Comunicarea mediatica

Comunicarea mediatica

definitii, particularitati, functiile mass-media, avantaje si dezavantaje ale suporturilor mass-media-

Comunicarea  mediatica

Comunicarea mediatica este acea forma de comunicare ce se sprijina pe un suport tehnic si utilizeaza o tehnologie de difuzare in masa in care mesajele, avand un caracter public, se adreseaza unei largi audiente, intr-un mod indirect si unilateral. Mijloacele media pot fii folosite in doua directii: comunicarea directa (personalizata, adresata unui receptor individual) si comunicarea de masa (adresata unui receptor colectiv).

Din definirile care au fost atribuite comunicarii mediatice/comunicarii de masa de catre diversi cercetatori, se pot retine cateva accente care evidentiaza mai limpede caracteristicile si particularitatile acestui proces:

Emitatorul, este o “persoana institutionalizata”, un mare producator de mesaje, care reprezinta de obicei, un grup de persoane.

Comunicarea se socializeaza, devine colectiva, destinatarii comunicarii formeaza grupuri largi, colectivitati umane, fapt care constituie socializarea audientei.

• Caracterul unidirectional si mediat. Emitatorii si receptorii de mesaje sunt separati spatial si temporal, iar informatiile se transmit prin intermediul tehnologiei moderne.

• Produsele industriei comunicationale sunt deosebit de scumpe, iar aceste costuri au

influente (efecte) asupra publicului.

• Reactia grupului receptor de mesaje fata de grupul emitator este lenta (feedback-ul), chiar de indiferenta.

Comunicarea mediatica are urmatoarele trasaturi:

caracter instantaneu, deoarece informeaza despre un eveniment aproape in acelasi timp cu desfasurarea lui sau un decalaj foarte mic.

permanenta, pantru ca nu cunoaste nici o interupere.

caracterul universal, pentru ca este prezenta peste tot si in orice moment.

Mass-media sunt active in diverse sectoare ale vietii sociale si pot indeplinii, intr-un domeniu sau altul, urmatoarele functii:

1. Functia informativa

Priveste alimentarea publiului cu stiri sau informatii despre evenimentele sociale, afacerile publice si viata politica.

Exemplu: buletinele de stiri

2. Functia interpretativa

Se refera la interpretarile si judecatiile de valoare la care sunt supuse evenimentele sau faptele cotidiene in difuzarea lor  de catre mass-media.

Exemplu: “Sinteza Zilei”- Mihai Gadea si invitatul permanent Ion Cristoiu, talk-show ce dezbate probleme politice in direct, “Traieste sanatos”- Simona Balanescu, emisiune medicala).

DOCUMENT ONLINE: Cinematograful italian DOCUMENT ONLINE: Etapa de pre - productie (pregatire)

3. Functia expresiva

Mass media este un forum in care indivizii isi pot face cunoscute opiniile si castiga o identitate culturala, politica, sociala. Realizarea acestei functii depinde de masura in care diversele curente de opinie isi gasesc expresia mediatica.

4. Functia critica.

Se refera la o categorie diversa de activitati mediatice. Este vorba in primul rand de rolul traditional de “caine de paza” pe care mass media il joaca, in numele opiniei publice, fata de sistemul de guvernare al statului; in al doilea rand, de investigarea sau punerea in lumina a situatiilor sau aspectelor anormale din viata sociala; in al treilea rand, functia critica priveste confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifesta prin intermediul mass media.

Exemplu: Antena 1 care a dus o adevarata campanie asupra sistemului sanitar din Romania: critici severe, jurnale de stiri, cazuri relatate si autoritati chestionate.

5. Functia instructiv- culturalizatoare

Se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostiinte cultural-stiintifice.

Exemplu: Canale tv culturale: Discovery, National Geographic, TVR Cultural, precum si alte emisiuni culturale, stiintifice, etc.

6. Functia de liant social

Mass media poate genera un mecanism de solidaritate sociala in caz de calamitati naturale, situatii personale deosebite care solicita ajutorul celorlalti memrii ai societatii.

Exemplu: apelul media la societate, pentru ajutor, in caz de calamitati, cazuri sociale deosebite, etc.

7. Functia de divertisment

Se refera la modalitatiile de petrecere a timpului liber pe care mass media le pune la dispozitia publicului.

Mass media se adreseaza oamenilor pentru a-I informa, pentru a le influenta judecata si aprecierea asupra fenomenului de actualitate, pentru a le orienta atitudinile si conduitele. Indeplinirea acestor principale functii mediatice depinde de interactiunea dintre mass media, public si autoritati. In cadrul acestui joc de interferente, fiecare dintre cei 3 parteneri trebuie sa-si asume responsabilitatiile ce decurg din rolul pe care il are de jucat: mass media ar trebuii sa si asume responsabilitatea de factor de influenta pe care o detine fata de public, publicul ar trebuii sa se distanteze si sa sesizeze neajunsurile mass media, iar autoritatiile ar trebuii sa previna pe cale juridica abuzurile care se fac in numele libertatii de expresie.

