Particularitati bioeconomice si fiziologice la caprine

PARTICULARITATI BIOECONOMICE SI FIZIOLOGICE LA CAPRINE

1. Particularitati bioeconomice

Cresterea si exploatarea caprelor a inregistrat in ultimii ani un interes economic crescut determinat in special de capacitatea lacogena superioara (de 8-20 de ori mai mare decat propria greutate corporala) alaturi de alte particularitati bio-economice: prolificitate, precocitate, rusticitate.

In Romania, capra se creste separat sau impreuna cu ovinele cu care coabiteaza bine de secole. Caprinele sunt raspandite mai ales in zonele colinare, montane si in jurul localitatilor urbane. Se cresc in mica gospodarie in numar de 2-3 sau in grupe mai mari de 40-60 capete si in ferme specializate.

Aproximativ 70% din efectivul national de capre apartine rasei Carpatina, neameliorata, rustica, rezistenta la conditii aspre si cu productii relativ reduse, restul de 30% Rasa Alba de Banat, ameliorata, cu produtie mai mare de lapte si prolificitate crescuta.

Sub raportul densitatii numarul cel mai ridicat se inregistreaza in judetul Dolj, Olt, Buzau, Bacau, Mehedinti iar cele mai reduse in Botosani, Satu-Mare,Iasi, Braila restul ocupand o pozitie intermediara.

In multe tari din Europa se practica transplant de embrioni, insamantare artificiala, intarcarea timpurie a iezilor, controlul individual al laptelui, testarea pe baza de performante proprii si descendenta, mulsul mecanic, furajarea stimulativa aspecte care explica existenta unor rase specializate cu productii ridicate.

Efectivul de capre pe plan mondial este in crestere. In Europa s-au elaborat programe care urmaresc:

generalizarea selectiei pe baza de control individual al productiei de lapte

testarea reproducatorilor pe baza performantelor proprii, descendentelor si ascendentelor

sincronizarea fatarilor

controlul estrului si generalizarea insamantarilor artificiale

producerea de inlocuitori de lapte eficienti pentru intarcarea precoce a iezilor

adaptarea procesului de ameliorare la conditiile de productie oferite de exploatarea extensiva, semiintensiva si intensiva

selectia caprelor fara coarne,

extinderea sistemului silvopastoral de intretinere

pastrarea calitatilor organoleptice ale laptelui prin refrigerare si producerea de lapte pudra in special pentru copii sugari

protectia sociala a produselor traditionale si acordarea de subventii crescatorilor

organizarea de expozitii si targuri

Particularitatile bioeconomice ale caprelor sunt:

rusticitate pronuntata, rezistenta la conditii aspre de mediu si la deplasari rapide, pe drumuri greu accesibile datorita specificului anatomic al scheletului, musculaturii, articulatiilor si aparatului tendinos-ligamentar; in decursul unei zile capra parcurge pentru cautarea hranei distante mai mari cu 50% decat oaia si cu 80% decat bovinele.

mobilitatea buzelor, conformatia botului si a dentitiei care permit valorificarea tuturor sortimentelor de vegetatie si mai ales a celei lemnoase, ceea ce contribuie la supravietuirea ei si in zone aride in care alte rumegatoare nu ar putea rezista; digera mai bine fractiunile proteice ale plantelor si prefera in proportie de 60% arboretul, fata de 20% gramineele si 10% alte plante;

sesizeaza cu usurinta aspectul, calitatea si distribuirea sortimentelor de furaje, fapt care influenteaza capacitatea de ingestie refuzand de multe ori sau aceptand cu dificultate unele nutreturi;

capacitatea de diferentiere a celor patru gusturi: amar, dulce, sarat si acru care influenteaza alimentatia datorita selectarii furajelor

alegerea selecticva a partilor ingerate, indeosebi a frunzelor bogate in glucide, preferad plante in diferite stadii de maturitate;

