul trebuie sa inteleaga mesajul dintr-o privire, chiar trecatoare, poate chiar din miscare. Se poate utiliza cu succes in aceasta situatie, o combinatie de moduri de spatiere, cu jocuri de inaltime, sau de modificare a tipurilor de caractere, in functie de importanta fiecarui element in raport cu intregul (text).
Fig. 20 Se recomanda ca informatiile sa fie grupate in blocuri independente, care pot fi mutate cu usurinta, facilitand realizarea compozitiei si echilibrarea acesteia din punct de vedere vizual.
|