Avantajele si dezavantajele diferitelor suporturi mass media.

1. Presa cotidiana

Avantaje:

sunt o sursa importanta de prestigiu, beneficiaza de o distributie larga si de credibilitate, intareste reputatia unei organizatii;

asigura distributia informatiei pe o arie geografica mare si in medii sociale diverse;

Dezavantaje:

stirile din ziare au “viata” scurta: informatia pe care o detin nu este accesibila decat o singura zi;

spatiul acordat stirilor este din ce in ce mai mic: ziarele acorda din ce in ce mai mult spatiu reclamelor si anunturilor (in SUA acestea acopera 2/3 din suprafata ziarului)

lectura cotidianelor nu este egala: cititorul le consacra maxim 30-40 de minute pe zi, el nu citeste toate paginile si rubricile (studiile de specialitate arata ca spatial citit este de ¼ din spatial tiparit) ci numai pe acelea cu care s-a obisnuit sau care il intereseaza;

2. Publicatiile cu aparitii saptamanale sau lunare

Avantaje:

selectivitatea: aceste publicatii au publicuri-tinta bine determinate, fapt ce permite directionarea informatiilor catre acele segmente care sunt direct vizate de mesajul organizatiei;

durata mare de “viata” a unei informatii: deoarece cititorul nu epuizeaza publicatia dintr-o singura lectura, revenind de mai multe ori asupra ei;

prestigiul si credibilitatea

Dezavantaje:

intarzierea in distributia informatiei: datorita intervalelor mai mari de aparitii, ele nu pot difuza informatia imediat.

ridigitatea in termeni de spatiu (machete si rubricatie riguroase) si de deadline (termene limita fixe, foarte rar accepta informatii de ultima ora)

3. Televiziunea

Avantaje:

impact social de amploare: in fiecare zi, milioane de oameni stau in fata micului ecran; dupa K. Tucker, televiziunea este un “mediu prioritar” deoarece ea este mai atractiva decat celelalte mass media si ofera prestigiu si chiar glorie celor pe care ii promoveaza;

credibilitate: in ciuda unor derapaje recente, imaginea televizata pastreeaza forta de convingere a lucrului “vazut pe viu”; in cazul cand mesajul este “intrupat” de discursul unui reprezentant al biroului de presa, care, prin prefesionalismul sau, reuseste sa aiba o prestatie convingatoare, impactul textului este sporit de capacitatea de a umaniza ideile pe care oa duce imaginea acestui vorbitor;

capacitate de mobilizare afectiva: are o putere sportia de a emotiona, adresandu-se in primul rand dimensiunii affective a omului si abia in al doilea rand disponibilitatilor sale reflexive.

Dezavantaje

mobilitatea telespectatorului: acesta poate circula cu repeziciune de la un canal la altul, ocolind anumite mesaje;

primatul imaginii in fata cuvantului: mesajele televizuale au tendinta de a privilegia imaginile (indeosebi pe cele socante, dramatice sau insolite) si de a marginaliza sau de a exclude mesajele cu un caracter prepoderent verbal;

accesul dificl: tv este curtat de reprezentantii tuturor institutiilor, din aceasta cauza obtinerea unui timp de aparitie este o operatiune extreme de dificila care solicita un effort complex de planificare a relatiilor cu presa.

4. Radioul

Avantaje:

receptarea rapida: mesajele ajung cu amre viteza la public, uneori chiar simultan cu derularea evenimentelor (transmisia “in direct”);

personalizarea: radioul se foloseste de cuvantul rostit pentru a transmite informatiile, el este “un mediu de comunicare de la om la om, care traieste mai ales prin conversatii”.

ubicuitatea: poate fii ascultat in cele mai diverse momente ale zilei, in cele mai diverse locuri in timp ce efectuam cele mai diverse activitati;

amploarea si, simultan, segmentarea audientei: datorita proliferarii posturilor de radio, publicurile s-au impartit intre diferite posturi si programe, fapt care permite directionarea mesajelor atat catre publicul larg, cat si de publicurile vizate de organizatie;

promovarea dimensiunii locale: dezvoltarea micilor posturi de proximitate permite radioului sa faca translatia dintre problemele locale si cele nationale.

Dezavantaje:

perisabilitatea mesajelor; caracterul immaterial ala cestora si durata mica de trecere “pe post” reduce posibilitatiile de receptare a unor informatii;

durata scurta a mesajelor: din pricina ritmului rapid de difuzare a celor mai variate programe, radioul nu permite distribuirea de texte de mare amploare.

Studiu de caz: comparatie cele de emisiuni, cei doi moderatori (acelasi format de emisiune, abordari diferite, functii mass-media diferite).

In gura presei – Mircea Badea

Revista presei- Radu Cazan

Bibliografie:

Cristina Coman – Realtiile publice si Mass-Media, Editura Polirom, Iasi, 2004

Joe Marconi – Ghid practic de Relatii Publice, Editura Polirom, Iasi, 2004

Denis McQuail – Comunicarea, Iasi, Institutul european, 1999