capacitatea de a se sprijinii pe membrele posterioare pentru a se ridica, reusind astfel sa-si diversifice consumul zilnic

rumegarea nocturna mai intensa si cu o durata a ciclului mai mare decat la ovine

sensibilitatea la conditii necorespunzatoare de igiena, la frig, curenti de aer, umiditate excesiva care le predispun la boli pulmonare si parazitare

pierd mai putina apa prin transpiratie decat ovinele la temperaturi ridicate. Necesarul de apa este mai scazut putand fi suficienta cea din furajele verzi daca acestea au un continut de 60%

prezenta in cantitate redusa a stratului adipos subcutan si dezvoltarea acestuia sub forma de depozit de culoare alba, perirenal si in general abdominal, rezerve considerabile de energie usor de utilizat in perioade de subnutritie

capacitatea lactogena de 8-20 de ori mai mare fata de propria greutate corporala (6-8 ori bovinele);

in absenta gestatiei lactatia continua si in al doilea an, curba inregistrand un nou varf, ramura descendenta prelungindu-se in acest caz pana la 700 de zile.

prolificitate ridicata

longevitate biologica de pana la 10-12 ani cu maxim de 18

longevitate economica de pana la 7 ani

2. Alimentatia si comportamentul alimentar

Caprele pot valorifica o categorie diversificata de nutreturi aceasta reprezentand o alta particularitate bioeconomica a acestei specii. Comportamentul sau alimentar prezinta insa cateva aspecte originale care o diferentiaza de alte rumegatoare. Particularitatea esentiala este selectia. Preferintele alimentare ale caprei pot avea consecinte defavorabile asupra productivitatii unei exploatatii. Pe de alta parte, comportamentul alimentar selectiv poate constitui un avantaj deoarece permite valorificarea ratiilor sau pasunilor mediocre ceea ce explica de ce acest animal poate fi crescut in zone dificile, aride sau semiaride.

In stabulatie

Consumarea tainului la iesele permite identificarea a trei faze :

a) explorarea: la inceput capra analizeaza ceea ce i s-a oferit ca hrana, tragand, imprastiind furajul sau explorand cu capul in iesle. Aceasta perioada poate fi:

scurta daca exista competitie alimentara, daca furajul este omogenizat si animalele sunt obisnuite cu ratia respectiva;

lunga in cazul distributiei individuale, cu furaje de calitate mediocra compuse dintr-o mare varietate de plante si daca intervalul dintre tainuri este prea scurt

b) ingestia: capra incepe sa consume repede tainul de hrana. Dupa un interval de timp ingestia devine mai lenta si mai selectiva.

c) selectia: ingestia este intrerupta din timp in timp, capra consuma alternativ furaje, apa, bulgare de sare sau paie din asternut. Este ca si cum animalul ar incerca sa-si echilibreze aportul de apa, elemente minerale si celuloza. Aceast comportament intre furaje pe de o parte si lapte, concentrate, apa, sare, paie pe de alta apare foarte timpuriu la ied. Desi cantitatea de fan este scazuta, timpul de ingestie a acestuia depaseste cu mult timpul de ingestie a laptelui inainte de intarcare sau de concentrate, apa si sare dupa intarcare.

Sfarsitul tainului este urmat de o perioada de siesta in care animalul, in picioare sau decubit, este somnolent.

PROIECT: Boli ochi caini PROIECT: Controlul functiei de reproductie la suine (REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE)

In conditii experimentale timpul dintre doua tainuri a fost de 2^1/2 ore.

Raportat la oaie se pot evidentia cateva particularitati astfel:

cantitatea totala de substanta uscata ingerata/zi este sensibil egala la capra si la oaie

ingestia este mult mai lenta la capra si este influentata de selectie

o parte din ingestie se efectueaza in cursul perioadelor secundare mai numeroase si mai consecvente la capra decat la oaie

rumegarea este mai scurta decat la oaie si se desfasoara in special noaptea

Evident, natura hranei influenteaza acesti parametrii ceea ce explica de ce mai multe studii conduc la rezultate contradictorii.

