Metoda cantitativa. Analiza de continut a presei scrise

Metoda cantitativa. Analiza de continut a presei scrise

In disciplinele socio-umane, in sociologie mai ales, termenii de „cantitativ” si „calitativ” au primit o extrapolare ce sa abate mult de la intelesul lor curent, ajungandu-se ca ei sa desemneze doua mari paradigme.

Ca orientare generala, cantitativul e supozabil pozitivismului, care e model de cercetare in stiintele naturii. Caracterizat cu totul sumar, din punct de vedere epistemologic, putem afirma ca modelul cntitativist presupune o realitate sociala exterioara, obiectiv structurala, profesand descrieri si explicatii de tip pozitivist (nomotetic), acest tip de orientare utilizeazand metode si tehnici structurate[1].

Metoda cantitativa este metoda de cercetare bazata pe masurarea si cuantificarea datelor obtinute.

Analiza de continut (fr. analyse de contenu; engl. content analysis) este un ansamblu de tehnici de cercetare cantitativ/calitativa a comunicarii verbale/nonverbale constand in identificarea si descrierea obiectiva si sistematica a continutului manifest/latent al comunicarii in vederea formularii unor concluzii stiintifice privind personalitatea celor care comunica, societatea in care se realizeaza comunicarea, precum si comunicarea insasi, ca interactiune sociala. Utilizata pentru prima data in Anglia in 1886, analiza de continut a aparut ca reactie fata de subiectivismul criticii literare[2].

P. P. Cartwright considera ca „analiza de continut este analiza sistematica a ideilor exprimate si cuprinse intr-un text, document sau comunicare verbala”[3], in timp ce Brimo A. Considera faptul ca aceasta analiza consta in „descompunerea ansamblului in elemente simple in schema clasificarii, masurarii, cuantificarii sau ierarhizarii elementelor unui document sau a unui grup de informatii diferite” .

Aceasta forma de analiza conta in „clasificarea sau codificarea elementelor unui mesaj in categorii specifice, in masura sa puna in evidenta diferite caracteristici pentru a le intelege sensul”. Prin mesaj, in acest context se intelege un document, articol de revista, referat stiintific etc. .

B. Berelson, unul dintre sociologii care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea tehnicii analizei continutului, considera ca analiza continutului este o tehnica de cercetare care are ca obiect descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii[6].

Cercetarile sociologice realizate pe baza analizei de continut pot fi grupate astfel: compararea continutului unor texte elaborate in diferite perioade de timp; compararea continutului unor texte emise de surse diferite; compararea continutului comunicarii utilizandu-se diferite etaloane; studiul reactiilor verbale in conditii experimentale .

Utilizarea tehnicii analizei de continut presupune determinarea unitatilor de inregistrare, de context si de numarare. De asemenea, trebuie stabilita schema categoriilor de analiza.

Unitatea de inregistrare, acea parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa intr-una din categoriile schemei de analiza, variaza in functie de obiectivul cercetarii, de nivelul de profunzime a nalizei, de timpul si posibilitatile materiale de care dispunem. Dintre unitatile de inregistrare mentionam cuvantul, propozitia/fraza, paragraful, tema, textul intreg .

Unitatea de numarare (de analiza) are functie de cuantificare. Ea poate fi identica cu unitatea de inregistrare, dar, in cele mai multe cazuri, se prefera unitatile de numarare cu caractristici fizice evidente (lungimea, suprafata, durata de timp) .

Unitatea de analiza poate varia in analiza de continut, prin urmare, sistemul de codare cu care operationalizam constructele depinde nu numai de tipul de text sau mediul de comunicare ce urmeaza a fi studiat, ci si de unitatea de analiza pe care cercetatorul o stabileste. Cercetatorul stabileste unitatile de analiza, adica decide cantitatea de text care se atribuie unui cod .

Unitatea de context reprezinta acel segment al comunicarii care permite a se vedea daca unitatea de inregistrare are o orientare pozitiva, negativa sau neutra. Marimea unitatii de context e conditionata de marimea unitatii de inregistrare, putand fi mai mare sau cel putin egala cu ea .

Schema de categorii se refera la acele continuturi ale comunicarii (unitatile de inregistrare) care urmeaza a fi clasificate, introduse in rubrici sau clase (categorii) relevante pentru verificarea ipotezelor cercetarii.

Proiect: Istoria cinematografului - pe ani Referat: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film

O problema de mare importanta este esantionarea materialului de analiza, in special in cazul analizei de continut a presei tiparite. Alegerea metodei de esantionare trebuie sa aiba in vedere natura fluctuatiilor textelor ce apar in ziare si reviste .

Pentru acest tip de analiza a continutului cantitativ am ales ca procedeu de analiza  analiza de frecventa, care reprezinta procedeul clasic al analizei de continut. Ea consta in determinarea numarului de aparitii ale unitatilor de inregistrare in sistemul categoriilor de analiza, se identifica citatele dintr-un text si se compara frecventa lor intr-un alt text.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Filosofie

Catedra de Sociologie

Schema de categorii / Fisa de lectura pentru articole

Tema: Situatia Armatei Romane reflectata in presa scrisa

Q0: Nr. Crt. .

Q1: Ziar   .1. Adevarul 2. Evenimentul Zilei 3. Ziua

Q2: Tipul articolului: 1. Pozitiv          2. Neutru 3. Negativ

Q3: Tonul ziaristului: 1. Pozitiv          2. Neutru 3. Negativ

Q4: Data  ..

Q5: Marime articol (numar cuvinte)  ..

Q6: Pagina pe care apare ..

Q7. numarul paginii pe care apare

Q8: Titlul articolului  ..

Q9: Tip de titlu: 1. Mic          2. Normal 3. Mare

Q10: Articol prevazur fu forografie: 1. Da 2. Nu

Q10_1: Tip de fotografie: 1. Mica 2. Normala 3. Mare

Q10_2: Fotografia persoanei implicate: 1. Da 2. Nu

Q11: Asezarea in pagina: 1. Sus       2. Centru 3. Jos

Q12: Vizibilitatea articolului: 1. Semnificativa       2. Nesemnificativa

Q13: Mentionare pe prima pagina: 1. Da         2. Nu

Q14: Categorii in functie de subiectul articolului: 1. Coruptie

2. Misiuni externe

3. Achizitii/ dotari tehnice

4. Financiar

5. Reforma

6. N.A.T.O.

7. Infractiuni/ sinucideri

8. Eveniment

9. Politica

10. Social