Lucrari de protejare, formare si stimulare a cresterii puietilor

Pasunatul animalelor domestice ca si efectivele dense de vanat pot provoca imense prejudicii culturilor forestiere tinere. Principalele tipuri de vatamari provocate de animale constau in: roaderea si chiar consumarea lujerilor terminali sau laterali ai puietilor, roaderea scoartei, ranirea si exfolierea cojii cu coarnele de catre cerb si caprior etc. Pentru prevenirea unor astfel de vatamari se poate recurge la o protectie globala, prin imprejmuirea culturilor dupa instalare sau la protectia individuala a puietilor de specii principale, prin mijloace mecanice sau chimice.

in ceea ce priveste protectia individuala a puietilor cu mijloace mecanice, in principiu se urmareste impiedicarea animalelor sa ajunga la planta sau la partile plantei mai mult agreate ca hrana, in acest scop s-a recurs la protejarea puietilor cu mansoane din plasa de sarma pe rama metalica, cu sau fara tutorare, confectionarea de spirale din sarma (frecvent ghimpata) in jurul portiunii de protejat sau utilizarea de tutori din sarma impletita, prevazuta cu tepi lungi si ascutiti. Pentru protejarea lujerilor anuali, in special a celui terminal la rasinoase in timpul iernii, s-au utilizat si pungile din material plastic.

Pentru protejarea puietilor impotriva vatamarilor provocate de animale, in Anglia, Franta etc. se utilizeaza tuburi de dimensiuni adecvate confectionate din material plastic. Tuburile respective inchid complet puietii in interior, unde acestia cresc pana cand ating dimensiuni ce-i fac putin vulnerabili la animale. Pe langa protejarea de animale, in aceste tuburi puietii sunt mai putin expusi la unele excese ale factorilor climatici si se stimuleaza cresterea lor in inaltime, fiind impiedicata alungirea ramurilor laterale.

Protectia individuala cu mijloace chimice consta in ungerea puietilor cu substante repulsive, care actioneaza neplacut asupra mirosului si gustului animalelor, determinandu-le sa evite plantele tratate. Substantele repulsive sunt, in general, de origine animala - sange alterat de vita, urina, must de balegar - la care se adauga catran, sulf, fenol, petrol, ulei de in etc.

Aplicarea procedeelor de protectie individuala este costisitoare si nu in toate cazurile se soldeaza cu eficienta dorita. De aceea, protectia individuala se recomanda in cazul unor culturi deosebit de valoroase, dar mai frecvent se rezuma la protejarea puietilor de specii principale.

Lucrarile de formare a puietilor din culturi forestiere constau in principiu din taieri in coroana care, la puietii de talie mijlocie si mare, le continua de regula pe cele incepute in pepiniera. Aceste taieri sunt indicate atat pentru stimularea fructificatiei in plantatiile semincere sau pentru obtinerea formelor ornamentale, decorative in spatii verzi, cat si pentru producerea lemnului de lucru fara defecte in culturile forestiere de productie.

Taierile de formare aplicate in culturile forestiere de productie urmaresc, in principal, realizarea elagajului artificial care contribuie sensibil la ameliorarea calitatii lemnului de lucru. Pana in prezent, asemenea taieri s-au limitat la unele culturi constituite din specii repede crescatoare (plopi euramericani etc.).

Extinderea culturilor forestiere cu specii valoroase si nevoia stringenta de a furniza industriei material lemnos fara noduri, recomanda aplicarea acestor taieri pe scara mai larga.

Taierile aplicate sub forma de elagaj artificial asigura obtinerea unor tulpini drepte cu conicitate redusa si trunchiuri lipsite de craci. Experimental, s-a dovedit

ca inceput din timp, inca din faza de crestere individuala a puietiior, elagajul exercita o influenta favorabila asupra cresterii in inaltime, deoarece exemplarele elagate cauta sa compenseze diminuarea suprafetei foliare prin aparitia pe lujerul terminal, mult alungit, a unui numar mai mare de frunze sau de ace.

Lucrarile propriu-zise de elagaj artificial, constand in taierea de pe tulpinile arborilor de viitor a cracilor uscate sau a celor vii, purtatoare de frunzis de umbra (parazitar), sunt incluse in grupa operatiunilor culturale cu caracter special. Asemenea taieri se aplica mai mult dupa inchiderea masivului, incepand spre sfarsitul fazei de prajinis sau inceputul fazei de paris, neincadrandu-se in categoria lucrarilor de formare a puietiior in primii ani dupa instalarea culturilor forestiere, in masura in care unele exemplare valoroase au constituit obiectul lucrarii de formare a tulpinii (emondaj-elagaj) si de stimulare a acumularilor de biomasa inca din perioada de crestere individuala, este recomandabil ca acestea sa fie cu prioritate luate in considerare pentru aplicarea elagajului artificial, atunci cand ating dimensiunile optime pentru executarea acestor taieri.

Stimularea cresterii in inaltime si corectarea unor forme necorespurizatoare ale tulpinii pot fi obtinute prin taieri in coroana, fara suprimarea completa a ramurilor. Asemenea taieri se recomanda in plantatii pana la constituirea starii de masiv, in faza de crestere individuala, exemplarele izolate ale majoritatii speciilor foioase (indeosebi cvercinee) au tendinta de a forma coroana labartata in detrimentul cresterii in inaltime. Prin scurtarea ramurilor laterale se amelioreaza forma tulpinii si se stimuleaza cresterea in inaltime.

Pentru specii foioase deosebit de valoroase se recomanda doua procedee mai importante de taiere in coroana: taierea sub forma conica si taierea sub forma cilindrica. Taierea conica presupune scurtarea mai pronuntata a ramurilor din partea superioara a coroanei si in mai mica masura a celor de la baza; obtinandu-se astfel o coroana asemanatoare celei de molid. La stejar pedunculat se recomanda o varianta a taierii conice, care consta in esenta din taierea sub aceasta forma a ramurilor din treimea superioara a coroanei si suprimarea de la baza a celor situate sub acest nivel. Efectul se face remarcat in activarea cresterii in inaltime si in rectitudinea desavarsita a tulpinii, in plus, intarzierea intrarii in vegetatie a puietiior astfel formati, cu 2-3 saptamani fata de cei cu coroana intreaga, ii fac mai putin vulnerabili la ingheturile tarzii.

La taierea cilindrica, ramurile laterale se scurteaza la aproximativ aceeasi distanta fata de axul tulpinii. Procedeul respectiv, indicat cu deosebire la speciile de stejar (pedunculat si gorun), activeaza considerabil cresterea in inaltime, favorizeaza formarea de coroane proportionate si a unor tulpini drepte.

Aplicarea taierilor in coroana se soldeaza cu reducerea suprafetei foliare, inlaturand necesitatea receparii dupa plantarea puietiior. Acest aspect trebuie avut in vedere mai cu seama in cazul folosirii puietiior de talie mijlocie in lucrari de impadurire, la care receparea este contraindicata.

In general, la rasinoase nu se aplica taieri de formare a coroanei. La asemenea specii se recomanda, daca este cazul, inlaturarea varfului suplimentar la puietii cu tulpini bifurcate. La asemenea exemplare, varful nedorit se scurteaza la jumatate, devenind astfel o ramura laterala.