La pasune

Particularitati anatomice si comportamentale

buza superioara deosebit de mobila permite selectia partilor vegetale (muguri, frunze, flori ) chiar la plantele prevazute cu spini

agilitate: se poate catara in locuri greu accesibile datorita posibilitatii adoptarii pozitiei bipede

este capabila sa parcurga mai mult de 4km/zi cu o viteza medie de 1km/ora. Distanta parcursa este influentata de calitatea vegetatiei, existenta surselor de adapare, prezenta locurilor de odihna si de sezon

posibilitatea de diferentiere a gusturilor dulce, acru, amar si sarat influenteaza alegera minutioasa a speciilor si portiunilor vegetale pe care le ingera. Aceasta permite caprei sa se adapteze in conditii dificile mult mai mult decat alte rumegatoare.

comportamentul alimentar al caprei la pasune este asemanator celui la iesle. Pasunatul intens dureaza 1-1^1/2 ore, apoi incepe selectia speciilor vegetale si consumul se reduce.

comportamentul selectiv la pasune reprezinta un inconvenient major. Vegetalele nu sunt consumate in intregime de aceea este recomandat pasunatul rational sau rotatia pasunilor.

Durata pasunatului este influentata de sezon  (scazut iarna), modul de exploatare (mulsul de seara poate impune revenirea caprelor mai devreme), climat  (diminuat in caz de intemperii sau calduri excesive), calitatea drumului de parcurs (in zone dificile poate trece o ora pana la gasirea hranei).

Pe parcursul unei zile se disting doua perioade de ingestie : dimineata si seara. In restul zilei sunt observate ingestii secundare de aproximativ o ora. Aceasta repartitie poate fi influentata de conditii climatice (caldura, ploaie)

3. Selectia alimentara

Doua teorii distincte explica de ce un animal este atras sau dimpotriva manifesta repulsie fata de un aliment: nevoile nutritionale si satisfactia data de aliment (palatabilitate).

nevoile nutritionale: analiza ratiilor ingerate de capra conduce la ipoteza ca alegerea este influentata de calitatea nutritiva a alimentelor. Rhoades estimeaza ca gustul si mirosul sunt raspunsuri evoluate ale componentelor chimice care pot avea calitati nocive sau benefice. In acelasi timp Arnold si Hill au demonstrat ca receptorii gustativi si olfactivi ai animalelor nu reactioneaza decat la molecule simple si sunt incapabili de a recunoaste constituienti complexi ca materiile azotate sau celuloza care determina valoarea nutritiva. Pentru acesti autori 'numai caracteristici neidentificabile la atingere, gust, miros si corelarea cu factori nutritionali neidentificabili permit intelegerea comportamentului alimentar de selectivitate al caprei'.

Palatabilitatea: caracterizeaza acceptarea alimentelor in functie de proprietatile lor organoleptice. Aceste notiuni includ toate alimentele dar este amintit pentru concentrate si specii vegetale prezente pe parcurs. Refuzul frecvent observat pentru un aliment introdus recent sau prezentat intr-o forma diferita nu trebuie confundat cu palatabilitatea.

La capra, cei doi parametrii sunt susceptibili de a influenta selectia furajelor: necesarul nutritional este cu atat mai important cu cat capra este subnutrita, palatabilitatea este cu atat mai dominanta cu cat capra poate sa-si acopere usor nevoile nutritionale.

