Silvicultura
Protectia padurilor - produsele padurii si folosirea lorPotrivit Codului Silvic, in raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se clasifica in : a) paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a constructiilor, a statiunilor balneo-climaterice b) paduri cu functii de productie si de protectie destinate mai ales sa produca materialul lemnos necesar economiei si nevoilor populatie Protectia acestor paduri imbraca urmatoarele aspecte: protectia impotriva taierilor ilegale refacerea si reconstructia ecologica a padurilor protectia impotriva poluarii protectia impotriva bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere protectia vanatului, a pestelui din apele de munte si din lacurile de acumulare si a altor vietuitoare terestre si acvatice din fondul forestier Pt. a realiza o exploatare rationala a padurilor, volumul de masa lemnoasa care se recolteaza anual si pe fiecare unitate de exploatare se coreleaza cu cota normala de taiere prevazuta in amenajamentul silvic si se aproba prin HG Exista un fond de ameliorare a fondului forestier, administrat de Min. Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, din care se fac lucrari de reimpadurire a terenurilor degradate si lucrari de impadurire dupa efectuarea exploatarilor, la acestea din urma contribuind cu fonduri proprii si beneficiarii exploatarilor de masa lemnoasa Poluarea produce asupra padurilor efecte care pornesc de la incetinirea cresterii arborilor pana la uscarea lor totala. Atat OUG 195/2005, cat si Codul Silvic interzic amplasarea in apropierea padurilor a oricarui obiectiv economic prin a carui functionare rezulta noxe care sunt daunatoare vegetatiei forestiere. Se realizeaza pe baza unui sistem integrat la nivelul intregii tari, prin folosirea anumitor substante si pesticide care sa nu dauneze vegetatiei forestiere, dar care sa previna si sa combata aparitia unor boli sau daunatori. In cazul in care se constata fenomene de masa de imbolnaviri sau aparitie a unor daunatori, se constituie carantina fitosanitara, cu despagubirea proprietarilor de paduri pe perioada cat au fost lipsiti de folosinta acestora Se realizeaza prin stabilirea de catre lege a perioadelor in care se poate exercita vanatoarea sau se poate pescui, a uneltelor si mijloacelor de practicare a acestor activitati si a altor mijloace de protectie. PRODUSELE PADURII SI FOLOSIREA LOR Codul Silvic clasifica produsele padurii in : produse lemnoase produse nelemnoase
Aceasta categorie include: a. produse principale care constau din materiale lemnoase rezultate din taieri de regenerare si destinate acoperirii nevoilor economiei si ale populatiei b. produse secundare rezultate din efectuarea unor lucrari de ingrijire a padurilor c. produse accidentale rezultate in urma unor calamitati naturale d. produse de igiena rezultate din procesul de eliminare normala a crengilor s.a. e. alte produse lemnoase ale padurii : arborii ornamentali, rachita si diferite produse din lemn Include : a. vanatul b. pestele din apele de munte si lacurile de acumulare c. fructele de padure d. semintele forestiere e. ciupercile comestibile f. plantele medicinale din flora spontana g. rasina Produsele lemnoase, cu exceptia celor accidentale si a celor de igiena se recolteaza si folosesc in aceleasi conditii ca produsele lemnoase principale, adica dupa marcarea prealabila a arborilor de Ocolul Silvic si cu recoltarea in urma incheierii unui contract intre beneficiar si proprietarul padurii prin Ocolul Silvic. Valorificarea materialului lemnos se face in primul rand prin licitatie, si daca in aceasta forma nu s-a valorificat in intregime, ceea ce ramane se poate vinde liber oricarui beneficiar. In ceea ce priveste produsele lemnoase, acestea se pot exploata in mod liber de orice persoana pt. nevoile personale si pe baza de autorizatie si prin incheiere de contract cand valorificarea se face in scopuri comerciale. Un important produs al padurii este si iarba de pe terenurile fondului forestier. Aceasta se foloseste numai prin incheierea de contracte cu detinatorii de terenuri din fondul forestier, indiferent daca folosirea se face pt. pasunatul animalelor sau prin cosire. REGIMUL JUR. AL PASUNILOR SI AL FANETELOR NATURALE L 172/2002 (a zootehniei) supune regimului de exploatare urmatoarele categ. de terenuri : 1) pajistile comunale care fac parte din domeniul privat al statului si se afla in administrarea consiliului local 2) pajistile aflate in indiviziune care, fie prin efectul legii, fie prin efectul actelor de proprietate, se folosesc in comun in cadrul asociatiilor de crescatori de animale 3) pajistile situate pe orice fel de teren din zona montana sau din zonele inundabile si din lunca Dunarii, care nu intra in primele 2 categorii si sunt folosite numai in timpul prielnic pasunatului, apartinand domeniului public al statului pajistile cu regim special, cu exceptia perimetrelor de protectie ecologica si a rezervatiilor naturale Folosirea, administrarea si gospodarirea pajistilor se realizeaza pe baza unor planuri intocmite la nivelul fiecarei localitati cu acordul detinatorilor de animale pe baza incheierii unor contracte, fie pe o perioada de 1 an, fie pe o perioada de 5 ani (cat dureaza asolamentul). Daca in urma folosirii anumitor suprafete o parte din pajisti s-au degradat, cu acordul proprietarilor sau detinatorilor, ele se include in perimetrele de ameliorare. PROTECTIA PLANTELOR CULTIVATE incepe cu protectia soiurilor de seminte care trebuie inregistrate de cei care le produc la autoritatile competente din cadrul Min. Agriculturii, dupa care obtin o autorizatie pt. producerea, prelucrarea sau comercializarea acestora, dupa caz. Aceasta autorizatie poate fi retrasa cand organul emitent constata nerespectarea obligatiilor prevazute in document, sau cand titularul nu mai desfasoara activitatile respective timp de 3 ani consecutiv. Persoanele fizice si juridice care produc, comercializeaza sau fac alte operatiuni cu seminte sau plante sunt protejate prin acordarea brevetelor de soi sau de samanta in conditiile prevazute de lege. Pt. a preveni raspandirea bolilor incepand cu samanta si terminand cu planta cultivata se fac controale de catre organele de specialitate si, in cazul in care se constata ca sunt libere de boli sau de paraziti, se elibereaza un pasaport fitosanitar in baza caruia samanta sau planta poate fi comercializata pe teritoriul tarii sau poate fi exportata. In cazul in care se constata aparitia unor boli sau daunatori, in mod obligatoriu se constituie carantina fitosanitara, detinatorii de terenuri avand obligatia sa respecte obligatiile impuse de autoritati pe perioada respectiva. Plantele modificate genetic pot circula pe teritoriul tarii in conditiile prevazute de lege: insotite de certificate speciale si brevetate.
|