Factori de variatie

factori individuali: raspunsul de la o capra la alta sau de la un efectiv la altul fata de un aliment poate fi variabil. Multe animale au tendinta de a accepta sau refuza toate alimentele oferite indiferent de calitatile lor organoleptice. Numai o parte din capre dintr-un efectiv refuza alimentele in functie de palatabilitatea lor. In general tineretul sub un an selectioneaza mai mult decat caprele adulte. Caprele in varsta care au avut accidente patologice sunt cele care manifesta cel mai mare refuz fata de alimentele distribuite.

stadiul fiziologic: la sfarsitul gestatiei si debutul lactatiei refuzul alimentelor concentrate este frecvent. Este indicat sa nu se schimbe compozitia furajului concentrat in preajma parturitiei. Se pare ca refuzul unui aliment la capra este cu atat mai mare cu cat potentialul sau productiv este mai ridicat.

experienta alimentara: desi rezultatele sunt inca insuficiente in acest domeniu se pare ca o conditionare a alimentelor mai putin apetisante in perioada de crestere amelioreaza acceptarea lor in perioada productiva. Cu alte cuvinte ieduta care are experienta unui aliment mai putin apetisant in perioada de crestere si care progresiv este obisnuita sa-l consume va refuza mai putin acelasi aliment care-i va fi distribuit in timpul vietii productive. Aceasta educatie alimentara a iedutei trebuie condusa cu discernamant pentru a nu avea consecinte asupra dezvoltarii sale.

4. Consecintele selectiei alimentare

Comportamentul selectiv al caprei este extrem de dezvoltat si selectia trebuie condusa astfel incat sa ofere posibilitatea valorificarii ratiei ingerate in raport cu ratia disponibila.

Dar inconvenientul major consta in faptul ca aceasta selectie genereaza o cantitate mai mult sau mai putin importanta de refuz in functie de aliment si uneori respingerea totala a specilor vegetale, alimente concentrate si chiar apa mineralizata si vitaminizata.

Asupra capacitatii de ingestie in functie de :

(Capacitatea de ingestie = cantitatea de alimente oferite la discretie care pot fi ingerate voluntar,in functie de nivelul productiei, caracteristicile anatomice si fiziologice ale unui animal)

1. starea fiziologica

gestatia: cantitatea de substanta uscata ingerata zilnic de fiecare capra este relativ constanta dar raportat la greutatea corporala ea poate suporta mici modificari. Prolificitatea nu amelioreaza capacitatea de ingestie si de multe ori chiar o diminua catre sfarsitul gestatiei ceea ce accentueaza riscul de cetoza metabolica.

Lactatia: capacitatea de ingestie creste incepand de la parturitie pentru a atinge un maxim intre saptamana 6-10 de lactatie dupa care diminua.

productia de lapte si greutatea corporala: rezultatele obtinute evidentiaza variatii de ingestie foarte importante intre indivizi intr-un anumit stadiu fiziologic mai ales in lactatie ceea ce confirma interventia factorilor individuali dintre care cei mai importanti sunt productia de lapte si greutatea corporala

alti factori genetici si individuali: varsta, rasa, starea nutritionala, diverse patologii (sindromul caprei grase, toxiemia de gestatie, cetoza, hipomagneziemia) si care pot influenta diminuarea capacitatii de ingestie

2. tehnica si conditiile de crestere

Ratia inainte de parturitie

La debutul lactatiei, capacitatea de ingestie creste cu o viteza mai scazuta decat nevoile pentru producerea laptelui ceea ce creaza un deficit energetic pe care capra trebuie sa-l compenseze cat mai rapid posibil prin aport alimentar. Este  important sa fie favorizata ingestia la sfarsitul gestatiei prin distribuirea de furaje de foarte buna calitate.

Temperatura (confort termic 20-28⁰C): asemanator altor rumegatoare, capra creste consumul la temperaturi scazute pentru a satisface nevoile suplimentare legate de termoreglare. Din contra, in ciuda rezistentei, capra este sensibila la stresul termic (temperatura critica maxima este estimata la 30⁰) ceea ce se traduce prin diminuarea ingestiei si productiei. S-a constatat o reducere a ingestiei cu 60% la tapii castrati expusi unei temperaturi de 25 - 30⁰C. Diminuarea ingestiei este mai evidenta pentru furaje decat pentru concentrate.

alimente:

1. furaje verzi: gustul, mult mai accentuat fata de la bovine si ovine, este in general in favoarea leguminoaselor decat a gramineelor. Caprele prefera trifoiul, lucerna, porumbul, sorgul, ovazul; iarna floarea soarelui, sfecla asociate cu fan. Ele accepta mai bine cerealele intregi decat uruite. Furajele trebuie sa fie curate, fara pamant si cu fibre lungi.
2. fanurile sunt mai putin consumate decat furajele verzi dar nu exista preferinte gustative, ingestia este influentata de calitatea conservarii. Un fan bun este refuzat in proportie de 15-20% iar unul necorespunzator in proportie de 50%. Cantitatea refuzata trebuie indepartata dupa fiecare tain in caz contrar consumul diminua si riscurile de micotoxicoza cresc. Fanul depozitat in podul adapostului poate fi refuzat de capre datorita impregnarii cu miros de dejectii.
3. silozul: permite mentinerea lactatiei in timpul verii si iernii, valoarea sa nutritiva este constanta in cursul anului. Refuzul este limitat la 5%. Silozul necorespunzator poate influenta procentul de mortalitate. Silozul de iarba creste nivelul butiric; silozul de lucerna aduce la debutul lactatiei o sursa importanta de azot; silozul de porumb aduce o sursa de energie dupa parturitie dar este carentat in azot si calciu. Utilizarea acestuia timp indelungat poate favoriza ingrasarea caprelor gestante, predispunandu-le la toxiemie de gestatie si cetoza de lactatie.

sistemul de distribuire

1. extensiv, pe traseu, selectioneaza plantele parfumate, mladite de stejar.

2. la pasune: atitudinea sa capricioasa o determina sa renunte la iarba pentru lastaris. Un sistem de pasunat rational trebuie sa tina cont de faptul ca risipa atinge 50% si cantitatea de substanta uscata ingerata este insuficienta necesitand suplimentare la iesle.

3. la iesle capra risipeste mai putin si accepta ceea ce refuza la exterior. Furajele verzi recoltate pot fi distribuite in trei tainuri. Acest sistem este greu, necesita doua tone de furaj pe zi pentru 100 de capre si este aplicat in fermele mari. Intre tainuri capra consuma paie curate. Ciclul mericic este de 62 de secunde, de preferat nocturn in timp ce la ovine acelasi ciclu este de 52 de secunde.

conditiile de mediu - spre deosebire de bovine si ovine, capra este foarte sensbila la mediu. Ploaia, caldura, o perturbare in cursul mesei determina scaderea consumului

5. Importanta patologica a comportamentului alimentar

Activitatea medicului veterinar pentru supravegherea unei crescatorii de capre, din ce in ce mai importanta si performanta in Europa, este orientata catre profilaxia bolilor si prevenirea pe termen lung a erorilor alimentare. Alimentatia al carui rol este de a exterioriza intregul potential productiv este in acelasi timp primordiala in mentinerea echilibrului fiziologic al organismului.

Defectele calitative si cantitative ale regimului alimentar corelat comportamentului selectiv al caprei vor antrena tulburari ale ecosistemului rumenal cu modificari de pH si aparitia starilor de acidoza, acido-cetoza sau alcaloza.

Acesti termeni reprezinta pentru veterinar adevarate boli de crestere care antreneaza uneori parakeratoza rumenala, scaderea nivelului butiric, diminuarea lactatiei, modificari ale compozitiei laptelui.

Consecinta unor astfel de  tulburari de alimentatie poate conduce la procente de mortalitate ridicate determinate de actiunea nociva a diversilor metaboliti in exces in sange dar si mortalitate determinata de instalarea germenilor patogeni care pot profita de dezechilibrul florei si pH ului: de aici aparitia bolilor de tipul enterotoxiemiilor, listeriozei, paratuberculozei…. care semnaleaza de fapt erori alimentare.

Ameliorarea calitatii furajelor si aportul de alimente concentrate si deshidratate determina cresterea productiei de lapte dar in acelasi timp induc cresterea tulburarilor de origine nutritionala.

Bolile metabolice mai importante, acidoza, cetoza, alcaloza, ocupa primul loc in cresterea intensiva. Consecintele lor pot fi limitate la scaderea productiei de lapte dar in egala masura degradarea sanatatii si chiar moartea animalelor. Sunt afectiuni dificil de identificat si tratat deoarece simptomele sunt complexe si frecvent asociate,de exemplu: acidoza-cetoza, acidoza-enterotoxieme, acidoza-listerioza.

6. Reproductia

Maturitatea sexuala apare ca si la ovine inaintea celei corporale si este influentata de rasa, individ si conditiile de crestere. Obiectivul crescatorilor este de a utiliza ieduta la monta in primul an la aproximativ 32kg. Aceasta greutate este considerata de multi crescatori optima cu conditia ca scheletul, cutia toracica si rumenul sa fie bine dezvoltate. Si la caprine activitatea de reproductie are caracter sezonier, caldurile declansandu-se toamna (intensitate maxima octombrie – noiembrie).

Pregatirea pentru monta mpune o perioada de hranire stimulativa cu furaje bogate in proteina, saruri minerale si vitamine.

Gestatia

gestatia dureaza 5 luni si poate fi scindata in doua parti:

primele trei luni in care lactatia continua sa diminue corespunde unei perioade de refacere a rezervelor. Femela atinge punctul de echilibru fara sa se ingrase.

ultimele 8 saptamani in care greutatea corporala creste cu aproximativ 1,5 kg saptamanal mai ales in ultimele 5 saptamani (sau o greutate totala de 8 – 10 kg). Aportul in aminoacizi glucoformatori si o suplimentare a energiei si azotului este indispensabila.

Capra este buna producatoare de lapte si deosebit de prolifica (2-3 iezi chiar mai mult). Catre sfarsitul gestatiei ea se gaseste intr-un echilibru nutritional precar. Jenata de uterul voluminos (2-3 iezi+invelitori=8-12kg) ea ramane mai mult in decubit si apetitul diminua in timp ce nevoile energetice cresc. De aceea aceasta perioada trebuie foarte bine monitorizata.

Parturitia

parturitia are loc in general in ianuarie-februarie si necesita utilizarea de alimente bine conservate pentru a demara lactatia. Frigul care determina cresterea necesarului in glucoza, asociat cu ingrasarea printr-un exces de concentrate sau siloz de porumb predispune la toxiemie de gestatie.

prolificitatea medie este de 1,75:1,5 la primipare si 2 la multipare. O capra cu trei iezi poate exporta pana la 20% din greutatea sa. Comparativ cu bovinele, raportul dintre greutatea la fatare x 100/greutatea mamei la monta conduce la 11,4 la capra si 6,6 la vaca (Fehr P.M. 1974)

In concluzie, trebuie supravegheate caprele grase, aparent cu tripleti si cazate in adaposturi reci. Prolificitatea ideala este de 2 iezi.

7. Cresterea iezilor

Principalul factor de variatie al cresterii este ereditatea. Iezi din gestatii gemelare au o greuate mai mica la parturitie dar pot recuperea destul de repede acest handicap.

Din a zecea zi, iedul primeste fan si poate rumega din a treia saptamana. Intarcarea precoce este posibila la 5 saptamani (foarte precoce) iar cea naturala la 60 – 90 de zile.

Alimentatia corespunzatoare permite obtinerea greutatii de 25 – 45 kg la 7 luni data la care caprita poate fi montata. Cresterea este intensa pana la 4 luni: 150 – 180 g/zi apoi regreseaza la 60 – 80g la 7 luni.

Cresterea tineretului este dominata de probleme infectioase, parazitare si accidente de intarcare. Erorile alimentare favorizeaza gastroenterotoxiemii, adesea fatale, si necroza cortexului cerebral. Carentele specifice fiecarei exploatatii pot antrena boli nutritionale la capra cum sunt:

carenta in Cu in utero sau ataxia enzootica

carenta in seleniu in utero sau castigata in timpul cresterii denumita miopatia paralitica

carenta in iod in utero determinata de o alimentatie pe baza de varza in timpul gestatiei sau gusa la ied

carenta in mangan in utero care determina buletura articulatiilor nou nascutului

8. Lactatia

Dureaza in medie 240 – 270 de zile debutand in decembrie-ianuarie. Intarcarea este de minim 2 luni. Varful lactatiei este de 3 – 6 l/zi si scade dupa 3 luni. Productia anuala variaza intre 500 la 1000 l si mai mult.

Calitatea laptelui de capra este considerata superioara:

compozitia chimica si organoleptica, efecte nutritive tonifiante si antirahitice, antianemice, antiinfectioase.

datorita dimensiunilor particulelor de grasime laptele de capra este usor absorbit in intestin avand o digestibilitate mai ridicata.

sub actiunea sucului gastric (enzime proteolitice) este asimilat mai usor fapt ce-i confera o valoare nutritiva superioara.

mai bogat decat laptele de vaca in calciu, fosfor, acid citric, potasiu, magneziu, cobalt si vitaminele B1, B2 si C cu proprietati antianemice si antihemoragice.

continutul ridicat in vitamina A confera rezistenta la infectii fiind in acelasi timp un produs energizant mai ales pentru copii, batrani si bolnavi.

continutul in saruri minerale recomanda laptele de capra ca antirahitic cu rol important in prevenirea si combaterea unor dereglari ale metabolismului.

culoarea laptelui este alba (mai sarac in pigmenti) usor galbuie datorita finetii pronuntate a particulelor de grasime (sub 4 microni) uniform diseminate, cu miros si gust specific.

administrarea de furaje alterate sau plante cu gust amar (lupin, vreji de cartofi, coada soricelului, pelin) poate degrada calitatea laptelui. Ceapa, usturoiul, prazul, mazarea verde imprima laptelui miros neplacut iar mugurii de arbori si de lastari o culoare rosietica.

compozitia chimica se deosebeste de cea a laptelui de vaca prin continutul mai ridicat in proteina si grasime.

influenta ereditatii determina productia medie pe zi, curba lactatiei si mentinerea acestora pe perioada de exploatare. Productia anuala si nivelul de substanta grasa sunt influentate mai mult de alimentatie si muls decat de ereditate

Factori care influenteaza lactatia altii decat genetici:

parturitia precoce: o lactatie care debuteaza in decembrie este mai lunga si superioara comparativ cu februarie

rangul lactatiei: la prima lactatie cantitatea de lapte este cu 20-30% mai redusa fata de a treia. Productia de lapte creste in cursul primilor trei ani si scade dupa patru dar multe capre au aceeasi cantitate timp de 10 ani.

stadiul lactatiei: Curba este ascendenta in primele doua trei luni de la parturitie apoi descreste. Nivelul grasimii este maxim la inceputul si sfarsitul lactatiei si minim primavara datorita furajelor verzi.

nivelul sanitar si condiitile de crestere: laptele este expresia starii de sanatate a caprei. Adapostul, clima, regulile de bunastare conditioneaza productia.

alimentatia exploateaza potentialul productiv al caprei numai daca acesta exista. Cu ratii considerate acceptabile pentru bovine si ovine randamentul productiv este superior la capre. Subalimentatia energetica creste nivelul butiric din lapte si procentul de acizi grasi cu lant lung (stearic, palmitic, oleic). Subalimentatia, inevitabila la debutul lactatiei trebuie sa fie limitata la 20%. Peste aceasta valoare mobilizarea excesiva a grasimilor determina cetoza de lactatie, cresterea corpilor cetonici in sange si lapte.